ANALIZA UNEI RAMURI INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA LA NIVEL EUROPEAN SI IN ROMANIA

ANALIZA UNEI RAMURI INDUSTRIALE:

INDUSTRIA SIDERURGICA LA NIVEL EUROPEAN SI IN ROMANIA

Metalurgia feroasa(siderurgia) este o ramura de baza a industriei, pentru ca prelucreaza ,materii prime si produce metale. Metalele obtinute sunt produse semifinite, care sunt preluate de industria constructoare de masini. In acest sens, siderurgia utilizeaza carbuni cocsificabili, pentru obtinerea cocsului necesar reducerii minereului, gaze naturale, minereu de fier, fier vechi, inobilatori ai otelului, pentru obtinerea otelurilor superioare, fondanti (calcar, dolomita).

►Siderurgia presupune trei faze principale de productie:

. obtinerea fontei in furnale si, ca subprodus, zgura, folosita in fabricile de ciment;

. obtinerea otelului prin mai multe procedee;

. laminarea ofera produse plate sau cu profil masiv.

► Materiile prime pentru siderurgie sunt, in primul rand, minereurile feroase, care au un continut ridicat de fier, de peste 26%.

Cele mai importante resurse de minereu de fier sunt localizate in Rusia, la Kursk-Belgorod, unde se afla cel mai mare zacamant din lume, apreciat la cel putin 40 de miliarde de tone. Resurse mai mici de minereu de fier se gasesc si in Franta, Marea Britanie, Germania, dar cu un continut redus de metal, si in Suedia. Minereurile de fier din Romania au un continut redus de metal, ca si cele din Bulgaria si Austria. Productia de minereu de fier a scazut in toate tarile europene producatoare. In Franta, Spania, Suedia si Marea Britanie productia a scazut din cauza epuizarii rezervelor si a calitatii tot mai reduse. Suedia dispune insa de minereuri de fier de foarte buna calitate, cu o concentratie de aproape 70% si o productie de peste 20 de milioane de tone pe an. Minereurile de fier din Romania sunt reprezentate de rezerve foarte reduse si de calitate slaba, variind intre 22 -30% continut de metal. Zacamantul de la Baisoara are cel mai ridicat continut de metal in minereu de 33-40%.

Innobilatorii folositi pentru obtinerea otelurilor aliate confera acestora calitati deosebite: duritate, inoxidabilitate, rezistenta la soc si temperature inalte. Cel mai important innobilator este manganul, exploatat la Nikopol, in Ucraina. Nichelul se exploateaza in muntii Ural si in Peninsula Kola. Resurse de crom se gasesc in Albania si in Grecia, iar vanadiul si titanul se gasesc in muntii Ural etc. Dintre metalele de innobilare cu reserve mari in Romania pot fi mentionate manganul si cromul.

► Prelucrarea materiilor prime se realizeaza in centre siderurgice. Localizarea industriei siderurgice in Europa se defineste prin tipuri distincte:

. centre siderurgice localizate in marile bazine carbonifere-Donbass, Ruhr, Silezia,Yorkshire, Ural; Donetk, Duisburg, Dortmunt, Bochum;

. centre siderurgice amplasate in porturi: Toronto(Italia), Europoort(Olanda), Galati(Romania), Dunkercque(Franta), Sagunto(Spania), Kingston(Marea Britanie).

. capacitate siderurgice situate in apropierea minereurilor de fier sarace, fapt care nu pune problema transportului la distanta mare, cel mai frecvent pe banda rulanta: Hunedoara, Resita sau Thionville si Longwy(Franta)etc;

. capacitati siderurgice localizate in apropierea hidrocentralelor, furnizoare de energie electrica ieftina(otelarii electrice): Zaporojie, pe Nipru, Dnepropetrovsk, Thun, Liestal, Aarau, Luzern, Yverdon(Elvetia), Kielce si Radom(Polonia)etc.

► Produsele siderurgice sunt: fonta de turnatorie, otelurile, tevile, sarma, fierul-beton, profilele de montaj, vanele, tuburile, tabla, sinele,etc.

Productia de otel a scazut dupa anul 1990, ca urmare a introducerii materialelor alternative(mase plastice,rasini sintetice), a reducerii masei unor utilaje si echipamente, precum si a scaderii cererii in domeniul construtiilor.

Productia siderurgica a Romaniei a scazut foarte mult dupa 1989. Astfel , productia de otel a scazut de la 14,4 milioane tone in 1989, la 6,08 milioane tone in 2004, iar productia de fonta de la 9,5 milioane tone in 1989, la 4,24 milioane tone in 2004.

Centrele de productie siderurgica, partial in activitate fata de capacitatea totala, sunt: Galati(fonta, otel, laminate), Hunedoara (fonta,otel laminat, cocs), Resita (fonta), Targoviste (otel). Cu profil simplu se inscriu: Bucuresti(tevi), Roman (tevi), Zalau (laminate, tevi), Buzau (otel, sarma) si Campia Turzii (sarma).

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE LA NIVEL EUROPEAN SI IN ROMANIA

Aceasta ramura industriala este foarte importanta, constituind o dominanta a economiei moderne si a modului de viata al societatii contemporane. Tocmai de aceea productia de energie electrica ( kWh/loc) este un indicator ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de dezvoltare al unei tari.

EUROPA

Sursele de energie

Europa, de altfel ca intreaga planeta, inca foloseste proponderent, in productia energiei electrice, resurse energetice primare, respective combustibili minerali fosili: carbuni, petrol si gaze naturale ( in present, rezervele sunt reduse, concentrate intr-un numar restrans de tari europene). Continentul dispune si de alte resurse energetice, insa doar partial utilizate, cum este cazul hidroenergiei, ori doar in mod    simbolic valorificate ( energiile solara, eoliana, geotermala, mareomatrica).

