FONDURILE STRUCTURALE - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Fonduri structurale

FONDURILE STRUCTURALE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Principalele fonduri structurale sunt:

1.Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

- este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

• Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente;
• Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri in functie de Obiectivul de interventie;
• Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor.

2.Fondul Social European (FSE)

- este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane.

Contribuie la:

• promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile industriale;
• implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Masuri eligibile

• Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara in stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca;
• Asistenta pentru structuri si sisteme: imbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare;
• Masuri insotitoare: constientizare, servicii, etc.

3.Fondul European pentru Orientare si Garantare in  Agricultura (FEOGA) - sectiunea "Orientare"

- este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.

Sectiunea "Orientare" contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin imbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.

Sectiunea "Garantii" a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune in zonele cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

• investitii in holdinguri agricole;
• sprijin de inceput pentru tineri fermieri;
• instruire profesionala;
• sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;
• alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;
• masuri de agro-mediu;
• procesarea si marketingul produselor agricole;
• dezvoltarea si promovarea padurilor;
• masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

4.Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP)

- este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare.

Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte regiuni, prin:

       crearea unui echilibru durabil intre resursele marine si folosirea lor;

       cresterea competitivitatii companiilor;

       imbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura;

       sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit.

Masuri eligibile

ajustari ale efortului in sectorul pescuitului;

modernizarea flotei;

dezvoltarea de ferme de pescuit;

protectia zonelor maritime;

facilitati in porturile de pescuit;

procesarea si marketingul produselor de peste;

promovarea produselor.

Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondurilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene in sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale. In elaborarea masurilor in cadrul programelor finantate prin Fonduri Structurale, Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivita pentru situatia lor nationala si regionala, clasificare ce poate fi bazata, daca doresc, pe clasificarea Comisiei.

Lista ce urmeaza a fost dezvoltata din cele 14 categorii de baza folosite de Statele Membre aflate, ca si Romania, sub Obiectivul 1 in cadrul exercitiului de aditionalitate din perioada de programare actuala la nivelul UE, 2000-2006.

Fonduri Structurale: Domenii de investitie pe categorii si sub-categorii.

SECTORUL PRODUCTIV

1.1  Agricultura

1.1.1     Investitii in loturile agricole

1.1.2    Initierea activitatii tinerilor fermieri

1.1.3    Formare profesionala

1.1.4    Imbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor agricole

Silvicultura

1.2.1    Investitii in paduri

1.2.2    Imbunatatirea recoltarii/taierii, procesarii si marketingului produselor forestiere

1.2.3   Promovarea unor noi modalitati de folosire si marketing al produselor forestiere

1.2.4   Infiintarea de asociatii ale proprietarilor de paduri

1.2.5   Refacerea potentialului de productie forestiera pierdut in urma dezastrelor naturale si focului si introducerea unor instrumente preventive adecvate

1.2.6    Impadurirea terenurilor neagricole

1.2.7    Imbunatatirea/pastrarea stabilitatii ecologice a padurilor cu rol de protectie

1.2.8    Formare profesionala

Promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale

Imbunatatiri funciare

1.3.02    Reparcelare

1.3.03    Infiintarea serviciilor de ajutor si management al fermelor

1.3.04    Marketing al produselor agricole de calitate

1.3.05    Servicii de baza pentru economia si populatia rurala

1.3.06    Renovarea si dezvoltarea satelor si protectia si conservarea mostenirii rurale

1.3.07    Diversificarea activitatilor agricole si a celor apropiate de agricultura, pentru asigurarea de activitati multiple sau de venituri alternative

1.3.08    Gospodarirea resurselor de apa pentru agricultura

1.3.09    Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii

Incurajarea activitatilor turistice

Incurajarea activitatilor mestesugaresti

1.3.12  Conservarea mediului inconjurator asociata cu conservarea terenurilor, padurilor si peisajului, precum si cu imbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor

1.3.13  Refacerea potentialului de productie agricola pierdut in urma dezastrelor naturale si introducerea unor instrumente preventive adecvate

