Alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului. Abordare statica si dinamica

Alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului. Abordare statica si dinamica

Alegerea combinatiilor optime de consum se materializeaza în cantitatile cerute pe piata din diferite bunuri.

Abordarea statica

Tabelul urmator sintetizeaza ceea ce s-a acumulat pâna în prezent în analiza comportamentului consumatorului.

Figura 5.7. Reprezentarea grafica a echilibrului consumatorului

În general oamenii au multiple si variate preferinte, pentru satisfacerea carora nu dispun însa decât de cantitati limitate de resurse. Se poate evidentia ca, pentru maximizarea utilitatii totale, consumatorii vor alege, la un moment dat, acea combinatie optima care le va satisface simultan dorintele (preferintele si posibilitatile. Geometric, acest lucru se va produce acolo unde preferintele descrise prin harta curbelor de indiferenta – vor ,,întâlni’ posibilitatile, ilustrate de linia .bugetului (figura 5.7.). Punctul în care aceasta jonctiune se va produce este denumit, în literatura de specialitate, punct de echilibru al consumatorului (figura 5.7).

În concluzie, echilibrul consumatorului se atinge unde una dintre curbele de indiferenta – descriind preferintele consumatorului – este tangenta la linia bugetului care ilustreaza constrângerile carora consumatorul trebuie sa le faca fata. Solutia grafica a fost ilustrata pe modelul hartii curbelor de indiferenta convexe la origine.

În cazul altor tipuri de preferinte solutia grafica va tine cont de specificitatea acelei preferinte si, implicit, a sau manierei de ilustrare graficii corespunzatoare (anexa 6.2).

Din punct de vedere analitic, conditia de echilibru al consumatorului este ca raportul utilitatilor marginale bunuri – care reflecta preferintele consumatorilor – sa fie egal cu raportul preturilor celor doua bunuri, ca expresie a constrângerilor carora trebuie sa le faca fata consumatorul.

UM_X/UM_Y=Px/Py

sau

UM_X/ Px = UM_Y/ Py

1. Exemplu de stabilire a combinatiei optime de consum

Utilitatea marginala a consumului din bunul X este redata de o relatie de tipul:

U_mgx = 22 - 4Q_x

Utilitatea marginala a consumului din bunul Y este redata de relatia:

U_mgy = 16 - Q_y’

unde Q este cantltatea consumata din cele doua bunuri. Pretul bunului X este Px = 2 u.m./buc., iar pretul lui Y este Py = 1 u.m./buc.

Daca venitul disponibil al consumatorului este de 13 u.m., atunci cantitatea consumata din bunul X va fi de:

a) 9buc.;        b) 3buc.; c) 2buc.; d) 5buc.; e) 10buc.

Raspunsul corect, obtinut prin rezolvarea unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute, este c. Prima ecuate va fi chiar conditia de echilibru, iar cea de-a doua va fi ecuata constrângerii bugetare. Deci consumatorul va decide sa ceara pe piata doua unitati din bunul X.

Rezolvare:

În urma rezolvarii sistemului de doua ecuatii cu doua necunoscute, se obtine Q_x = 2.

b. Abordarea dinamica

Cazul 1. Analiza comportamentului consumatorului în conditiile modificarii venitului disponibil, caeteris paribus

Cresterea venitului disponibil caeteris paribus. Presupunem ca, la un moment dat, T₀, in consumator si-a delimitat alegerile prin atingerea punctului de echilibru descris în figura 5.13 de punctul E₀ (X₀,Y₀). Dacii, la momentul T₁, venitul disponibil al acestui consumator creste, caeteris paribus, atunci:

V₁>V₀, caeteris paribus;

X₁>X₀ ~i Y₁ > Y₀, dar panta liniei bugetului ramâne aceeasi.

Cum preferintele consumatorului ramân aceleasi – tot în virtutea clauzei caeteris paribus – rezulta ca vom asista la o deplasare a liniei bugetului La dreapta perfect paralela cu linia originala a bugetului si, implicit, la atingerea unui alt punct de echilibru E₁(X₁,Y₁) , acolo unde aceasta noua linie a bugetului întalneste curba de indiferenta având cel mai înalt nivel de satisfactie posibil (figura 5.8).

