ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE

Reducerea costurilor de productie reprezinta un obiectiv important in cresterea eficientei activitatii unei intreprinderi, iar punerea in valoare a rezervelor existente este conditionata de cunoasterea existentei lor.

Realizarea unui nou venit, respectiv profit, implica efectuarea de cheltuieli. Investigarea cheltuielilor intreprinderii permite intelegerea mecanismului de formare a rezultatelor intreprinderii in functie de volumul, structura, tendintele diferitelor categorii de consumuri.

In teoria si practica economica, evidentierea consumului de resurse al unei firme se face cu ajutorul unui sistem de indicatori, bazat pe conceptele de "cheltuieli" si "cost".

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de terti, executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitatea patrimoniala; constituirea amortizarilor si provizioanelor; consumuri exceptionale.

Costul este expresia tuturor consumurilor de resurse ocazionate de realizarea unui anumit element de activitate al unei intreprinderi. El corespunde unei grupari a cheltuielilor considerata utila din punct de vedere al gestionarului.

Analiza costurilor de productie la SC LATINA PLASTICS SA a avut drept scop stabilirea influentei pe care o au factorii de productie in constituirea profitului societatii, optimizarea acestora si elaborarea unui plan de actiuni pentru blocarea canalelor de risipa, respectiv cresterea rentabilitatii activitatii economice.

Problemele principale ale analizei cheltuielilor de productie sunt urmatoarele:

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii;

Analiza cheltuielilor din exploatare;

Analiza la 1000 lei CA.

1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor

Are rolul de a evidentia evolutia acestora, factorii care influenteaza nivelul lor sau mentinerea in limitele de eficienta, care concura la performanta economico - financiara a firmei.

Dupa natura lor, cheltuielile se grupeaza in 3 mari categorii:

cheltuieli de exploatare;

cheltuieli financiare;

cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile de exploatare, din punct de vedere contabil, cuprind:

a)      categoria de consumuri privind realizarea obiectului de activitate;

b)      costul de achizitie al marfurilor nestocate;

c)      costul de achizitie al marfurilor cumparate si vandute;

d)      cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;

e)      cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;

f)       alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile financiare cuprind:

a)      dobanzile curente aferente imprumuturilor primite;

b)      pierderile din vanzarea titlurilor de plasament;

c)      diferentele nefavorabile de curs valutar;

d)      sconturile acordate clientilor.

Cheltuielile exceptionale cuprind:

a)      operatiunile de capital;

b)      operatiunile de gestiune.

Aceste cheltuieli sunt datorate unor amenzi, penalizari, despagubiri etc. Deci, ele au caracter intamplator, nu au caracter de regularitate.

Aceste categorii de cheltuieli sunt generate de activitatea intreprinderii care are ca scop obtinerea de venituri care se impart ca si cheltuielile.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizeaza in principal cu ajutorul indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri ( C ).

C = unde ch_i = cheltuieli;

V_i = venituri totale.

C= unde g_i = structura veniturilor pe categorii de venituri;

c_i = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii.

Un alt indicator este rata eficientei costurilor totale (R_ct) care poate fi determinat dupa urmatoarele modele:

Modelul 1:

Rct = unde Ch_t = cheltuieli totale ale intreprinderii

V_t = venituri totale

Acest model reflecta faptul ca marimea ratei eficientei costurilor totale este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor totale si ritmul de crestere al cheltuielilor totale.

Modelul 2:

R_ct = , unde gi = ponderea veniturilor pe domenii de activitate;

Rcti = rata eficientei costurilor pe domenii de activitate.