1.3.14  Inginerie financiara

1.4  Pescuitul

1.4.1    Restructurarea activitatii de pescuit

1.4.2    Innoirea si modernizarea flotei de pescuit

1.4.3     Procesarea, marketingul si promovarea produselor piscicole

1.4.4     Acvacultura

1.4.5     Echiparea porturilor pescaresti si protejarea zonelor marine de coasta

1.4.6     Masuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporara si compensatii pentru restrictii tehnice)

1.4.7     Actiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesionala, pescuit pe coasta la scara redusa)

1.5 Sprijinirea marilor afaceri

Investitii in capital fizic (utilaje si echipamente, co-finantare a ajutoarelor de stat)

1.5.2    Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energiei

1.5.3    Servicii de consultanta in afaceri (inclusiv internationalizare, export si gestionarea problemelor mediului, achizitie de tehnologii)

1.5.4     Servicii pentru factorii interesati/implicati (de sanatate si de siguranta, asigurarea ingrijirii persoanelor dependente)

1.5.5     Inginerie financiara

1.6 Sprijinirea sectorului IMM si mestesugaresc

1.6.1     Investitii in capital fizic (utilaje si echipamente, co-finantare a ajutoarelor de stat)

1.6.2     Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energeiei

1.6.3     Servicii de consultanta in afaceri (informatii, planificarea afacerilor, servicii de consultanta, marketing, management, design, internationalizare, export, management al problemelor de mediu, achizitionare de tehnologii)

1.6.4     Servicii pentru participare in afaceri (spatii pentru desfasurarea afacerilor, incubatoare de afaceri, servicii de stimulare, promovare, crearea de retele de comunicare, conferinte, targuri)

1.6.5     Inginerie financiara

1.6.6     Servicii in sprijinul economiei sociale (asigurarea ingrijirii persoanelor dependente, servicii de sanatate si siguranta, activitati culturale)

1.6.7     Formare profesionala

1.7 Turism

1.7.1    Investitii fizice (centre de informare, cazare, servire, facilitati)

1.7.2    Investitii de alta natura decat cele fizice (dezvoltarea si oferirea de servicii turistice, activitati sportive, culturale si de ocupare a timpului liber, traditie)

1.7.3   Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activitati promotionale, crearea de retele de comunicare/de contacte, conferinte, targuri)

1.7.4    Formare profesionala

1.8 Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

1.8.1    Proiecte de cercetare efectuate in universitati si institute de cercetare

1.8.2    Transferuri de inovare si tehnologie, infiintarea de retele de comunicare/de contacte si parteneriate intre companii si/sau institute de cercetare

1.8.3    Infrastructura pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

1.8.4    Pregatire pentru cercetatori

2.RESURSE UMANE

2.1            Politica pietei muncii

2.2            Integrarea sociala

2.3            Dezvoltarea formarii educationale si profesionale (persoane si firme)

2.4            Flexibilitatea fortei de munca, activitati antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare si comunicare (persoane si firme)

2.5            Actiuni pe piata muncii in avantajul femeilor

INFRASTRUCTURA DE BAZA

3.1  Infrastructura de transport

3.1.1    Cale ferata

3.1.2    Drumuri

3.1.3      Autostrazi

3.1.4      Aeroporturi

3.1.5      Porturi

3.1.6      Canale navigabile

3.1.7      Transport urban

3.1.8       Transport multi-modal

3.1.9       Sisteme inteligente de transport

3.2 Infrastructura pentru telecomunicatii si societatea informationala

3.2.1        Infrastructura de baza

3.2.2        Tehnologia Informatiei si Comunicarii (inclusiv masuri de securitate si transmisie sigura)

3.2.3       Servicii si aplicatii pentru cetateni (sanatate, administratie, educatie)

3.2.4       Servicii si aplicatii pentru IMM-uri (comert si tranzactii electronice, educatie si formare, crearea de retele de comunicare/de contacte)

3.3 Infrastructura in sectorul energetic (productie, distributie)

3.3.1       Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid

3.3.2       Surse regenerabile de energie (energia solara, energia eoliana, hidro-electricitatea, biomasa)

3.3.3       Eficienta energetica, co-generare, control energetic

3.4 Infrastructura de mediu (inclusiv apa)

3.4.1       Aer

3.4.2       Zgomot

3.4.3       Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase)

