POLITICI SECTORIALE

POLITICI SECTORIALE

Actiuni social-culturale

Cheltuielile pentru actiuni social-culturale indeplinesc un important rol economic si social si din acest motiv necesita importante fonduri banesti din partea societatii, indeosebi din partea statului.

Asistenta sociala, alocatiile pentru copii, pensiile si alte ajutoare continua sa detina ponderea cea mai mare din produsul intern brut si in anul 2002 (11,2% fata de 10,8% in anul 2001). Sumele alocate sunt destinate, in principal, urmatoarelor obiective:

è    majorarea alocatiilor pentru copii incepand cu 1 ianuarie 2002 la 150 mii lei si incepand cu 1 iulie 2002 la 180 mii lei;

è    aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor concentrata, in principal, pentru pensionarii cu cele mai mici pensii;

è    finantarea programelor pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului si a sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;

è    finantarea programelor de protectie socio-profesionala a persoanelor cu handicap;

è    acordarea de ajutoare familiilor cu dificultati in acoperirea minimului de subzistenta.

Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. Politicile educationale pe care le va promova Guvernul au ca obiectiv principal invatamantul, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.

Schimbarile din sistemul de educatie vor avea efecte in toate componentele societatii, fiind parghia hotaratoare pentru trecerea la noua economie.

Obiectivele principale urmarite in acest sector sunt:

è    consolidarea rolului scolii ca principala institutie de instruire si formare a unei forte de munca de calitate;

è    finantarea unor programe pentru:

v     sprijinirea materiala a elevilor care provin din familii cu venituri reduse;

v     generalizarea invatamantului prescolar;

v     asigurarea manualelor scolare;

v     prevenirea abandonului scolar;

è ameliorarea calitatii invatamantului astfel incat sa se ajunga la standardele de performanta ale tarilor din Uniunea Europeana si OECD;

è asigurarea functionarii optime a mecanismelor de conducere a institutiilor de invatamant superior in conditii de autonomie universitara si de gestiune financiara ce necesita cresterea resurselor extrabugetare.

Avand in vedere importanta acestui sector, precum si obiectivele enuntate mai sus, fondurile publice pentru invatamant sunt estimate la 4,2% din produsul intern brut in anul 2002 fata de anul 2001 (4,0% din produsul intern brut).

Si in anul 2002, invatamantul participa la doua programe comunitare:

è    Programul Socrates, strans corelat cu toate activitatile privind reforma invatamantului din tara noastra, are in vedere:

v     perfectionarea calitatii si relevantei educatiei pentru copii, tineri, adulti in cadrul unor schimburi profesional- culturale;

v     stimularea inovatiilor teoretice si a practicilor specifice invatamantului de toate gradele;

v     adoptarea sistemului educational la noi forme si tehnologii moderne de comunicare;

è Programul Leonardo da Vinci, care initiaza si sustine proiecte transnationale de cooperare intre participantii interesati in formarea profesionala a fortei de munca.

Politica in domeniul sanatatii, potrivit Programului guvernamental si al Planului de actiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004 are la baza faptul ca ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun public, accesibila tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de plata, pe fondul asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.

Obiectivul strategic il constituie "O Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate scazuta si mai putine decese premature".

Pentru realizarea acestor obiective, se are in vedere asigurarea respectarii urmatoarelor principii:

è    echitatea accesului la servicii medicale si distribuirea echitabila a costului ingrijirii sanatatii, inclusiv libertatea de alegere de catre asigurati a prestatorilor de servicii medicale;

è    eficacitatea furnizarii serviciilor, precum si dezvoltarea conceptului privind organizarea serviciilor medicale integrate in scopul cresterii calitatii ingrijirii medicale;

è    corelarea capacitatii de finantare cu nivelul de dezvoltare a economiei avand in vedere o actiune ampla de restructurare a unitatilor existente, pe baza unor planuri strategice de lunga durata, care sa tina seama de evolutia nevoilor de servicii de sanatate ale populatiei;

è    derularea proiectelor in domeniul reformei sectorului sanitar cu finantare prin Banca Mondiala sau alti finantatori in conditii avantajoase, care sa vizeze si dezvoltarea asistentei medicale primare, asistentei medicale de urgenta si intraspitaliceasca integrata;

è    crearea cadrului legal si a strategiei privind actiunea de privatizare a unor activitati, precum si a unor structuri functionale ale sistemului sanitar;

è    crearea de conditii organizatorice si financiare care sa faciliteze adresabilitatea spre structurile functionale sanitare si, in special, spre acelea care privesc asistenta medicala primara si de urgenta.