Situatia cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii la SC LATINA PLASTICS SA se prezinta astfel:

Anul 2002

Utilizand primul model de analiza, vom avea:

R_ct = Ch_t / V_t * 1000

R_ct0 = Ch_t0 / V_t0 * 1000 = 27.583.1600 / 286.775.660 * 1000 = 962 lei

R_ct1 = Ch_t1 / V_t1 * 100 = 335.961.400 / 369.256.170 * 1000 = 913 lei

D R_ct = R_ct1 - R_ct0 = 913 - 962 = - 49 lei, din care:

a)      influenta veniturilor totale (D V_t ):

D V_t = Ch_t0 / V_t1 * 1000 - Ch_t0 / V_t0 * 1000 =

= 275.831.600 / 369.256.170 * 1000 - 275.831.600 / 286.775.660 * 1000 = - 214,85 lei

b) influenta cheltuielilor totale (D Ch_t ):

D Ch_t = Ch_t1 / V_t1 * 100 - Ch_t0 / V_t1 * 1000 =

= 335.961.400 / 369.256.170 * 1000 - 275.831.600 / 369.256.170 * 1000 = + 165,55 lei.

Rezulta ca sporirea eficientei costurilor totale cu -49 lei este rezultatul respectarii corelatiei dintre:

ritmul de crestere a veniturilor (care a influentat favorabil cu - 214, 85 lei)

ritmul de crestere a cheltuielilor (care a influentat nefavorabil cu +165,55 lei).

Desi s-a obtinut o crestere a cheltuielilor si o diminuare a veniturilor, se inregistreaza o sporire a eficientei costurilor locale totale, ceea ce presupune o imbunatatire a calitatii productiei.

Utilizand al doilea model de analiza, vom avea:

Rct = 0

Rct0 = = = 957 lei

Rct1 == = 908 lei

DRct = Rct1 - Rct0 = 908 - 957 = - 49 lei

a)      influenta structurii veniturilor (Dg):

Dg - = Rct - Rct0 = 926,55 - 957 = + 5,55 lei

Rct= = 962,55 lei

b)      influenta ratei eficientei costurilor pe domenii de activitate (Drct):

Drct = - = Rct1 - Rct = 908 - 962,55 = -54,55 lei

La nivelul intreprinderii SC LATINA PLASTICS SA a avut loc o sporire a eficientei economice a costurilor (in sensul reducerii lor cu 49 lei) care a fost rezultatul:

modificarii structurii veniturilor, ceea ce inseamna ca a crescut ponderea veniturilor la activitatea de exploatare, activitate care are o rata a eficientei costurilor mai mica decat media (945 < 962). Situatia se apreciaza ca fiind favorabila intrucat activitatea de exploatare are ponderea preponderenta in cadrul activitatii intreprinderii si este de domeniul de activitate care raspunde cerintelor pietei.

cresterea eficientei costurilor pe domenii de activitate a influentat in mod decisiv rata eficientei costurilor cu -54,55 lei, ceea ce se poate aprecia ca un rezultat pozitiv, intrucat reprezinta factorul calitativ si reflecta efortul propriu al intreprinderii in respectarea corelatiei dintre cresterea veniturilor si cresterea cheltuielilor.

2. Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare reprezinta cea mai mare pondere in cadrul cheltuielilor totale ale intreprinderii, ceea ce impune o analiza aprofundata a acestora.

In acest caz urmarirea evolutiei cheltuielilor de exploatare se face cu ajutorul indicatorului: rata eficientei costurilor de exploatare.

Pentru determinarea acestui indicator se folosesc 2 modele de analiza:

Modelul 1:

Rce = * 1000, unde: Che = cheltuieli de exploatare

Ve = venituri din exploatare

Modelul 2:

Rce = , unde: Dge = ponderea veniturilor din exploatare pe activitati

rce = rata eficientei costurilor de exploatare

Situatia cheltuielilor de exploatare la SC LATINA PLASTICS SA se prezinta astfel:

Utilizand primul model vom avea:

DRce = Rce1 - Rce0 = 883 - 945 = - 62 lei; din care:

a)      influenta veniturilor din exploatare (DVe):

DVe = * 1000 - * 1000 = *1000 - Rce0 = 757,8 - 945 = -187,2 lei

b)      influenta cheltuielilor de exploatare (Dche)

Dche = *1000 - *1000 = 883 - 757,8 = + 125,2 lei

dupa cum se observa a avut loc o sporire a eficientei costurilor cu -62 lei. Acest rezultat se apreciaza ca fiind favorabil si este urmarea repretarii corelatiei dintre ritmul de crestere a veniturilor si ritmul de crestere a cheltuielilor.