Potentialul hidroenergetic este, de asemenea, redus, cu exceptia Rusiei, numai ca cea mai mare pondere a acesteia se afla in Siberia, care apartine Asiei, nu Europei; se mai adauga unele tari centrate pe principalele lanturi muntoase ( cele scandinave, alpine etc.).

Alte surse de energie: solara ( mai ales in zona sudica a continentului), eoliana ( in zonele inalte s in cele litorale, geotermala ( zona Marii Mediterane, Islanda), mareomatrica ( mai ales Marea Manecii s Marea Nordului); se adauga uraniul, dar care numai Rusia are o productie reprezntativa.

Industria energiei electrice

Europa, continental pe care au fost construite primele centrale electrice de pe Glob, a dominat multa vreme si productia in domeniu, astazi fiind insa depasita de America si de Asia.

Structura productiei de energie a continentului este similara celei mondiale: predomina termoenergia, diferenta fiind asigurata aproape in totalitate de hidroenergie si atomoenergie.

Majoritatea producatorilor importanti de energie electrica europeni au balanta dominata de termoenergie: Rusia %), Germania ( 63%), Marea Britanie ( 73%), Italia ( 80%), Spania (60%), Ucraina (70%); si Romania se inscrie in aceasta categorie.

Intre tarile in care productia este dominata de hidroenergie se inscriu, in principal, tari lipsite de combustibili minerali, axate pe regiuni montane, precum tarile scandinave ( Norvegia aproape de 100% - singura care dispune de petrol, Suedia - 50%) si alpine ( Elvetia - 70% si Austria - 60%). Exista insa si tari in care, desi ponderea hidroenergiei nu este foarte mare, productia obtinuta in hidrocentrale este reprezentativa ( de exempli Rusia, Ucraina s.a.).

Europa este continental pe care au aparut primele centrale atomice si care detine cele mai multe tari care au centrale nucleare. Intre tarile cu o pondere insemnata a a tomoenergiei se inscriu: Franta si Lituania, care impart locul I, cu ponderi apropiate ( 78-80%), numai ca Franta are o productiei de 30 de ori mai9 mare decat Lituania in asemenea centrale. Alte tari cu pondere ( si implicit, productie) importanta sunt: Belgia ( 57%), Suedia ( 49%), urmate de Ucraina ( 47%), Bulgaria ( 37%), Ungaria ( 36,2 %), Germania ( 28%).

Pe continental nostru au fost construite primele centrale geotermale ( Larderello, Italia, dar cea mai mare productie in astfel de centrale o obtine Islanda) si mareomatrice ( Rance, Franta), de pe Glob, dar exista si centrale solare ( Franta, Italia, Spania), precum si eoliene ( mai ales in Germania si in tarile nordice).

ROMANIA

Sursele de energie

Romania inca foloseste, la fel, ca intregul continent, preponderant in productia energiei electrice, resurse energetic primare, respectiv combustibili minerali fosili. Dispune si de alte resurse energetice, insa doar partial utilizate, cum este cazul hidfroenergiei, ori doar in mod symbolic ( energiile solare, eoliana, geotermala).

Din caza exploatarii si utilizarii intensive, combustibilii minerali fosili si-ai redus substantial rezervele, precum si productia, nemaisatisfacand necesarul de consum intern.

petrolul ( doar cu putin peste 5 mil.tone) se exploateaza, in present, in principal in estul Campiei Romane ( arealele Videle si Urziceni) si pe platforma continentala a Marii Negre;

gazele naturale ( sub 15 mld. Metri cubi annual), exploatate in Podisul Transilvaniei (gaz metan), Campia Romana si Campia de Vest ( gaze de sonda).

Carbunii, care ocupa primul loc, atat xa reserve, cat si ca productie ( aceasta scazand insa, fiind in jur de 30 mil. Tone). Cele mai importante bazine huilifere sunt Petrosani si Muntii Banatului, iar de lignit cele din Podisul si Subcarapatii Getici ( Motru-Rovinari, Alunu - Cugesti).

Industria energiei electrice

In present, productia este de aproape 60 de miliarde de kWh ) fiind cu circa o septime mai mica decat inainte de 1990, dar in structura productiei se constata tendinta similara celei pe plan mondial.

Pe teritoriul tarii exista foarte multe termocentrale si hidrocentrale, dar majoritatea au capacitate redusa. Mai mari sunt:

termocentralele Turceni ( singura care depaseste 2500 MW), Rogojelu ( aflata in present in conservare), Isalnita - Craiova, toate in Oltenia, Braila ( a doua ca marime, aproape 2000 MW), Minia- Deva, Ludus- Iernut, Brazi, Bucuresti ( Grozavesti, Bucuresti Veste, Bucuresti Sud) s,a;

cele doua hidrocentrale de pe Dunare, ambele in colaborare cu Serbia ( Portile de Fier I, 2160 MW, Portile de Fier II, 880 MW), Lotru-Ciunget ( 550 MW, cea mai mare de pe raurile interne), pe Lotru- Vidraru, pe Arges, Stejaru - Bicaz, pe Bistrita si pe Marisel, pe Somes ( fiecare din cele trei avand cu putin peste 200 MW).

Pe anumite rauri s-au construit adevarate salbe de hidrocentrale: Olt , nefinalizate insa toate), Arges ( 15), Bistrita (13), Sebes(3).

Unica atomocentrala este la Cernavoda, in care a fost dat in folosinta doar unul dintre cele cinci grupuri ( in 2007 sau 2008 se va mai adauga inca unul).