Analiza evolutiei serviciilor de hoteluri si restaurante in regiunea de dezvoltare Bucuresti Ilfov

Introducere

Sintagma de "economie a serviciilor", folosita din ce in ce mai des pentru a descrie economia tarilor dezvoltate este indreptatita de dezvoltarea fara precedent a serviciilor din ultimele decenii, in unele tari, serviciile reprezentand chiar 70-80 % din PIB (produsul intern brut). Si in Romania, se poate observa aceeasi tendinta, in prezent serviciile plasandu-se pe primul loc ca si contributie atat in ocuparea populatiei (40%), cat si in PIB (50%).

Serviciile oferite de hoteluri si restaurante sunt legate in mod direct de dezvoltarea si evolutia turismului, a numarului de sosiri si innoptari. In nomenclatorul CAEN (Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala), serviciile de tip hoteluri si restaurante sunt grupate in sectiunea H (hoteluri si restaurante), cu 1 subsectiune, 1 diviziune, 5 grupe si 8 activitati.

Din punct de vedere economico-social, acest tip de servicii prezinta importanta intrucat sunt producatoare de valoare adaugata, creeaza un mare numar de locuri de munca, ce poate contribui la combaterea somajului, a carui rata, in regiunea Bucuresti-Ilfov la sfarsitul anului 2005 este de 2.4%.

In categoria serviciilor de baza turistice sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana). De asemenea ele detin o pondere importanta in structura consumurilor turistice.

Aeroporturi aglomerate, hoteluri pline, sali de conferinte rezervate cu luni bune inainte, restaurante de lux in care nu ai loc sa arunci un ac - capitala Romaniei este sub asaltul oamenilor de afaceri. Cresterea economica din ultimii ani si aderarea la Uniunea Europeana transforma treptat Bucurestiul intr-unul dintre cele mai importante centre de afaceri din regiune.

Principalul "profitor" este turismul. Veniturile din acest domeniu vor creste, anul acesta, pana la 1,5 miliarde de euro, estimeaza autoritatile romane. Din totalul incasarilor la nivel national, cele din Bucuresti vor reprezenta cam o optime (180 milioane de euro), cea mai mare parte a sumei (60%, conform Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism - ANAT) provenind din turismul de afaceri.

Pe piata vor intra cel putin 20 de unitati noi, majoritatea de patru sau cinci stele.
Potrivit studiului Hotel Benchmark, elaborat de compania de servicii profesionale Deloitte, gradul de ocupare inregistrat de hotelurile bucurestene in primele sase luni ale acestui an plaseaza capitala Romaniei pe locul patru intr-un top privind gradul de ocupare din Europa, dupa Londra, cu un grad de ocupare de 80,5%, Zrich, cu 76,1% si Istanbul, cu 75%.

1.Analiza evolutiei serviciilor de hoteluri si restaurante in regiunea de dezvoltare Bucuresti Ilfov, in perioada 2001-2005

Analiza dinamicii serviciilor :

a). Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.1.1 Populatia ocupata la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov

-mii persoane-

Sursa : www.insse.ro

Nota: Sectorul secundar cuprinde si constructiile

Studiind datele privind ponderea populatiei ocupate in cel trei sectoare de activitate se observa o scadere continua a populatiei ocupate in agricultura, si o oscilatie a celei din sectorul secundar, al industriei si constructiilor, care cunoaste o scadere in 2003, apoi o crestere in 2004 si 2005. Aceasta se poate datora mai ales dezvoltarii fara precedent a sectorului constructiilor, in special in zona Bucuresti-Ilfov, ce contine atat capitala, cat si zonele limitrofe, ce constituie de ani buni locurile perfect pentru constructia de ansambluri rezidentiale, ce necesita, in primul rand, forta de munca. Sevtorul tertiar, al serviciilor, are un pronuntat caracter crescator, ceea ce se apropie de tendinta din tarile dezvoltate.

Astfel, urmarind si graficele urmatoare se observa ca ponderea sectorului tertiar in totalul activitatii economice din Bucuresti, a crescut de la 59% in 2001, la 63 % in 2005, ceea ce inseamna o crestere absoluta de 4 puncte procentuale, ajungand la o valoare superioara indicatorului pentru Romania, unde populatia ocupata in sectorul tertiar reprezinta aproximativ 30-40% din total populatie ocupata.