Politica in domeniul sanatatii va urmari imbunatatirea actualului cadru legislativ, precum si promovarea unor acte noi care sa vizeze:

è    largirea accesului la asistenta medicala in mod echitabil pentru populatia din mediul rural, cu venituri mici sau fara venituri, din zonele defavorizate;

è    reglementari privind interventia asupra unor determinanti ai sanatatii aflati in afara controlului (fumatul, consumul de alcool si droguri, trafic rutier) cu respectarea reglementarilor Uniunii Europene valabile pentru acestea;

è    norme obligatorii pentru mentinerea sanatatii mediului inconjurator.

Pentru actiunea de sanatate se propun fonduri publice estimate la 4,2% din produsul intern brut in anul 2002, la acelasi nivel ca in anul 2001.

Aparare, ordine publica si siguranta nationala

Apararea nationala reprezinta o componenta importanta a strategiei de asigurare a sigurantei nationale si in acelasi timp, exprima continutul functiei externe a statului.

In ultimii ani, contextul economic si politic mondial a determinat o orientare catre o armata mai putin numeroasa si mai profesionista. Pentru anul 2002, in domeniul apararii nationale sunt propuse fonduri publice estimate la 2,0% din produsul intern brut, la acelasi nivel ca in anul 2001.

Principalele actiuni si obiective care se regasesc in domeniul apararii nationale se refera la:

è    continuarea masurilor de restructurare si modernizare a armatei in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana;

è    imbunatatirea managementului efortului de integrare euroatlantica;

è    redimensionarea corpului de comanda cu nivelul fortelor aflate in proces de diminuare numerica, restructurare si modernizare;

è    participarea la operatiuni in sprijinul pacii si umanitare.

Un fapt semnificativ de relevat in cadrul sectorului de aparare il reprezinta faptul ca intregul buget este alocat pe programe. Programele propuse spre finantare vor cuprinde, in principal, elemente legate de:

è    dinamica modificarilor structurale si a resursei de personal;

è    instruirea trupelor;

è    mentinerea si imbunatatirea nivelului de operabilitate al unitatilor, echipamentelor si infrastructurii;

è    reconversia fortei de munca;

è    participarea la actiuni de cooperare internationala.

Politica in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale este de a face din acest sector o institutie in slujba cetateanului, ordinii publice si sigurantei nationale, avandu-se in vedere, in principal, constituirea unui parteneriat cu comunitatea, eficientizarea activitatii, precum si modernizarea si compatibilizarea activitatii cu structurile corespondente din tarile membre ale Uniunii Europene.

Pentru ordine publica si siguranta nationala se estimeaza alocarea de fonduri publice de 2,0% din produsul intern brut in anul 2002, la acelasi nivel ca in anul 2001.

Printre prioritatile acestui sector pot fi enumerate:

è    adaptarea legislatiei specifice acestei activitati in acord cu situatia economica si sociala din Romania, cu exigentele legislatiei internationale in vederea indeplinirii Acquis-ului comunitar;

è    stabilirea cadrului legislativ si institutional pentru combaterea firmelor electronice si a accesului neautorizat la informatiile electronice;

è    demilitarizarea unor structuri prin trecerea serviciilor publice respective la autoritatile publice locale.

Programele propuse pentru finantarea pentru anul 2002 sunt destinate, in principal, pentru:

è    asigurarea desfasurarii activitatilor specifice de pastrare a ordinii si linistii publice;

è    controlul trecerii frontierei si evidenta strainilor;

è    reconstructia sistemului institutional de ordine publica si de impunere a unui comportament modern si eficient de munca a personalului din acest sector.

Actiuni economice

Cheltuielile publice pentru actiuni economice reflecta functia statului de reglare a proceselor economice si se realizeaza prin interventia statului, utilizand forme si instrumente specifice.

Politicile urmarite in domeniul industriei au in vedere orientarea acestui sector spre piata, in conditii de predictibilitate in crestere a mediului de afaceri, astfel incat agentii economici sa actioneze in cadrul mecanismelor specifice unei economii de piata functionale si pe baza unor reguli armonizate cu practica europeana.

Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in principal, urmatoarele:

è    modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate;

è    atragerea investitiilor straine in industrie prin politici stimulative si prin prezentarea prioritatilor privind dezvoltarea cooperarii sub diferite forme cu firme de prestigiu in domeniu.

Fondurile propuse a se aloca pentru anul 2002 reprezinta 0,8% din produsul intern brut si au in vedere:

è    finantarea programelor tehnice de conservare sau de inchidere a minelor;

è    asigurarea fondurilor pentru protectia sociala a personalului din sectorul minier;

è    sustinerea actiunilor de ecologizare;

è    finantarea unor proiecte de investitii;

è    subventionarea sectorului extractiv.