Figura 8. Curba venit-consum (curba lui Engel)

Cum preferintele consumatorului ramân aceleasi, tot în virtutea clauzei caeteris paribus, rezulta ca vom asista la o deplasare a liniei bugetului la stânga perfect paralela cu linia originala a bugetului si, implicit, la atingerea unui alt punct de echilibru, E₂(X₂,Y₂), acolo unde aceasta noua linie a bugetului întâlneste curba de indiferenta având cel mai înalt nivel de satisfactie posibil (figura 5.8).

Curba venit-consum (numita si curba lui Engel, dupa numele lui Ernest Engel) este acea curba care reuneste punctele de echilibru de tipul E₀, E₃ si E₂. Aceasta curba arata cum îsi modifica alegerile de consum un individ, în raport cu schimbarile survenite în nivelul venitului sau.

Cazul 2. Analiza comportamentului consumatorului în conditiile modificarii pretului unuia dintre bunuri, caeteris paribus.

Cresterea pretului bunului X caeteris paribus. Presupunem din nou ca pornim dintr-o situatie de echilibru static, de tipul celei descrise de punctul E₀(X₀,Y₀). Daca, la momentul T₁,pretul bunului X creste, caeteris paribus, vom avea o deplasare a liniei bugetului la stânga care va face ca noul punct de echilibru sa se atinga în E₁(X₁,Y₁) (figura 6.9, palierul a).

Scaderea pretului bunului X, caeteris panibus. Analog, în acest caz vom asista la o deplasare a liniei bugetului la dreapta care va face ca noul punct de echilibru al consumatorului sa fie E₂(X₂,Y₂) (figura 5.9, palierul a). Pentru a evidentia activitatea consumatorului la modificarea pretului unuia dintre bunuri se utilizeaza asa-numita curba pret-consum, care sta la baza deducerii curbei cererii.

Curba pret-consum se obtine prin reunirea punctelor de echilibru de tipul E₀, E₁, E₂. Ea arata cum reactioneaza consumatorul modificându-si alegerile de consum ca urmare a modificarii pretului unuia dintre bunuri.

Deducerea curbei cererii pornind de la curba pret-consum. Curba cererii este cea care analizeaza corelatia dintre cantitatea ceruta dintr-un anumit bun si pretul acelui bun. Ca atare, curba cererii are în vedere o functie a cererii de tipul C(X) = f(Px), caeteris paribus. Pentru a ajunge la aceasta functie, pornim de la graficul aferent analizei modificarii echilibrului consumatorului în cazul schimbarii pretului unuia dintre cele doua bunuri, caruia îi adaugam un grafic interconectat, numai ca schimbam axa ordonatelor, desemnând pe ea pretul bunului X. În acest caz, situatia initiali descrisa prin punctul de echilibru E₀(X₀,Y₀) are drept corespondent în graficul de jos punctul X₀ pe axa OX, aratând ca, la momentul T₀, cantitatea pe care consumatorul a decis sa o aleaga/ceara este X₀. Daca presupunem ca initial pretul acestui bun este Px₀, atunci putem figura un prim punct în acest al doilea sistem de axe rectangulare de coordonate (X₀, Px₀). Daca ulterior, la momentul T₁, pretul bunului X creste la nivelul Px₁, caeteris paribus, atunci punctul de echilibru în graficul din palierul a se deplaseaza în punctul E₁(X₁,Y,). Daca proiectam pe axa OX – comuna celor doua grafice —cantitatea X₁ ca expresie a acestei noi alegeri/cereri a consumatorului, vom putea descrie un alt punct în graficul din palierul b, de coordonate (X₁, Px₁). În mod analog, în cazul reducerii pretului bunului X, caeteris paribus, la nivelul Px₂, vom atinge un nou punct de echilibru, E₂(X₂,Y₂). Daca ducem proiectia acestui punct pe axa 0X, vom putea ilustra care va fi noua cantitate ceruta din bunul X în aceste noi împrejurari. Obtinem astfel un nou punct în graficul din palierul b, de jos, de coordonate X₂ si Px₂. Se remarca faptul ca, daca pretul bunului X creste, cantitatea ceruta din bunul X scade, si invers, daca pretul scade, cantitatea ceruta creste. Acest fapt canfirma legea generala a cererii, iar curba pe care a putem descrie unind punctele pe care le-am obtinut în graficul din palierul b este cunoscuta curba descrescatoare a cererii (figura 5.9).