Pentru a urmari si analiza dinamica evolutiei indicatorului populatiei ocupate se vor folosi indicatorii prezentati in tabelul 1.1.2

Tabel 1.1.2 Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in serviciile de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti, in perioada 2001-2005

-mii persoane-

Sursa : Pentru y_i s-au folosit date culese din Anuarele Statistice ale Romaniei 2002-2006, iar restul indicatorilor s-au calculat pe baza acestor date.

Analizand datele prezentate se observa o crestere spectaculoasa a populatiei ocupate in serviciile de hoteluri si restaurant din zona Bucuresti-Ilfov, cu o crestere totala de 11,8 mii persoane, adica de 2,05 ori, ceea ce se reflecta intr-o crestere medie anuala a populatiei ocupate in acest tip de servicii cu 2,95 mii persoane, adica de aproximativ 1,2 ori anual.

Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii economiei romanesti, de la o stare de tranzitie la o stare de economie in dezvoltare, cat mai ales extinderii turismului si deschiderii granitelor Romaniei pentru turism, dar si transformarea Bucurestiului intr-un important centru cultural, economic, social si de afaceri, ce atrage vizitatori, sporind astfel cresterea pentru tipul de servicii analizat, si implicit cererea de forta de munca in domeniu.

Asadar, pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate de 18,3 mii persoane, o modificare medie pozitiva de 2,95 mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 1,02 (102%), ceea ce inseamna un ritm mediu pozitiv de 0,2 (2%).

Figura 1

b). Produsul Intern Brut

Tabel 1.1.3 Evolutia PIB in servicii de Hoteluri si restaurante

in regiunea Bucuresti-Ilfov

~ milioane lei RON

Se observa ca tendinta PIB in preturi comparabile nu prea este constanta, fiind destul de mari fluctuatiile de la un an la altul, cresterea fiind mult mai putin evidenta decat in cazul valorilor in preturi curente, unde exista foarte mici fluctuatii in perioada analizata.

Figura 2

Tabel 1.1.4 Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru PIB in serviciile de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti, in perioada 2001-2005

Se observa o evolutie foarte fluctuanta, astfel in 2000 PIB-ul era 526.3, pentru ca apoi sa aiba loc o scadere pana la 461.5 mil RON in 2001. In 2002 iar are loc o crestere destul de semnificativa pana la 567.7 mil RON, apoi iar scade pana la 476.5 mil RON in 2003. In 2004 ajunge la o valoare apropiata de cea din primul an adica de 521.8 mil RON. Pe intreaga perioada s-a inregistrat un PIB mediu anual de 510.76 mil RON, cu o modificare medie anuala de -1.125 mil RON, un indice mediu de 99.8% ceea ce inseamna o scadere medie anuala de 0.2 mil RON.

1.2 Locul serviciilor de hoteluri si restaurante in zona Bucuresti-Ilfov, in total servicii si total economie

Populatia ocupata in sectorul tertiar are o distributie pe tipuri de servicii prezentata in tabelul 1.2.1.

Tabel 1.2.1 Distributia populatiei ocupate in sectorul tertiar din Bucuresti pe tipuri de servicii

Pe parcursul celor cinci ani de analiza, ponderea PO in hoteluri si restaurante in totalul PO in servicii in zona Bucuresti, este in continua crestere, insa continua sa aiba cea mai mica pondere in total. De asemenea, se observa un aspect contradictoriu : dupa o crestere spectaculoasa a ponderii in 2004, in 2005 are loc o scadere, nu foarte mare, insa demna de luat in seama.

In ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in serviciile de hoteluri si restaurante in zona Bucuresti-Ilfov in totalul populatiei ocupate in servicii in Romania, si in totalul populatiei ocupate din Romania, rezultatele pentru ultimii cinci ani, sistematizate in tabelul 1.2.2, prezinta o crestere continua si sustinuta in ambele cazuri, ceea ce este, evident, un lucru benefic pentru sectorul de servicii din zona analizata.