3.4.4       Apa potabila (colectare, depozitare, tratare si distributie)

3.4.5          Canalizare si purificare

3.5 Planificare si reabilitare

3.5.1    Modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si militare

3.5.2    Reabilitarea zonelor urbane

3.5.3    Protejarea, imbunatatirea si regenerarea mediului natural

3.5.4    Mentinerea si restaurarea patrimoniului cultural

3.6 Infrastructura sociala si sanatatea publica

4.DIVERSE

4.1  Asistenta tehnica si actiuni inovative (FEDR, FSE, FEOGA, IFOP)

4.1.1    Pregatire, implementare, monitorizare, publicitate

4.1.2    Evaluare

4.1.3   Studii

4.1.4    Actiuni inovative

4.1.5    Informarea publicului

Posibilitatile de investitii sunt in principal in valori mobiliare, emise de stat si unitati administrative ale statului (instrumente financiare cu venit fix, titluri de stat, depozite bancare), fonduri financiare (deschise sau inchise), societati de administrare a investitiilor, societati de valori mobiliare cotate si necotate sau piata derivatelor. Bineinteles exista si alte posibilitati de investire, dar ele nu fac obiectul reglementarilor C.N.V.M (titlurile de stat sau ale unitatilor administrative nu sunt supuse organului ce reglementeaza piata de capital).

Pentru societatile comerciale care doresc sa-si dezvolte afacerile, exista posibilitatea investitiilor pe piata valorilor mobiliare, in instrumente financiare care pot asigura un randament sporit disponibilitatilor curente sau pe termen lung.

Valorile mobiliare sunt actiuni emise de societati comerciale si alte valori mobiliare echivalente ale acestora, obligatiuni si alte titluri de creanta, inclusiv titlurile de stat cu scadenta mai mare de 12 luni, negociabile pe piata de capital,  orice alte titluri negociate in mod obisnuit care dau dreptul de a achizitiona respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb dand loc la o decontare in bani, cu exceptia instrumentelor de plata.

Prioritatile nationale de dezvoltare

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

In conditiile decalajelor importante de competitivitate pe care Romania le prezinta in raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit in cadrul acestei prioritati este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmareste generarea pana in anul 2015 a unei cresteri medii a productivitatii de cca. 5,5% anual, permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avuta in vedere prin urmatoarele sub-prioritati:

1.1. Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al IMM-urilor, care se va realiza prin sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi), sustinerea certificarii intreprinderilor si a produselor, crearea unui mediu favorabil finantarii afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri (incubatoare, centre de afaceri, clustere emergente), sprijinirea eforturilor de internationalizare a intreprinderilor, precum si prin promovarea potentialului turistic romanesc.

1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale, ce presupune inclusiv dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educatie si e-Sanatate)

1.3. Imbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investitii destinate reducerii intensitatii energetice si imbunatatirii eficientei energetice, precum si prin valorificarea resurselor regenerabile

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de transport in PIB sa creasca de la 3,6 miliarde euro (in prezent) la minimum 7,0 miliarde euro pana in 2015.

Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltarii si modernizarii infrastructurii de transport se va realiza prin intermediul urmatoarelor sub-prioritati:

2.1. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene si a retelelor de legatura, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale si aeroportuare trans-europene si modernizarea si constructia retelelor de legatura la TEN-T. In acest sens, este de mentionat ca o atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii de proiecte pe coridorul paneuropean IV.

2.2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national si imbunatatirea serviciilor aferente, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) si navale.

2.3. Dezvoltarea durabila a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalitatii, imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrarilor si activitatilor de transport asupra mediului inconjurator si punerea in siguranta a infrastructurii de transport.

3. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului

Obiectivul strategic general al acestei prioritati din PND il reprezinta protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea sub-prioritatilor de mai jos, urmarindu-se, totodata, si indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor de aderare la UE la Capitolul 22 "Protectia mediului":

3.1. Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructura de apa si apa uzata in localitatile vizate si crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, si prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deseurilor in localitatile vizate; inchiderea depozitelor neconforme).

3.2. Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei si deseurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversitatii biologice, reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate, prevenirea si interventia in cazul riscurilor naturale - in special inundatii), precum si pe imbunatatirea infrastructurii de protectie a aerului.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative

Fiind unanim recunoscut faptul ca resursele umane reprezinta motorul societatii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritatii il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

Masurile si actiunile avute in vedere la aceasta prioritate pot fi grupate in cadrul a patru sub-prioritati, dupa cum urmeaza:

4.1. Dezvoltarea capitalului uman. Investitiile realizate in cadrul acestei sub-prioritati vor viza: sistemul de educatie initiala (prin promovarea de reforme in contextul invatarii pe tot parcursul vietii), diseminatorii de invatare (resursele umane din educatie), continutul invatarii (diversificarea si asigurarea calitatii ofertelor de educatie si formare initiala si continua) si sistemul de formare profesionala continua.

