Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contractul de consignatie

Contracte

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REPREZENTATIVITATEA PARTILOR PARTICIPANTE LA NEGOCIEREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA
Contractul de garantie reala mobiliara
PARTILE CARE PARTICIPA LA NEGOCIEREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPaRARE COMERCIALA
CONTRACTE CIVILE
CONTRACT DE FRANCIZA (FRANCHISING)
CONTRACTUL DE LICENTA
CONTRACT CIVIL
CONTROLUL FISCAL SI EVAZIUNEA FISCALA


Contractul de consignatie

Definitie



Este reglementat de legea nr.178/1934 privind contractul de consignatie care in art.1 il defineste astfel: contractul de consignatie este contractul prin care una din parti, numita consignant incredinteaza celeilalte parti numita consignatar marfuri sau obiecte mobile spre a le revinde pe seama consignantului . Din definitie rezulta ca acest contract este o varietate a contractului de comision, astfel incat consignantul imputerniceste pe consignatar sa incheie anumite acte juridice in nume propriu dar pe seama consignantului.

Caracterele juridice ale contractului:

este un contract bilateral - sinalagmatic, partile obligandu-se reciproc;

este un contract cu titlu oneros;

este un contract consensual, forma ceruta de legea nr.178/1934 fiind necesara ad probationem.

Conditiile de validitate ale contractului de consignatie

In primul rand, partile trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege. Astfel, consignantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de comert, deoarece actele juridice se incheie pe seama sa. De asemenea, consignatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, caci el incheie acte juridice in nume propriu. Consignatarul trebuie sa aiba si calitatea de comerciant iar daca este persoana fizica incheierea actelor juridice trebuie sa aiba un caracter profesional; daca, insa, este persoana juridica (societate comerciala), ea trebuie sa aiba ca obiect activitati de acest gen.

Manifestarea de vointa a partilor trebuie sa fie expresa, dar poate fi si tacita atunci cand rezulta din executarea de catre consignatar a insarcinarii primite de la consignant.

Obiectul material al contractului il constituie bunurile mobile si aceasta pentru ca art.1 din Legea nr.178/1934 se refera la 'marfuri sau obiecte mobile' iar Codul comercial stabileste ca vanzarea-cumpararea comerciala priveste numai bunurile mobile.

Efectele contractului de consignatie

A. Drepturile si obligatiile consignatarului

In primul rand, potrivit art.5 din Legea nr.178/1934, consignatarul este obligat sa ia toate masurile pentru conservarea si pastrarea bunurilor ce i-au fost incredintate si, in consecinta, tot el va raspunde pentru orice lipsa, pierdere sau deteriorare provenita din culpa sa ori a prepusilor sai. Printre aceste masuri figureaza si obligatia inscrisa in art.6, privind asigurarea bunurilor la o societate, acceptata de consignant. Consignatarul se considera, de drept in culpa si raspunde pentru orice pagube produse prin caz fortuit sau forta majora, daca nu a procedat la asigurarea bunurilor sau in cazul in care contractul de asigurare s-a reziliat pentru neplata in termen a primelor de asigurare.

In vederea identificarii bunurilor date in consignatie, consignatarul este obligat a pastra marfurile primite in ambalajele lor originale si a conserva intacte etichetele, marcile si orice alte semne exterioare, asa cum au fost aplicate de consignant. In cazul in care contractul de consignatie prevede un anumit loc de depozitare sau inmagazinare a bunurilor incredintate, consignatarul este oprit a muta sau a depozita in alt loc aceste bunuri.

Atunci cand conventia nu prevede un anumit loc de depozitare, consignatarul poate inmagazina sau depozita marfurile incredintate lui numai in locuri a caror folosinta o are pe baza de acte scrise cu data certa sau vizata de Administratia Financiara, fiind obligat a face cunoscut de indata consignantului locul de depozitare a marfurilor si orice mutare a lor.



Conform art.10 din Legea nr.178/1934, toate cheltuielile de conservare si desfacere a marfurilor privesc pe consignatar, afara numai daca a intervenit o conventie contrara.