Utilizand modelul 2, vom avea:

Rceo = = + 945,23 lei

Rce1 = = + 882,65 lei

DRce = Rce1 - Rce0 = 882,65 - 945,23 = - 62 lei

a)      influenta structurii veniturilor (Dge):

Dge = - = Rce - Rce0 = 942,79 - 945,23 = -2,44 lei

b)      influenta ratei eficientei costurilor (Drce)

Drce = -= Rce1 - Rce = 882,65 - 942,79 = 60,14 lei.

La nivelul activitatii de exploatare, SC LATINA PLASTICS SA a desfasurat o activitate profitabila care a condus la cresterea eficientei costurilor cu - 62.

Asupra cresterii eficientei costurilor au actionat urmatorii factori:

structura veniturilor pe activitati a determinat cresterea eficientei costurilor cu -2,14, ceea ce inseamna ca, in totalul veniturilor din exploatare a crescut ponderea productiei vandute, diminuandu-se productia stocata si productia din imobilizari;

deci ,aceasta modificare de structura argumenteaza faptul ca activitatea de exploatare a corespuns necesitatilor pietei, deci a respectat corelatia cerere-oferta;

eficienta costurilor pe categorii de activitati s-a concretizat in diminuarea nivelului la 1000 lei venituri din exploatare cu 60,14 lei. Cresterea eficientei costurilor pe activitati reflecta capacitatea intreprinderii de a respecta corelatia intre venituri si cheltuieli.

3. Analiza cheltuielilor la 1000 lei CA

In cadrul activitatii de exploatare ponderea cea mai mare a cheltuielilor o reprezinta cheltuielile aferente cifrei de afaceri sau productiei vandute. Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile acordate clientilor.

Eficienta acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul indicatorului nivelul cheltuielilor la 1000 lei CA, exprimate in pret de vanzare (exclusiv TVA) ce poate fi determinat dupa urmatoarele modele:

Model 1:

C¹⁰⁰⁰ = * 1000,

unde: q - volumul fizic al CA (productia vanduta)

c - costul mediu pe unitatea de produs

p - pretul de vanzare pe produs

Potrivit acestei relatii asupra modificarii nivelului cheltuielilor la 1000 lei CA exprimata in pret de vanzare actioneaza in mod direct urmatorii factori:

modificarea structurii cifrei de afaceri,

modificarea pretului mediu de vanzare,

modificarea costului mediu pe unitatea de produs.

Modelul de analiza se prezinta astfel:

Ds

D C¹⁰⁰⁰ Dp

Dc

La SC LATINA PLASTICS SA situatia se prezinta astfel:

Analiza factoriala a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este:

C0¹⁰⁰⁰ = * 1000 = * 1000 = 860 lei

C1¹⁰⁰⁰ = * 1000 = * 1000 = 856 lei

D C¹⁰⁰⁰ = C1¹⁰⁰⁰ - C0¹⁰⁰⁰ = 856 - 860 = - 4 lei, din care:

a)      influenta structurii cifrei de afaceri (DS):

DS = * 1000 - * 1000 = * 1000 - C0¹⁰⁰⁰ = 863 - 860 = +3 lei

b)      influenta pretului mediu de vanzare (Dp):

Dp = * 1000 - * 1000 = * 1000 - 863 = -43 lei

c)      influenta costului mediu pe produs (Dc):

Dc = * 1000 - * 1000 = 856 - 820 = + 36 lei

D C¹⁰⁰⁰ = DS + Dp + Dc = +3-43+36 = -4 lei.

La nivelul cifrei de afaceri s-a realizat o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 4 lei. Pentru SC LATINA PLASTICS SA aceasta reducere a cheltuielilor constituie o premisa fundamentala a crearii profitului, care reprezinta sursa principala a formarii fondurilor necesare pentru:

executarea de noi investitii;

atribuirii de premii salariatilor.