4.2. Promovarea ocuparii depline. Principalele masuri avute in vedere in cadrul acestei sub-prioritati vizeaza: cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; dezvoltarea initiativelor pentru partenerii sociali; imbunatatirea tranzitiei de la scoala la locul de munca si promovarea culturii antreprenoriale in educatie si formare, identificarea si valorificarea tuturor oportunitatilor de integrare pe piata muncii; modernizarea si intarirea capacitatii administrative a serviciului public de ocupare.

4.3. Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de interventie avute in vedere in cadrul sub-prioritatii sunt: integrarea pe piata muncii si combaterea discriminarii, imbunatatirea accesului si participarii la educatie initiala si continua pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalitatii de gen si combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare si excluziune sociala, initiative transnationale in educatia inclusiva si initiative transnationale pe piata muncii.

4.4 Dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari. Aceasta sub-prioritate are scopul de a promova si sustine crearea la nivel central si local a unei administratii publice care sa devina un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres si coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte doua segmente importante in procesul de intarire a capacitatii administrative: justitia si ordinea si siguranta publica.

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

Obiectivul strategic general al acestei prioritati vizeaza dezvoltarea unei agriculturi competitive bazata pe cunoastere si initiativa privata, precum si protejarea patrimoniului natural cultural si istoric al zonelor rurale din Romania.

Sub-prioritatile identificate in vederea realizarii obiectivului definit sunt urmatoarele:

5.1. Cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei, in cadrul careia va fi acordat sprijin financiar cu precadere pentru modernizarea fermelor si imbunatatirea capitalului uman din agricultura (masuri de consultanta si sprijinire a tinerilor fermieri, masuri de incurajare a asocierii producatorilor), precum si pentru imbunatatirea calitatii produselor.

5.2..Cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea activitatilor rurale: stimularea activitatilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi in amontele si avalul productiei agricole, toate acestea in contextul unor servicii de baza de buna calitate.

5.3. Dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatiilor forestiere, vizeaza implementarea unor actiuni ce privesc utilizarea durabila a terenului agricol si forestier, materializate in acordarea de plati pentru agro-mediu si bunastarea animalelor, plati compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum si prime de impadurire, dar si in realizarea unor actiuni de prevenire a calamitatilor naturale.   

5.4. Promovarea initiativelor de tip "LEADER", prin care se va urmari stimularea initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatilor rurale de a dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii, in cadrul careia se au in vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului in apele interioare, a procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea flotei de pescuit, precum si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

Obiectivul general il reprezinta cresterea economica mai accelerata a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de dezvoltare interregionale si intraregionale.

Operationalizarea prioritatii PND privind dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele sub-prioritati:

6.1. Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale: cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri prin imbunatatirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de sanatate, servicii sociale si educatie, precum si a infrastructurii de siguranta publica pentru situatii de urgenta, dezastre naturale si tehnologice.

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional si local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri si sprijinirea activitatilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizand si crearea unor necesare conexiuni intre activitatile productive si cele de cercetare-dezvoltare-inovare.

6.3. Dezvoltarea turismului regional si local: cresterea gradului de atractivitate turistica a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate si imbunatatirea serviciilor specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protectia si promovarea patrimoniului natural si cultural la nivel local si regional.

6.4. Dezvoltare urbana durabila regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industriala sau care se confrunta cu grave probleme socio-economice , precum si consolidarea retelei de centre urbane cu potential de dezvoltare pentru a le permite sa actioneze ca motoare ale cresterii economice regionale ).

6.5. Cooperarea teritoriala europeana. Aceasta sub-prioritate se incadreaza in noul Obiectiv de interventie din cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2007-2013, "Cooperare teritoriala europeana", dedicat integrarii armonioase si echilibrate a intregului teritoriu al UE, prin sprijinirea cooperarii intre diferitele sale entitati teritoriale la nivel transfrontalier, transnational si interregional, in probleme de importanta comunitara. Sub-prioritatea va fi realizata prin promovarea de actiuni in domeniul cooperarii transfrontaliere, transnationale si interregionale, in vederea integrarii socio-economice a zonelor de granita si cresterii atractivitatii si accesibilitatii regiunilor Romaniei in cadrul teritoriului european.

Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada 2007-2013 pentru cresterea convergentei cu UE, conducand la o suma estimativa globala de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizata astfel pe cele 6 prioritati nationale de dezvoltare ale PND:

Programarea financiara globala a PND 2007-2013

- mil. Euro -

Programele Operationale 2007-2013

7.Principii de dezvoltare regionala a turismului :

• imbunatatirea continua a calitatii ofertei turistice si asigurarea calitatii serviciilor;
• Dezvoltarea turistica va fi orientata spre turist si va raspunde optiunilor clientilor ;
• Investitiile financiare trebuie sa fie durabile, sa asigure celui care le-a facut un venit sigur si sa prefigureze o dezvoltare viitoare ;
• Protectia mediului prioritara si prin orice interventie se urmareste sa nu fie afectata calitatea mediului natural si a celui construit ;
• Imbunatatirea calitatii vietii -un loc turistic bine amenajat este in acelasi timp un loc atractiv pentru a trai si a munci. Plecand de la aceasta premisa, planul de actiune pentru dezvoltarea turismului in Regiune ia in considerare atat posibilitatile de a atrage turistii cat si de a creste nivelul de trai al populatiei locale;
• Fondurile publice folosite pentru sustinerea unor proiecte de turism trebuie ca -prin obligatii contractuale- sa contribuie la dezvoltarea acelor directii din turism care s-au hotarat prin documentele strategice de dezvoltare la nivel national si regional ;
• In sustinerea unor proiecte comune se vor evita initiativele locale, judetene de promovare turistica; prioritare vor fi proiectele de promovare a Regiunii, a unor zone turistice, a unor parcuri turistice care permit o valorificare superioara a resurselor turistice existente si au un impact mai larg ;
• Se va promova o marca a Regiunii care sa sintetizeze specificul acestei zone ;
• Infrastructura turistica se va dezvolta In functie de acele puncte de mare importanta, ce reprezinta cheia pentru crearea de sanse egale de a beneficia de un nivel de trai si de dezvoltare ;
• Este necesara de asemenea in viitor si extinderea retelei feroviare pentru un bun acces la statiunile turistice montane;
• Colaborarea intre unitatile administrative ale regiunii va trebui sa devina o procedura uzuala pentru dezvoltarea de proiecte turistice. Ca treapta prealabila este necesara o politica armonizata a tuturor judetelor;
• Oferta de recreere si petrecere a timpului liber trebuie sa fie disponibile pe intreaga suprafata a regiunii, in special pentru recreere in apropierea marilor orase.
• O atentie deosebita va fi acordata naturii si zonelor protejate ale regiunii. Prin pastrarea zonelor forestiere si prin protejarea unor peisaje deosebit de atractive trebuie asigurate in mod durabil resurse pentru petrecerea timpului liber si recreere;
• Trebuie mentinute si promovate in continuare posibilitatile secundare de castigare a existentei in agricultura prin dezvoltarea agroturismului
• Ca aspecte prioritare de dezvoltare sunt considerate, pe langa sportul si turismul montan, si conservarea si punerea in valoare a obiceiurilor, traditiilor si istoriei locurilor;
• Se va urmari promovarea si dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice de pe cuprinsul regiunii ;
• Se va actiona in directia imbunatatirilor calitative si a extinderii capacitatilor la un nivel rezonabil al preturilor prin practicarea unui parteneriat public-privat eficient.

8.Modernizarea sectorului energetic din Romania

Inceputul de mileniu a determinat importante reevaluari in ceea ce priveste dezvoltarea energeticii europene si mondiale in contextul globalizarii problemelor si al orientarii catre un viitor energetic durabil. Timp de doua decenii, aparitia noilor tehnologii, a conceptelor de mediu si a noilor evolutii din planul politicilor nu au afectat structura de baza a activitatii din domeniul energetic. In prezent insa, generalizarea procesului de schimbare sub influenta revolutiei manageriale, a trecerii la societatea informationala si mai recent, la cea bazata pe cunostinte (ce implica cerinte energetice specifice), ofera posibilitatea unei revizuiri fundamentale a acestui sector atat de sensibil al economiei, cel energetic.