Esential este ca, atata timp cat bunul se afla la consignatar pana in momentul vanzarii, el ramane proprietatea consignantului astfel ca, riscul pieirii fortuite a bunului va fi suportat de acesta. Fiind un simplu depozitar al bunului, consignatarul nu va putea fi urmarit de creditorii sai personali asupra acestor bunuri.

Pretul la care urmeaza a fi vandut bunul, precum si termenul de vanzare sunt fixate de consignant care va putea cere oricand inapoierea bunului, chiar inaintea termenului stabilit, dar va datora o anumita taxa.

Strans legat de raspunderea consignatarului pentru deteriorarea lucrurilor primite in consignatie este si problema viciilor aparente sau ascunse ale acestora. Exonerarea de raspundere a consignatarului este conditionata de comunicarea viciilor catre consignant, in termen de doua zile de la primirea bunurilor, in cazul viciilor aparente (afara daca conditiile in care se afla lucrurile primite ar necesita un termen mai lung), iar in cazul viciilor ascunse in termen de doua zile de la descoperirea lor. Pe de alta parte, daca, datorita viciilor sale ascunse, bunul l-ar prejudicia pe consignatar, atunci consignantul va datora daune - interese.

Ca o masura de siguranta, legea recunoaste consignantului dreptul de a controla si verifica, oricand, bunurile incredintate consignatarului si de a proceda la inventarierea lor. Acest drept poate fi executat, la nevoie, in baza unei ordonante presedintiale.

In al doilea rand, consignatarul are obligatia sa execute mandatul dat de consignant. Astfel, in indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul trebuie sa actioneze in limitele imputernicirii date de consignant. In acest sens, art.11 din lege prevede: 'Consignatarul nu poate vinde sau instraina bunurile ce i-au fost incredintate in consignatie decat in conditiile prevazute in contract'. El este obligat a contabiliza toate operatiunile referitoare la bunurile incredintate lui in consignatie, in asa mod incat controlul si verificarea lor sa se poata face cu usurinta (art.17 al.1 din lege).

Consignatarul, conform art.14 din lege, va putea vinde pe credit, daca prin contract a fost stipulata o astfel de clauza. In lipsa unei asemenea clauze, daca a vandut pe credit, consignatarul este, conform, art.15, solidar raspunzator de pretul marfurilor.

Consignatarul trebuie sa vanda, astfel, lucrurile incredintate in consignatie, in conditiile si la pretul prevazute in contract sau la pretul curent al pietei, in absenta unei stipulatii contractuale. Fara consimtamantul consignantului, consignatarul nu va putea vinde lucrul la un pret mai mic decat cel convenit, dar nu exista nici un impediment in a-l vinde la un pret mai mare.

Consignatarul este obligat sa informeze pe consignant, la termenele contractuale sau, in lipsa, la finele fiecarei saptamani, cu privire la vanzarile facute, aratand lucrurile vandute contra numerar si cele vandute pe credit, iar pentru acestea din urma, trebuie sa indice numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata, cambiile sau garantiile primite.

Intrucat operatiunile se fac pe seama consignantului, consignatarul va fi obligat sa remita acestuia, la termenele prevazute in contract, pretul tuturor bunurilor vandute contra numerar si toate sumele rezultate din incasarea creantelor provenite din vanzarea acestor bunuri pana la concurenta preturilor lor, precum si cambiile si garantiile primite de la cumparator (art.19 din lege). Daca in contract nu s-au prevazut astfel de termene, consignatarul va trebui sa predea consignantului, cel mai tarziu la finele fiecarei saptamani, toate sumele de bani, cambiile si garantiile primite, fiindu-i interzis consignatarului sa faca acte de dispozitie asupra acestor sume, pana la remiterea lor catre consignant, deoarece legea il considera pe consignatar ca simplu depozitar al sumelor si valorilor mentionate.

In calitatea sa de proprietar al bunurilor predate, consignantul este in drept sa modifice oricand conditiile de vanzare, daca prin contract nu s-a prevazut altfel. Potrivit art.11 alin.2 din lege, modificarea este obligatorie pentru consignatar, din momentul cand ii este adusa la cunostinta in scris.