Reducerea cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri cu 4 lei s-a datorat urmatoarelor cauze:

modificarea structurii cifrei de afaceri s-a concretizat in depasirea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 3 lei. Aceasta modificare a structurii cifrei de afaceri s-a datorat faptului ca a crescut ponderea produselor pentru care este necesar un nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri mai mare decat media pe intreprindere. Modificarea structurii este rezultatul cerintelor pietei.

La SC LATINA PLASTICS SA calitatea, respectarea termenelor de livrare, preturile practicate asigura patrunderea pe noi piete.

cresterea pretului mediu de vanzare s-a concretizat in diminuarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 43 lei. Aceasta crestere a pretului mediu de vanzare pe produs a fot efectul imbunatatirii calitatii produselor finite, ca urmare a:

achizitionarii de materii prime si materiale de calitate;

scolarizarii managerilor;

recalificarii personalului.

cresterea costului mediu pe unitatea de produs s-a concretizat in depasirea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 36 lei

Principalele categorii care au determinat cresterea costului mediu pe unitatea de produs sunt:

cheltuielile privind marfurile, materiile prime si materialele

cheltuielile cu personalul (in vederea calificarii acestuia, ceea ca va duce la sporirea calitatii actiunilor intreprinse de salariati si in final la cresterea productivitatii muncii).

Desi sistemul de calitate ce functioneaza in SC LATINA PLASTICS SA este la nivel ISO, iar calitatea este in general buna, exista si reclamatii de natura sa puna sub semnul intrebarii dotarile cu utilaje, materialele folosite, calificarea personalului tehnic si chiar actelor de control.

3.1. Analiza cheltuielilor variabile

Model 2:

C¹⁰⁰⁰ = * 1000 + * 1000 = Cv¹⁰⁰⁰ + Cf¹⁰⁰⁰

Potrivit acestei relatii asupra modificarii cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri actioneaza urmatorii factori:

a)      modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, din care:

modificarea structurii cifrei de afaceri;

modificarea pretului mediu de vanzare pe produs;

modificarea costului variabil pe unitatea de produs.

b)      modificare cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri, din care:

modificarea volumului fizic al cifrei de afaceri;

modificarea pretului mediu de vanzare pe produs;

modificarea sumei cheltuielilor fixe.

Analiza factoriala:

D Cv¹⁰⁰⁰ = Cv1^{1000 -} Cv0¹⁰⁰⁰ = 625 - 628 = -3 lei, din care:

a)      influenta structurii cifrei de afaceri (DS)

DS = * 1000 - * 1000 = * 1000 - Cv¹⁰⁰⁰ = 632 - 628 = +4 lei

b)      influenta pretului de vanzare (Dp):

Dp = * 1000 - * 1000 = * 1000 - 632 = - 32 lei

c)      influenta modificarii costului variabil pe produs (Dcv):

Dcv = * 1000 - * 1000 = 625 - 600 = + 25 lei.

D Cv¹⁰⁰⁰ = DS + Dp + Dcv = +4-32+25 = - 3 lei

3.2. Analiza cheltuielilor fixe

Influenta cheltuielilor fixe la 1000 lei CA (DCf):

D Cf¹⁰⁰⁰ = D Cf0¹⁰⁰⁰ - D Cf0¹⁰⁰⁰ = 231 - 232 = -1 leu, din care:

a)      influenta modificarii structurii cifrei de afaceri (DS):

DS = * 1000 - * 1000 = 243 - 232 =* 1000 - Cf0¹⁰⁰⁰ = +11 lei

b)      influenta modificarii pretului de vanzare (Dp):

Dp = * 1000 - * 1000 = * 1000 - 243 = 232 - 243 = -11 lei

c)      influenta modificarii sumei cheltuielilor fixe (DCf):

DCf = * 1000 - * 1000 = 231 - 232 = -1 leu.

D Cf¹⁰⁰⁰ = DS + Dp + DCf = +11-11-1 = -1 leu.

Urmarind cele 2 metode de analiza a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se pot desprinde urmatoarele concluzii:

a)      influenta nefavorabila a costului mediu pe produs de + 36 lei se datoreaza depasirii costului variabil pe produs (+ 25 lei), ceea ce presupune ca intreprinderea a folosit materiale de calitate si forta de munca calificata, deci cu cheltuieli salariale suplimentare.