Agricultura constituie o ramura economica de interes strategic national chemata sa asigure securitatea hranei pentru populatie si sa produca pentru export.

Obiectivele generale ale acestui sector sunt:

è    dezvoltarea durabila a zonei rurale;

è    atingerea parametrilor minimali de performanta in vederea integrarii in Uniunea Europeana;

è    cresterea veniturilor proprii si a capacitatii de capitalizare a producatorilor agricoli;

è    consolidarea si dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investitii specifice, eficiente si avantajoase pentru producatorii agricoli.

Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala fundamenteaza Programul SAPARD, ca instrument de preaderare (pre-FEOGA) si, totodata, sprijina consolidarea agriculturii romanesti pentru a putea face fata presiunii exercitate de competitia de pe piata comunitara si, in egala masura, pentru a imbunatati activitatea agentilor economici si conditiile de viata a locuitorilor din zonele rurale. De mentionat ca Programul SAPARD reprezinta un prim test al capacitatii institutionale si de management prin care se intentioneaza realizarea urmatoarelor obiective:

è    modernizarea, restructurarea si innoirea sistemelor de productie agroalimentara, asigurand premisele atingerii cerintelor de calitate din Uniunea Europeana;

è    dezvoltarea unei activitati in acord cu cerintele standardelor de protectie a mediului din Uniunea Europeana;

è    cresterea numarului locurilor de munca, atat prin diversificarea activitatilor agricole si non-agricole practicate, cat si prin intensificarea activitatilor de baza.

Agriculturii ii sunt propuse in anul 2002 fonduri publice, incluzand si cofinantarea Programului SAPARD, estimate la 1,5% din produsul intern brut fata de 1,2% in anul 2001.

Optiunile strategice ale Romaniei in domeniul infrastructurii de transport au in vedere dezvoltarea unei retele eficiente, compatibile cu reteaua europeana de transport, care sa sprijine dezvoltarea durabila a Romaniei si sa asigure protectia mediului inconjurator.

Obiectivele specifice ale acestui sector au in vedere:

è    reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor;

è    eficientizarea transportului de marfa, in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european;

è    maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimalizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza;

è    realizarea principalelor proiecte de infrastructura (feroviar, rutier, cai navigabile) cuprinse in Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Activitatii de transport si comunicatii ii sunt propuse in anul 2002 fonduri publice, incluzand si cofinantarea Programului ISPA - transporturi, estimate la 3,5% din produsul intern brut fata de 3,3% din produsul intern brut in anul 2001.

Politica in domeniul gospodaririi apelor se concentreaza pe gospodarirea rationala a resurselor de apa si protectia acestora impotriva epuizarii si poluarii in interdependenta cu principiile protectiei mediului si asigurarii unei dezvoltari durabile. Aceasta se va face tinand cont de faptul ca apa este "bun cu valoare economica si sociala" si ca trebuie asigurata satisfacerea cerintei de apa pe baza criteriilor de folosire rationala, conservare, eficienta economica si echitate sociala.

Politica sectoriala in domeniul protectiei mediului se va axa, in principal, pe urmatoarele principii si directii de actiune:

è    dezvoltarea cadrului juridic si consolidarea capacitatii institutionale pentru protectia mediului, pentru conservarea diversitatii biologice si pentru utilizarea durabila a componentelor sale;

è    elaborarea legislatiei nationale in concordanta cu legislatia de mediu din statele Uniunii Europene;

è    reducerea consumurilor de substante care distrug stratul de ozon (ODS), conform strategiei in domeniu aprobate de Guvern;

è    managementul deseurilor;

è    intarirea controlului si eliminarea pericolului pe care il reprezinta deseurile toxice;

è    asigurarea autorizarii si a controlului exporturilor si importurilor de materiale nucleare, de materiale de interes nuclear, de materiale, echipamente si instalatii cu dubla utilizare de surse de radiatii si de instalatii nucleare;

è    asigurarea transportului in siguranta al materialelor radioactive;

è    constientizarea publicului si a celorlalti reprezentanti ai societatii civile, cu privire la necesitatea protectiei mediului.

Pentru activitatea de gospodarire a apelor si protectia mediului se propun fonduri in anul 2002 estimate la 0,3% din produsul intern brut.

Proiectele promovate in domeniul protectiei mediului beneficiaza si de asistenta nerambursabila de circa 120 milioane EURO/an prin Programul ISPA.