In temeiul obligatiei de a da socoteala la indeplinirea mandatului, consignatarul este obligat sa restituie consignantului bunul incredintat in consignatie, in starea in care l-a primit, daca acesta nu a fost vandut in termenul convenit. In cazul neridicarii bunului, consignantul este obligat la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat, iar in caz contrar consignatarul il va putea valorifica recurgand la oferta reala urmata de consemnatie, potrivit dreptului comun (art.1114 - 1121 C.civ. si art.586-590 C.pr.civ.).

In cazul falimentului consignatarului, consignantul, in calitatea sa de proprietar, va putea revendica bunurile incredintate sau pretul lor neachitat.

B. Drepturile si obligatiile consignantului



In primul rand, consignantul are obligatia sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza sa fie vandute. Consignatarul isi poate indeplini obligatia numai daca bunurile care trebuie vandute tertilor sunt puse la dispozitia sa. De aceea, in temeiul contractului de consignatie, consignantul este obligat sa predea consignatarului aceste bunuri.

Asa cum am mai precizat, prin contractul de consignatie nu se transmite consignatarului dreptul de proprietate asupra bunurilor care i-au fost incredintate. Consignatarul este un simplu detentor al bunurilor primite de la consignant.

Potrivit art.1 alin.2 al Legii nr.178/1934, bunurile se pot preda consignatarului toate deodata sau treptat, prin note sau facturi succesive emise in temeiul contractului.

Pentru a se apara de pierderi, consignantul isi rezerva dreptul de proprietate asupra marfurilor pana in momentul vanzarii lor si chiar pana la incasarea si depunerea sumelor in contul sau Astfel, vor rezulta urmatoarele consecinte:

riscul pieirii fortuite sau pentru caz de forta majora a lucrului ramane in sarcina consignantului;

consignantul poate cere oricand inapoierea lucrului de la consignatar, chiar inaintea termenului stabilit, total sau in parte, fara preaviz, in schimbul unei taxe. In cazul in care consignatarul refuza restituirea bunurilor, ca procedura judiciara va putea fi folosita ordonanta presedintiala, prevazuta de art.581 C.pr.civ. Potrivit art.4 din Legea nr.178/1934, ordonanta va fi data fara citarea partilor, cand contractul de consignatie a fost incheiat in forma autentica, si cu citarea acestora, cand contractul s-a incheiat sub semnatura privata.

Ordonanta presedintiala mai poate fi folosita si in caz de opozitie a consignatarului la actiunea de control si verificare a bunurilor incredintate, consignantul fiind indreptatit, potrivit art.4 din Legea nr.178/1934 sa ceara oricand inventarierea lor.

in virtutea calitatii de proprietar a consignantului si potrivit art.11 alin.2 din lege, acesta poate modifica oricand, in mod unilateral, conditiile de vanzare, daca in contract nu s-a prevazut altfel;

daca datorita viciilor ascunse lucrurile l-ar prejudicia pe consignatar, consignantul va datora daune interese.

In al doilea rand, consignantul este obligat la plata remuneratiei cuvenite consignatarului pentru serviciile prestate de acesta in temeiul contractului. Astfel, consignantul are obligatia de a remunera pe consignatar pentru serviciile prestate, fie sub forma forfetara (o suma fixa), fie procentual in functie de pretul lucrului. Daca in contract nu s-a prevazut remuneratia consignatarului, acesta va avea dreptul numai la suprapreturile ce se vor obtine din vanzari, adica la diferenta dintre preturile efectiv realizate din vanzare si cele prevazute in contractul de consignatie sau in note. La cererea consignatarului, instanta poate stabili remuneratia acestuia, daca in contractul de consignatie nu s-a prevazut pretul de vanzare a lucrurilor, iar acestea au fost vandute de consignatar la preturile curente.

Consignantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite. Astfel, daca in indeplinirea insarcinarii primite, consignatarul a facut anumite cheltuieli consignantul are obligatia sa restituie sumele de bani respective. Prin aceste cheltuieli se inteleg sumele de bani avansate pentru conservarea si desfacerea bunurilor predate in consignatie, in cazul cand nu s-a convenit altfel prin contractul de consignatie (potrivit art.10 din lege). In acelasi timp, daca consignatarul a suferit vreun prejudiciu in executarea contractului, cheltuielile ocazionate se vor include in suma pe care consignantul este tinut sa i-o plateasca consignatarului.