In zilele noastre, in contextul marilor schimbari ce au loc pe plan mondial, se remarca o preocupare insistenta pentru protejarea rezervelor si utilizarea cat mai rationala a resurselor energetice, generata de caracterul lor limitat si de pericolul epuizarii rapide pe fondul cerintelor din ce in ce mai mari. In acest sens, omenirea tinde spre realizarea unui echilibru intre avantajele concurentei si cerintele economice si ecologice ale epocii noastre, astfel incat alocarea resurselor si stabilirea modalitatilor de producere a energiei sa aiba ca rezultat nu numai crearea unui beneficiu economic, ci si a unuia general-uman.

Globalizarea apare azi ca un factor deloc neglijabil care isi face simtita prezenta tot mai accentuat si impune noi provocari si noi standarde de performanta tuturor actorilor din sectorul energetic. Managerii din zona energetica trebuie sa reevalueze capacitatea de actiune a firmelor atat pe piata interna, cat si pe cele externe, marcate de schimbari profunde in structura concurentei si a partenerilor de afaceri, a standardelor si normelor referitoare la produse si servicii, la comportamentul consumatorilor.

In noile conditii generate de fenomenul globalizarii, functionarea oricarei intreprinderi, din orice domeniu de activitate, are la baza principiile eficientei si rentabilitatii, concurentei, autonomiei functionale si decizionale, desfasurarii activitatii potrivit cerintelor pietei. Putem afirma, fara teama de a gresi, ca desfasurarea unei activitati eficiente si mai mult, sporirea eficientei economice, sunt conditii esentiale ce trebuie indeplinite de firmele din zona energetica pentru a face fata presiunilor concurentiale ale epocii noastre.

Realizarea principalului obiectiv al sectorului energetic din Romania, cresterea eficientei economice, implica masuri de retehnologizare si modernizare, prin eforturi proprii sau prin transfer international de tehnologie, pentru a putea raspunde noilor provocari generate de globalizare. Tocmai

de aceea, am elaborat teza de doctorat intitulata "Modernizarea sectorului energetic din

Romania", lucrare ce are ca principale obiective:

- investigarea situatiei actuale a energeticii comunitare si mondiale in general si a celei romanesti in special;

- abordarea strategica a sectorului energetic;

- identificarea si aplicarea unei metodologii de analiza energo-economica a modernizarii unei centrale hidroelectrice;

- formularea unor recomandari pentru extinderea utilizarii metodologiei la modernizarea altor componente ale sectorului energetic romanesc.

In vederea realizarii obiectivelor mai sus mentionate, cercetarea s-a axat pe urmatoarea

problematica

- reliefarea stadiului actual al dezvoltarii sectorului energetic la nivel european si mondial;

- investigarea economiei romanesti in general si a sectorului energetic in special, ca subsistem important al acesteia;

- prezentarea principalilor actori din sistemul electroenergetic national si a pasilor parcursi in directia restructurarii acestuia;

- trecerea in revista a conceptelor de baza si a tendintelor manifestate pe plan mondial in domeniile strategiei si managementului strategic;

- evidentierea particularitatilor elaborarii si operationalizarii strategiei in sectorul energetic;

- abordarea modernizarii pietei de energie electrica din Romania ca o componenta esentiala a strategiei de dezvoltare durabila a sectorului energetic;

- evidentierea evolutiilor previzibile ale sectorului energetic din Romania, precum si a directiilor prioritare de dezvoltare si modernizare cu orizont 2025;

- prezentarea principalelor procese tehnologice si reliefarea importantei modernizarii si retehnologizarii agregatelor si proceselor tehnologice din sectorul energetic romanesc;

- prezentarea succinta a notiunii de management energetic, a programului de eficienta energetica al Romaniei, precum si a factorilor ce restrictioneaza promovarea eficientei energetice;

- sintetizarea indicatorilor de apreciere a eficientei economice cu larga aplicabilitate in sectorul energetic si realizarea unei metodologii de evaluare a eficientei proiectelor de modernizare, retehnologizare, dezvoltare a obiectivelor energetice;

- realizarea unui studiu de caz axat pe modernizarea unei centrale hidroelectrice in vederea cuantificarii eficientei energo-economice si evidentierii principalelor efecte cantitative, calitative si secundare ale procesului de modernizare.