In domeniul dezvoltarii economice de ansamblu si al dezvoltarii regionale, in special, obiectivele urmarite se vor axa, indeosebi, pe:

è    crearea unor masuri active de sustinere a dezvoltarii economice la nivel comunitar si regional;

è    concentrarea eforturilor de dezvoltare economica prin instrumente financiare (ceea ce permite o mai eficienta cuantificare a ajutorului de stat si orientarea acestuia pe obiective precise) si o diminuare a ponderii facilitatilor fiscale;

è    realizarea cresterii economice prin:

v     valorificarea potentialului national si transformarea acestuia intr-un avantaj competitiv, in contextul comercial global;

v     valorificarea potentialului turistic insuficient exploatat la nivel national si diversificarea serviciilor in raport cu standardele pietelor internationale;

v     crearea unor spatii cu destinatii polivalente in vederea imbunatatirii infrastructurii de afaceri la nivel regional;

v     promovarea unei culturi a inovarii prin valorificarea zonelor cu potential tehnologic;

v     crearea unor poli regionali de dezvoltare (la nivelul regiunilor N-E si V);

v     sprijinirea dezvoltarii unor judete care inregistreaza o situatie deosebit de grea.

Programele de dezvoltare regionala, pe langa fondurile alocate din bugetul de stat vor beneficia si de asistenta financiara nerambursabila de la Uniunea Europeana.

In domeniul administratiei publice locale va continua procesul de descentralizare a finantarii unor servicii din bugetele locale, asigurandu-se si resursele corespunzatoare. In afara activitatilor descentralizate in anul 2001 (invatamantul preuniversitar, crese, consultanta agricola), pentru anul 2002 se are in vedere includerea in bugetele locale a sumelor pentru:

è    plata personalului neclerical;

è    finantarea unor institutii de cultura ce vor trece la autoritatile locale;

è    alocarea directa, fara a mai fi trecute prin bugetele unor ministere, a sumelor pentru:

v     sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;

v     sustinerea sistemului de protectie a copilului.

Prin proiectul legii bugetului de stat pe anul 2002 se propune alocarea de la bugetul de stat si de la bugetele fondurilor speciale pentru modernizarea drumurilor publice si pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru bugetele locale a sumei de 75.122,7 miliarde lei, respectiv:

è    26.976,0 miliarde lei cote defalcate din impozitul pe venit, reprezentand 61,5% din impozitul pe venit, ca si in anul 2001, din care:

v     36,5% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor;

v     10,0% la bugetul propriu al judetului;

v     15,0% la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetului;

è    9.277,9 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 4.374,8 miliarde lei pentru asigurarea ajutorului social si ajutorului pentru incalzirea locuintei, potrivit prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat;

è    2.151,0 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei (45% din subventia totala, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.115/2001 privind reglementarea unor masuri de asigurare a fondurilor necesare furnizarii energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie);

è    31.218,7 miliarde lei sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, creselor, centrelor judetene si locale de consultanta agricola, descentralizate incepand cu anul 2001, precum si a celor aferente sustinerii sistemului de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, care din anul 2002 se prevad in anexe distincte repartizate pe judete, fara a mai fi cuprinse in bugetele ministerelor;

è    2.751,4 miliarde lei transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, din care pentru:

v     investitii finantate partial din imprumuturi externe (1.900,0 miliarde lei);

v     locuinte si pietruirea drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor (785,0 miliarde lei);

v     elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism (37,0 miliarde lei);

v     aeroporturile de interes local (29,4 miliarde lei);

è    100,0 miliarde lei pentru sustinerea proiectelor in sistemul energetic;

è    2.647,7 miliarde lei pentru drumurile judetene si locale.

Pentru anul 2002 criteriul propus pentru repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si a cotei de 15% din impozitul pe venit la dispozitia consiliului judetean, este capacitatea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale pe considerentul ca aceasta concentreaza mai bine sumele de echilibrare spre acele categorii de administratii publice locale ale caror venituri sunt insuficiente pentru asigurarea serviciilor publice, chiar si dupa obtinerea cotelor defalcate.

Bugetele locale pe anul 2002 se estimeaza la circa 88.980,0 miliarde lei (formate din venituri proprii, cote, sume defalcate si transferuri de la bugetul de stat, transferuri de la bugetele fondurilor speciale pentru modernizarea drumurilor publice si dezvoltarea sistemului energetic), in crestere cu 25,4% fata de anul 2001.

Evolutia principalelor actiuni prezentate in acest capitol pe perioada 2001-2002 este redata in plansa nr.19.