Analiza comportamentului consumatorului ne-a condus astfel la deducerea curbei cererii, fapt care demonstreaza o data în plus utilitatea acestui - capital pentru întelegerea unuia dintre segmente1e importante ale pietei: cererea.

Tipuri de preferinte

Bunurile substituibile sunt acele bunuri pentru care functia de utilitate este de forma:

Pentru bunurile substituibile, curbele de indiferenta sunt niste drepte cu ecuatii de tipul:

Figura 1.1. Curbele de indiferenta în cazul bunurilor substituibile

Panta este negativa: , ceea ce înseamna ca, pe masura ce creste consumul din bunul 1, scade consumul din bunul 2, astfel încât utilitatea ramâne constanta. Atunci când a = b = 1, bunurile sunt perfect substituibile.

Exemplu: folosirea de pixuri, respectiv creioane pentru a lua notite la cursuri.

Bunurile complementare se consuma în aceeasi proportie, iar functia de utilitate este

U(x₁,x₂) = min ,cu a>0,b>0.

În acest caz, curbele de indiferenta au forma:

Figura 1.2. Curbele de indiferenta în cazul bunurilor complementare

Exemplu:       Perechile de pantofi pentru care proportia în care se consuma cele doua tipuri de bunuri este de 1: 1. În acest caz functia de utilitate este de tipul U(x₁,x₂) = min. . Bunurile pentru care functia de utilitate are forma de mai sus se numesc perfect cornplementare.

Preferinte convexe de tip Cobb-Douglas. Functia de utilitate va fi

pentru

pentru

Se observa ca, pe masura ce a scade si b creste, panta curbei de indiferenta este mai mica. Aceasta deoarece curbele de indiferenta în cazul acestui tip de preferinta au forma , unde  nivelul utilitatii scontate a se obtine.

Un caz particular al preferintelor convexe este atunci când acestea intersecteaza una dintre axe. În cazul intersectiei cu axa OX₂, avem U(x₁,x₂) = h(x₁) + x₂. Aceste preferinte se numesc cvasiliniare.

Cazuri particulare de preferinte cvasiliniare:

Preferintele neconvexe sunt cele pentru care curbele de indiferenta nu sunt convexe.

Exemplu: în figura urmatoare, curba de indiferenta de nivel   nu este convexa, deoarece multimea X nu este convexa, existând cel putin doua puncte pentru care dreapta care le uneste nu este în totalitate inclusa în multimea X.

Preferintele concave. Un exemplu de preferinte con­cave este cel redat mai jos:

Satietatea. În acest caz satisfactia maxima este conferita de o combinatie de consum bine precizata de tipul x* = (x₁*, x₂*), existând si alto curbe de indiferenta concentrice, care încadreaza punctul x*.

Preferinte în care un produs este bun, iar celalalt este neutru. În acest caz, curbele de indiferenta sunt paralele cu axa produsului neutru.

Functia de utilitate are forma U(x₁, x₂) = ax₁ , a>0.

Cum U(x₁,x₂) = , , este dat, rezulta ca

unde a reprezinta nivelul de utilitate atins în cazul consumarii unei unitati din bunul 1, indiferent daca se consumia si cât se consuma din bunul 2.

Cum utilitatea marginala în raport cu bunul 1, U_m ¹ (x) = α, este constanta, rezulta ca, în acest caz, fiecare unitate din bunul 1 consemnata aduce acelasi nivel de satisfactie. Deci, pe masura ce se consuma o unitate suplimentara din bunul 1, utilitatea creste cu a unitatii.

Preferinte în care un produs este bun, iar celalalt este rau

Curbele de indiferenta au în acest caz forma din figura 5.1.9.

Functia de utilitate are în acest caz urmatoarea forma: U(x₁,x₂) = ax₁-bx₂, a, b >0.

Curbele de indiferenta sunt date de:

Deci, pe masura ce creste consumul din produsul 1 (bun), scade consumul din produsul 2 (rau), astfel încât utilitatea ranâne constanta.

Alegeri optime în raport cu tipul preferintelor

În continuare vom prezenta cum vanianta alegerea optima în raport cu tipul prefentelor.