Tabel 1.2.2 Distributia populatiei ocupate in serviciile de hoteluri si restaurant in totalul populatiei ocupate in servicii in Romania si in totalul populatiei ocupate in Romania in perioada 2001-2005

-procente(%)-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, editiile 2002-2006

Tabel 1.2.3 PIB hoteluri si restaurante regiunea Bucuresti Ilfov, PIB servicii Bucuresti Ilfov, PIB Romania

~ milioane lei RON

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, editiile 2002-2006

Tabel 1.2.4. Ponderea PIB-ului in servicii de Hoteluri si restaurante in

total PIB servicii si in total PIB pe tara

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, editiile 2002-2006

2. Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii Bucuresti si evolutia serviciilor de hoteluri si restaurant

Pentru a stabili in ce masura populatia ocupata din Bucuresti influenteaza PIB-ul creat in servicii de hoteluri si restaurant din aceasta regiune se calculeaza coeficientul de corelatie simpla (r_xy).

Tabel 2.1 Calcularea legaturii dintre populatia ocupata si PIB creat in serviciile de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti

r_xy=

In urma calculelor facute, se gaseste r_xy=0,499876, ceea ce inseamna ca exista o legatura directa intre cei doi indicatori analizati, populatia ocupata din regiunea Bucuresti influentand PIB-ul creat in servicii de hoteluri si restaurante in aceasta regiune. Deoarece populatia ocupata are venituri superioare decat cele pe total tara, cererea de servicii este mai mare, impulsionand dezvoltarea acestora si implicit a PIB-ului creeat in servicii.

Mai mult, atat pregatirea populatiei ocupate (per total si in servicii de hoteluri si restaurant), cat si inzestrarea tehnica sunt mai ridicate in zona Bucurestiului, fata de restul tarii, rezultand o productivitate mai mare si astfel un PIB superior.

De asemenea, vor fi calculati coeficientii rangurilor Spearman si Kendall, la nivel regional, pentru anul 2004

Tabel 2.2

Calculand cu formulele cunoscute, s-au obtinut urmatoarele valori pentru cei doi coeficienti ai rangurilor: coeficientul de corelatie al rangurilor Spearman, Sp= iar coeficientul Kendall K=-0,2143.

La nivel teritorial, legatura dintre populatia ocupata si PIB-ul creat de servicii hoteliere si de restaurant este destul de slaba, din datele din tabelul anterior rezulta ca productivitatea populatiei are o influenta foarte mare asupra PIB-ului - PO in Bucuresti se situeaza pe locul 7, in timp ce PIB-ul creat aici depaseste cu mult PIB-ul creat de alte regiuni in acest tip de servicii, ajungand sa fie de aproximativ 3 ori mai mare.

O alta explicatie ar fi existenta unor medii de informare mai bune oferite populatiei capitalei, precum si veniturile superioare realizate de acestea (atat in calitate de angajati, cat si de angajatori).

3.Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor de hoteluri si restaurant in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2004

Pentru o comparatie valida s-au luat in consideratie urmatorii indicatori : PO in servicii de hotel si restaurant, PIB creat de aceste tipuri de servicii, precum si raportul acestora (PIB/PO), adica productivitatea muncii in acest sector.

Tabel 3.1 P.O. in serviciile de hoteluri si restaurant, PIB creat in serviciile de H+R in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2004

Din analiza datelor din tabel se observa o diferenta intre productivitatea muncii intre cele 8 regiuni, insa se remarca aportul populatiei ocupate din Bucuresti, valorile productivitatii avand valori cel putin duble fata de majoritatea regiunilor, care se situeaza la valori mai apropiate. O alta posibila explicatie este motivarea superioara a populatiei ocupate din Bucuresti, atat prin salarii, cat si prin alte stimulente (avansare mai rapida, vacante bonus, asigurarea perfectionarii profesionale). De asemenea, prezenta in aceasta regiune a unor stabilimente de lux (hoteluri si restaurante de 5 stele), garanteaza o crestere considerabila a PIB dar si a productivitatii muncii

Perspectivele serviciilor de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti pentru perioada 2006-2008

Pentru fiecare indicator se vor utiliza trei dintre cele mai uzuale metode de previziune, si anume metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu si metoda trendului liniar si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie (v) este mai mic de 5 %.

I. Populatia ocupata:

a). Metoda sporului mediu :

previziune pentru populatia ocupata in servicii H+R in bucuresti

v=( σ / ) = (1,637 / 18,3) * 100 = 8, 94 % > 5 % , dar <30 %, deci se poate accepta

b). Metoda indicelui mediu :

σ = 2,16, v = 11,8 % > 5 %, dar <30 %, deci se poate accepta

c). Metoda trendului liniar :

v=6,06 % > 5 %, dar < 30 % deci se poate accepta

Se observa ca dintre toate cele trei metode, cea mai mica valoare a coeficientului de variatie o are metoda trendului liniar, deci aceasta va fi folosita pentru previziunea pentru urmatorii trei ani.