In ceea ce priveste cheltuielile fixe pe produs, acestea au inregistrat o scadere, ca urmare a cresterii volumului fizic al productiei mai rapid (dar totusi intr-o proportie mica) fata de cresterea sumei cheltuielilor fixe. Aceasta s-a datorat faptului ca intreprinderea a executat investitii noi pentru modernizarea proceselor de productie.

b)      cresterea calitatii produselor finite a asigurat desfacerea productiei si, in plus, intreprinderea a castigat competitivitate pe piata concurentiala.

4. Analiza riscului de exploatare sau operational:

Riscul de exploatare reprezinta posibilitatea existenta de a nu se recupera in totalitate cheltuielile efectuate. Pentru evitarea riscului de exploatare trebui sa determinam gradul minim de folosire a capacitatii de productie (K).

K = , RE - riscul de exploatare

In diagnosticul firmei si evaluaera acesteia se foloseste si indicatorul coeficientul de efect de levier sau coeficientul de parghie de exploatare (K1):

K1 = *

K1 = * = 8,33 - 2,75 = 5,58%

In concluzie, in cazul acestei firme o crestere a CA cu 35% determina un spor de profit de 5,58%.

Coeficientul de parghie poate fi calculat si pe baza urmatoarei relatii:

K1 =

In perioada precedenta:

K1 = = 1,60

In perioada curenta:

K1 =

In concluzie, in ambele cazuri marja bruta acopera cheltuielile fixe dar in proportii diferite.

5. Modele de analiza a principalelor categorii de cheltuieli

Cheltuielile de productie pot fi structurate dupa diferite criterii:

dupa natura lor: cheltuieli materiale, cheltuieli salariale, cheltuieli financiare;

dupa modul de individualizare pe produse: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte;

in raport de functiile intreprinderii: cheltuieli de cercetare, de dezvoltare, de productie, comerciale.

Analiza cheltuielilor materiale

Aceste cheltuieli materiale se compun din: materii prime, materiale, combustibili, energie, apa, amortizare, obiecte de inventar, si din prestari de lucrari si servicii, precum si din alte cheltuieli materiale.

Analiza situatiei generale a cheltuielilor materiale:

Cheltuielile materiale aferente exploatarii care reprezinta ponderea in cadrul tuturor cheltuielilor pot fi analizate la 1000 lei venituri pe baza modelului:

Cm = , unde:

gi - structura veniturilor;

cmi - cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri;

Cm = , unde:

cm - cheltuieli materiale pe produse

DCm = 582 - 585 = -3 lei.

Analiza factoriala:

a)      influenta structurii cifrei da afaceri:

* 1000 - * 1000 = * 1000 - 585 = 420,6 - 585 = -164,4

b)      influenta preturilor medii de vanzare:

* 1000 - * 1000 = * 1000 - 420,6= -20,96

c)      influenta cheltuielilor materiale pe produse:

* 1000 - * 1000 = 582 - 399,6 = 182, 4

Reducerea cheltuielilor materiale a avut loc exclusiv pe seama reducerii cifrei de afaceri si mai putin pe seama preturilor medii de vanzare. Se impun masuri pentru stabilirea cauzelor care au determinat cresterea cheltuielilor materiale pe produse cu 182,4 lei care au contribuit negativ la reducerea cheltuielilor materiale numai cu 3 lei.

6. Analiza costului pe produse

Analiza costului pe produse constituie etapa de inceput care prevede punerea in aplicare a masurilor tehnico - organizatorice, menite sa conduca la economisirea resurselor consumate.

Aceasta analiza urmareste abaterea acestuia fata de un anumit criteriu (costul planificat, normat sau din anul precedent), categoriile de cheltuieli (articole de calculatie, elemente primare) pe seama carora s-au produs modificari, precum si factorii care au determinat abaterile respective.