In scopul tratarii coerente a problematicii studiate si asigurarii unui suport stiintific adecvat al

lucrarii au fost utilizate unele metode specifice de cercetare, dintre care amintim:

- analiza statistica a datelor si informatiilor referitoare la sectoarele energetice din Uniunea Europeana si Romania;

- analiza SWOT a sectorului energetic din Romania;

- realizarea unui studiu de caz complex in cadrul caruia se utilizeaza metodologia de evaluare energo-economica a proiectelor de modernizare din sectorul energetic.

Lucrarea elaborata este rezultatul unei ample documentari, care a vizat un bogat material bibliografic din tara si strainatate, cuprinzand peste 120 de carti, articole si studii de specialitate, precum si numeroase acte normative.

Demersul cercetarii teoretice si practice constituie o noutate in Romania din punctul de vedere al modului de abordare a acestui sector extrem de sensibil al economiei romanesti. Sintetizarea rezultatelor cercetarilor si cunostintelor actuale din domeniul energetic, reliefarea caracteristicilor cantitative, calitative si structurale ale sectorului, precum si identificarea unor directii si modalitati strategice de dezvoltare si modernizare sunt numai cateva dintre elementele ce confera lucrarii o utilitate teoretico-metodologica apreciabila. Totodata, lucrarea prezinta si o utilitate practica, intrucat ofera managerilor din sectorul energetic o metodologie de analiza a proiectelor de modernizare, retehnologizare si dezvoltare care poate contribui la amplificarea functionalitatii si eficientei obiectivelor energetice romanesti. Lucrarea include un model de operationalizare a acestei metodologii, formulandu-se in final unele directii si modalitati de actiune ce au ca obiectiv extinderea utilizarii acestei analize in intregul sector energetic din Romania, astfel incat acesta sa devina modern, eficient si sa se constituie intr-un motor al dezvoltarii durabile a Romaniei.

Fondurile Structurale ajung acolo unde exista un plan de dezvoltare urbana

Cate orase din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se pot mandri cu faptul ca declinul activitatilor industriale nu le-a afectat si nu le afecteaza inca dezvoltarea? Diminuarea numarului locurilor de munca a atras dupa sine si scaderea veniturilor la bugetele locale.

In lipsa unui buget consolidat, orasele au amanat de la an la an lucrarile de reabilitare a infrastructurii urbane, investitiile in dezvoltarea mediului de afaceri si pe cele in reabilitarea infrastructurii sociale. Sunt si orase care au incercat, si in buna parte au reusit, sa surmonteze toate aceste dificultati prin accesarea eficienta a fondurilor PHARE (Coeziune Economica si Sociala - proiecte de infrastructura mica) (a se vedea cazul orasului Siret care din anul 2000 a demarat primele proiecte in infrastructura). Ele insa pot fi numarate pe degetele de la o mana.

Nu multe sunt cazurile in care lucrarile pentru dezvoltarea infrastructurii de utilitati le-au precedat pe cele de reabilitare a infrastructurii de transport (spre exemplu drumuri recent reabilitate au trebuit sparte pentru refacerea retelei de canalizare). Toate acestea s-au datorat lipsei unei planificari strategice a investitiilor.

Ce este un plan de dezvoltare urbana?

Pentru a preintampina astfel de situatii, fondurile structurale alocate pentru sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor (orase mici - cu o populatie de peste 20.000 de locuitori - cu un nivel de dezvoltare scazut  sau "zone de actiune urbana", clar delimitate, din cadrul oraselor mijlocii si mari) vor viza implementarea unor proiecte individuale, parti integrante ale unui plan de dezvoltare urbana, plan ce poate fi finantat total sau partial prin Programul Operational Regional (POR).

Proiectele individuale implementate prin POR trebuie sa se incadreze in cel putin doua din urmatoarelor trei categorii de proiecte: reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale.

Programul Complement al Programului Operational Regional propune o structura a acestui plan integrat de dezvoltare urbana:

1. Introducere

. Date generale despre oras;
. Incadrare in regiune, in cadrul tarii, in sistemul urban national si regional.

Caracterizarea situatiei curente a "zonei de actiune urbana" in care se va implementa planul integrat de dezvoltare urbana:

.Incadrarea zonei in ansamblul orasului
.Delimitarea spatiala a zonei de actiune urbana (harta)
.Caracteristici demografice
.Caracteristici economice
.Caracteristici sociale
.Disparitati, decalaje, potential de dezvoltare
. Analiza SWOT a "zonei de actiune urbana".