Previziunea evolutiei populatiei ocupate in serviciile de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti in perioada 2006-2008

-mii persoane-

Se observa o crestere constana a populatiei ocupate in serviciile de hoteluri si restaurant in regiunea Bucuresti, care se si confirma prin aparitia in ultimii ani a unor unitati apartinand de mari lanturi hoteliere internationale, precum Hilton, Marriot sau Howard Johnsson.

Tendinta observata este una favorabila pentru regiunea Bucuresti, tinand cont de faptul ca si in economiile dezvoltate, populatia ocupata in sectorul tertiar are o pondere ridicata si este in crestere, la fel si cea a serviciilor analizate.

II. Produsul Intern Brut

a). Metoda sporului mediu:

previziune pentru PIB in servicii de H+R in Bucuresti

∆ = -1.125; σ = 40.29; v= σ/ _*100

v= 7.88% > 5%, dar < 30%, deci se poate accepta

b). Metoda indicelui mediu:

σ = 40.3; v= 7.9% > 5%, dar < 30%, deci se poate accepta

c). Metoda trendului liniar:

σ = 37.95; v= 7.43% > 5%, dar < 30%, deci se poate accepta

Se observa ca dintre toate cele trei metode, cea mai mica valoare a coeficientului de variatie o are metoda trendului liniar, deci aceasta va fi folosita pentru previziunea pentru urmatorii trei ani.

Previziunea evolutiei PIB in servicii de Hoteluri si restaurante in regiunea Bucuresti, in perioada 2005-2007

In urma previziunii se observa o crestere destul de mica, dar constanta a PIB-ului in servicii de hoteluri si restaurante in ultimii ani.

Concluzii

Din analiza atenta si detaliata a serviciilor de hoteluri si restaurant din regiunea Bucuresti Ilfov din ultimii cinci ani se observa ca acestea, desti detin o pondere foarte mica, aproape nesemnificativa in PIB creat in totalul serviciilor in regiune, aceasta pondere continua sa creasca, si, credem noi, sa devina din ce in ce mai importanta, odata cu dezvoltarea economico-sociala a zonei din jurul Capitalei, si transformarea Capitalei intr-un important centru cultural si de afaceri, ce va duce la cresterea turistilor si calatorilor din regiune, ducan implicit la o crestere a cererii pentru acest tip de servicii, lucru care poate declansa o reactie in lant, pozitiva bineinteles pentru dezvoltarea serviciilor.

Dupa cum s-a observat si din previziunile realizate, cei doi indicatori folositi pentru analiza acestor servicii vor continua sa creasca in urmatorii ani, ce-i drept, cu valori, ponderi si ritmuri diferite, insa se vor dezvolta. Ramane insa de vazut daca aceste servicii vor reusi sa isi castige importanta si un loc mai semnificativ in ierarhia serviciilor, principalul competitor fiind serviciile de intermediere financiara, care se afla pe penultimul loc, insa au cunoscut un avant extraordinar in ultimii ani.

In momentul de fata serviciile de turism inregistreaza o usoara crestere, care poate fi pusa pe seama dezvoltarii sectorului tertiar la nivelul intregii tari, ca urmare a cresterii importantei sectorului tertiar la nivel global. De asemenea, Romania detinand un potential turistic natural deosebit este normal ca acesta sa inceapa a fi valorificat, ducand astfel la o crestere a importantei serviciilor de hoteluri si restaurante, a cresterii Produsului Intern Brut obtinut din servicii de hoteluri si restaurante si a populatiei ocupate in acest tip de servicii.

BIBLIOGRAFIE

Ioncica, Maria; Economia Serviciilor, abordari teoretice si implicatii practice; Editura

Uranus, Bucuresti, 2006

2. Ioncica, Maria; Economia serviciilor, probleme aplicative; Editura Uranus, Bucuresti,

3. Anuarul statistic al Romaniei 2001-2006

4.Statistica teritoriala a Romaniei 2006,2007

5. www.insse.ro

6. https://www.eco.md/article/4236/