Pentru bunuri substituibile, rezolvarea problemei de optim presupune:

substituibile si

Preferinte omotetice

Daca presupunem ca o combinatie de consum este preferata unei alteia, (x₁,x₂)Φ(x₁,x₂), atunci spunem ca preferintele consumatorului sunt omotetice daca din (x₁,x₂)Φ(x₁,x₂) rezulta si ca (λx₁,λx₂)Φ (λx₁, λx ₂), oricare ar fi λ>0.

Anexa 6.2.

Daca (deci panta curbelor de indiferenta este mai abrupta decât panta restrictiei de buget), cererea va fi data de:

substituibile si

Ultima situatie posibila, când , conduce la alegerea optima

Observatie: solutiile aflate acolo unde sunt intersectate cele doua axe corespund cazului când bunurile sunt perfect substituibile (se poate consuma numai unul dintre bunuri).

Pentru bunurile complementare, cererea se determina din rezolvarea problemei de optim:

Reprezentarea grafica este ilustrata în figura 5.2.3.

Solutia optima la nivelul consumatorului este:

Pentru preferintele de tip Cobb-Douglas – problema de optim ce urmeaza a fi rezolvata la nivelul consumatorului este:

Conditia necesara de optim conduce la relatia:

de unde

Substituind  în ecuatia constrângerii bugetare, se obtine urmatoarea combinatie de consum care reflecta de fapt cererea:

Observatie: calculând ponderea cheltuielilor cu bunul 1 în total venit, respectiv ponderea cheltuielilor cu bunul 2, se constata ca:

Daca a + b = 1, atunci se observa ca parametrul a va ilustra ponderea consumului din bunul 1 în bugetul consumatorului, iar b va reprezenta ponderea consumului din bunul 2 în bugetul consumatorului.

Pentru preferintele neconvexe, conditia în virtutea careia linia bugetului trebuie sa fie tangenta la curba de indiferenta este necesara, dar nu si suflcienta. Putem avea urmatoarea situatie:

Pentru preferintele concave, alegerea optima este redata de figura alaturata

Cererea este data de:

Pentru cazul combinatiilor de consum care includ un bun neutru, respectiv un produs rau, alegerea optima este data de:

unde bunul 2 a fost presupus neutru, respectiv rau.

Paleta problematica a alegerilor de consum este cu mult mai larga. Noile abordari au în vedere în principal luarea în considerare a riscului si incertitudinii, pe de o parte, si mutatiile sensibile aduse de proiectarea consumatorului în ciberspatiu ca o urmare fireasca a extinderii noilor practici de comert de tipul comertului electronic, pe de alta parte. De asemenea, caracterul ,,rational” al alegerilor de consum este o problema mult disputata în noua economie si în societatea bazata pe cunoastere.

Concepte-cheie

Utilitate

Utilitate totala

Utititate marginala

Preferinte

Curbe de indiferenta

Harta curbelor de indiferenta

Rata marginala de substitutie

Constrângerea bugetara

Legea utilitatii marginale descrescânde

Regula maximizarii utilitatii totale

Surplusul consumatorului

Linia bugetului

Panta liniei bugetului

Echilibrul consumatorului

Curba venit-consum

Curba pret-consum

Probleme de reflectie

Cum evolueaza utilitatea marginala pe masura cresterii cantitatii (dozei) consumale dintr-un bun? De ce?

Care este conexiunea dintre legea utilitatii marginale descrescânde si curba cererii?

Care este regula de maximizare a utilitatii?

Cum se delimiteaza grafic axa care desemneaza surplusul con­sumatorului?

Care sunt pantele liniei bugetului si, respectiv, ale curbei de indiferenta?

Care este conditia de echilibru a consumatorului (în expresie analitica si, respectiv, grafica)?

Care este semnificatia economica a curbei venit-consum? Dar a curbei pret-consum?

Aratati cum poate fi dedusa grafic curba cererii individuale pentru un bun sau serviciu pornind de la analiza dinamicii echilibrului consumalorului în cazul în care pretul unuia dintre cele doua bunuri se schimba, caeteris paribus.

Elaborati un eseu care sa vizeze una dintre urmatoarele probleme la alegere: analiza comportamentului consumatorului în conditii de risc si incertitudine; impactul comertului electronic asupra consumatorului; consumatorul în ciberspatiu; este cu adevarat consumatorul din noua economie „rational”?