3. Strategie (Planul integrat trebuie sa contina si strategia de dezvoltare a zonei de actiune urbana):

.obiectiv general
.obiective specifice
.masuri intreprinse
. estimarea impactului planului asupra zonei, orasului si zonei inconjuratoare, contributia la o dezvoltare durabila
. referinte la documente strategice spatiale/sociale/economice cu implicatii asupra dezvoltarii locale si legatura planului cu ele - PUG, strategia de dezvoltare a orasului, PDR, POR, etc (planul trebuie sa fie in concordanta cu Planurile de Amenajare a Teritoriului si Urbanism).

4. Planificarea investitiilor (Durata maxima de implementare a planului integrat nu trebuie sa depaseasca 30 decembrie 2015):

.Masura planificata - titlul proiectului, descriere
. Etape in realizarea investitiei
. Rezultatele asteptate
. Institutii, departamente din cadrul primariei implicate in implementare
. Bugetul alocat (pe surse de finantare).

5. Alocarea financiara

. Surse de finantare (buget de stat, buget local, fonduri UE, fonduri private).

6.  Managementul proiectului

7. Descrierea parteneriatului in procesul de programare - parteneri consultati

Acest plan integrat de dezvoltare durabila trebuie sa demonstreze modalitatea in care contribuie la atingerea obiectivelor Programului Operational Regional si este complementar altor proiecte realizate prin fonduri publice.

Criteriile propuse pentru evaluarea acestor planuri de dezvoltare vizeaza:

. Aspecte legate de cat de realist este estimata perioada de implementare a actiunilor incluse in plan;
. Fezabilitatea bugetului prevazut;
. Existenta unui impact economic pozitiv asupra zonei vizate, a orasului si a regiunii;
.Respectarea temelor orizontale: egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila (protectia mediului), societatea informationala;
. Masura in care planul vizeaza zone cu un nivel scazut de dezvoltare economica, nivel ridicat de somaj, zone cu un procent ridicat de minoritati etnice;
. Promovarea parteneriatului in implementarea actiunilor propuse.

Exemple de proiecte

Tipurile de proiecte individuale ce pot fi incluse in aceste planuri includ proiecte pentru:

reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusive transportul urban (dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, crearea si/sau conservarea spatiilor verzi si pentru recreere, finalizarea si/sau renovarea cladirilor abandonate, sisteme pentru managementul traficului, constructia si/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport in comun si/sau piste pentru biciclete; restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu, etc.);

dezvoltarea durabila a mediului de afaceri (constructia si/sau reabilitarea/amenajarea spatiilor sau cladirilor existente prin crearea infrastructurii pentru activitati economice si comerciale);

reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale, si imbunatatirea serviciilor sociale (constructia/reabilitarea si modernizarea cladirilor destinate infrastructurii sociale, renovarea cladirilor cu destinatie de locuinte sociale multifamiliale,etc.)

Simplificarea procedurii de achizitii

Cu cat este mai fezabil acest plan cu atat implementarea lui este mai usoara.

Daca punctul 4 al planului, respectiv "planificarea investitiilor", este realist si corespunde nu doar necesitatilor de dezvoltare locale, ci si celor regionale si nationale, autoritatea publica in cauza poate simplifica procedura de achizitii prin intermediul "acordului cadru pentru atribuirea serviciilor/ lucrarilor unor operatori economici".

Instrument promovat prin legea 34/2006 privind achizitiile publice, cu modificarile ulterioare, acordul-cadru reprezinta intelegerea scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, cu scopul de a stabili elementele, conditiile esentiale ce vor guverna contractele de achizitie publica ce vor fi atribuite intr-o perioada data (cel mult patru ani - doar in cazuri exceptionale, bine justificate, poate fi vorba de o perioada mai mare de timp).

In baza acestui acord-cadru se atribuie contracte subsecvente (unuia dintre operatorii economici semnatari), care constituie temeiul legal pentru plata. Pana la finele anului 2015 se doreste implementarea a 30 de astfel de planuri integrate de dezvoltare urbana, la nivel national.

Avand in vedere numarul mare de "zone de actiune urbana" care vor fi eligibile pentru a aplica pentru accesarea a cei maximum 50 de milioane de euro/per proiect individual, autoritatile publice care detin deja un plan strategic de dezvoltare durabila au mult mai multe sanse de castig.