C. Efectele executarii contractului de consignatie

Consignatarul incheie contractele in nume propriu dar pe seama consignantului. Pe baza imputernicirii primite, consignatarul va incheia anumite acte de vanzare-cumparare cu tertii. Prin incheierea acestor contracte se stabilesc raporturi juridice intre consignatar, in calitate de vanzator, si terti, in calitate de cumparatori. Astfel, intre consignatar si tertul cumparator se vor aplica regulile de la contractul de vanzare-cumparare. Desi consignatarul incheie contractul in numele sau, el nu este proprietarul bunului. Intrucat insa contractele de vanzare-cumparare se incheie pe baza insarcinarii consignantului si pe seama acestuia, transferul dreptului real si al riscurilor opereaza direct intre consignant si terti. In consecinta, prin aceste contracte nu se stabilesc raporturi juridice intre consignant si terti. Atata timp cat consignatarul vinde bunul in numele sau personal, tertul va avea o actiune directa impotriva lui. Fiind insa un simplu intermediar, consignatarul, chiar daca si-ar fi asumat anumite obligatii fata de tertul cumparator (ex.-garantarea pentru viciile ascunse), aceste obligatii se rasfrang asupra patrimoniului consignantului.



Raspunderea determinata de nerespectarea obligatiilor

Nerespectarea obligatiilor din contractul de consignatie atrage raspunderea partii in culpa, care poate sa fie atat civila cat si penala. Raspunderea civila urmeaza regulile mandatului. In art.23-25 din lege au fost instituite contraventii si infractiuni referitoare la modul de executare din partea consignatarului a obligatiilor decurgand din contract. Astfel, potrivit art. 23 din lege, se sanctioneaza penal consignatarul care savarseste urmatoarele fapte:

a) insusirea bunurilor incredintate in consignatie ori instrainarea lor in alt mod sau in alte conditii decat cele prevazute in contract, precum si nerestituirea bunurilor la cererea consignantului;

b) neremiterea catre consignant a sumelor de bani, a cambiilor sau valorilor incasate ori primite ca pret al bunurilor vandute;

c) neefectuarea notificarilor cerute de art.13 din lege.

Pentru toate aceste fapte legea prevede limite de pedeapsa mari cum ar fi inchisoarea de la doua luni la doi ani si amenda. Din categoria incriminarilor sanctionate in limite de pedeapsa mai usoare fac parte: neefectuarea cu rea-credinta a instiintarilor prevazute de lege (se considera de rea-credinta consignatarul care, in termen de trei zile libere de la cererea scrisa a consignantului, nu i-a facut instiintarea sus aratata); efectuarea de instiintari neexacte referitoare la situatia vanzarilor si a incasarilor; omisiunea de a notifica consignantului orice urmarire indreptata asupra bunurilor incredintate lui in consignatie sau asupra valorilor rezultate din vanzarea lor de indata ce va fi avut stiinta de acele urmariri; inlaturarea, distrugerea, deteriorarea ambalajelor, etichetelor, marcilor sau oricaror alte semne exterioare aplicate de consignant asupra marfurilor incredintate in consignatie; depozitarea sau mutarea marfurilor incredintate in contra dispozitiilor contractului sau a dispozitiilor din lege; refuzul de a pune la dispozitia consignantului, la cererea acestuia, registrele speciale de consignatie, in cazul cand contractul prevede tinerea unor asemenea registre.

Daca faptele mentionate mai sus sunt savarsite de o persoana juridica, sanctiunile se vor aplica reprezentantilor legali si prepusilor vinovati de savarsirea faptelor. Persoana juridica este solidar responsabila, cu reprezentantii si prepusii ei, pentru repararea prejudiciilor cauzate consignantului. In plus, persoana juridica va fi sanctionata cu o amenda civila.

Incetarea contractului de consignatie

Incetarea contractului de consignatie se face in cazurile si in conditiile de la mandat, deoarece intre consignant si consignatar sunt aplicabile regulile mandatului.

Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.178/1934, contractul de consignatie este revocabil de catre consignant in orice moment, chiar daca a fost incheiat pe o durata determinata.



B.Magdo Mona-Lisa, Contracte comerciale. Traditionale si moderne, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1996, pg.140.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1609
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site