Organizarea muncii de analiza a costurilor pe produse implica parcurgerea urmatoarelor etape:

a)      stabilirea produselor care urmeaza a fi supuse analizei;

b)      explicarea modului de modificare a costului pe fiecare produs prin prisma categoriei de cheltuieli respective;

c)      analiza fiecarei categorii de cheltuieli prin prisma factorilor directi si indirecti de influenta;

Modificarea cheltuielilor cu materii prime, materiale directe se explica prin influenta consumurilor specifice (Cs) si influenta pretului materialelor (p'):

(Cs₁ - Cs₀) * p

Cs₁(p p

Cheltuielile cu salariile directe sunt dependente de timpul de munca consumat pe unitatea de produs (t) si salariul mediu pe unitatea de timp (sh):

influenta timpului de munca: (t₁ - t₀) * sh₀

influenta salariului mediu orar: t₁ * (sh₁ - sh₀)

6.1. Analiza costului produselor comparabile:

Produsele comparabile sunt acele produse care s-au fabricat in cadrul unitatii si in perioada anterioara celei pentru care se face analiza. Pentru aceasta analiza este necesar sa se stabileasca un cost antecalculat / planificat / programat.

Pentru analiza evolutiei costurilor aferente produselor comparabile se va folosi modificarea absoluta (M) si procentuala (M%) a costului care are un nivel prevazut (p) si unul realizat (1).

Astfel, pentru un produs modificarea prevazuta (Mp):

Mp = C_p - C₀; unde: - C_p = costul prevazut

- C₀ = costul perioadei precedente.

Mp% = * 100 = * 100;

M1% = * 100 = * 100.

Daca rezultatul este negativ, costurile se reduc. Daca rezultatul este pozitiv, costurile cresc.

Pentru foliile coextruse:

M = 32.500 - 12.500 = +20.000 lei;

C₁ - C_p = 820.000 - 800.000 = +20.000 lei

M% = 4,12 - 1,58 = +2,54%

* 100 = * 100 = 2,54%

Pentru confectii sudate:

M = -120.000 + 100.000 = -20.000 lei;

C₁ - C_p = 1.030.000 - 1.050.000 = -20.000 lei

M% = -10,43 + 8,69 = -1,74%

* 100 = * 100 = - 1,74%

6.2 Analiza costului marginal

In afara modificarii se calculeaza si costul marginal (C_M) al produselor comparabile, care este costul unei unitati aditionale de produs. Nivelul costului marginal comparat cu cel mediu permite aprecierea punctului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea cu costurile cele mai mici.

C_M = = = 127.825 lei / tona

Costul marginal < costul mediu prevazut, ceea ce va determina cresterea profitului;

Costul marginal maxim (C_MM)

C_MM = = = 718.759 lei / tona.

Realizarea profitului prevazut presupune executarea unei productii suplimentare cu un cost inferior celui stabilit anterior, cost care se stabileste cu ajutorul relatiei:

= = 71,86

Pentru a se realiza profitul prevazut costul marginal trebuie sa fie inferior pretului de vanzare.

7. Puncte forte si puncte slabe in activitatea SC LATINA PLASTICS SA

In urma analizei costurilor intreprinderii, se pot desprinde unele concluzii cu privire la activitatea acesteia, in functie de punctele forte (elemente pozitive) si punctele slabe (elemente negative) constatate.

Puncte forte:

existenta posibilitatilor de dezvoltare, datorita imbunatatirii generale a intreprinderii in anul 2004 si a conditiilor pietei;

mana de lucru calificata;

produse realizate la o calitate relativ buna;

cresterea in anul 2004 a valori productiei.

Puncte slabe:

ponderea insemnata a utilajelor uzate moral si fizic;

capacitate de productie redusa;

lipsa evidentei operative a activitatii de depozitare si stocare;

coordonare deficitara intre sectiile de productie datorita sistemului de transport intern invechit (cu ajutorul unor carucioare actionate manual);

cresterea in anul 2004 a cheltuielilor exceptionale din amenzi si penalitati datorate unor deficiente in compartimentele comerciale;

lipsa unor evidente necesare pentru realizarea contractelor, solutionarea in timp a facturilor incasate, evitarea penalitatilor.