Sisteme informatice bancare

Sistemul bancar romanesc

Caracteristica principala a unui sistem informatic bancar modern este nivelul de conectivitate asigurat intre factorii implicati in activitatea bancara. In ultimii ani, sistemele informatice bancare au evoluat rapid de la:
- sisteme informatice bancare fara conectivitate care au fost caracterizate prin existenta unor PC-uri independente pe care rulau aplicatii specifice anumitor compartimente: contabilitate, creditare etc. Transferul de date intre calculatoare era asigurat prin intermediul suportilor externi (dischete).

- sisteme informatice bancare cu conectivitate locala: sunt sisteme informatice bazate pe retele locale de calculatoare;
- la sisteme informatice bancare cu conectivitate globala: sunt sisteme informatice bazate pe retele de arie intinsa (WAN) care conecteaza retelele locale (LAN) ale unitatilor bancare.

Un sistem informatic bancar este astfel conceput incat sa automatizeze un set cat mai mare din operatiile curente ale bancii si sa asigure informatiile strategice, tactice si operationale necesare procesului decizional.
Principalele activitati desfasurate de catre o banca comerciala sunt:
- atragerea de resurse banesti de la populatie si de la agentii economici sub forma de depozite la termen sau la vedere;
- acordarea de credite;
- operatii de plati si decontari in lei sau in valuta;
- operatii valutare: schimb valutar, licitatii valutare.
Activitatile desfasurate de banci sunt bazate pe succesiuni de operatii efectuate strict in concordanta cu normele si regulamentele in vigoare. Din punct de vedere al locului in care se realizeaza diversele operatii bancare, acestea se impart in: operatii front office si operatii back office.
Front office grupeaza operatiile care reprezinta interactiunea nemijlocita cu clientii bancii: accesul la conturi si furnizarea de informatii despre serviciile oferite de banca.
Back office: cuprinde operatiile transparente pentru clientii bancii, dar care asigura functiile vitale ale unei banci.
Raportul intre operatiile front office, respectiv back office difera sensibil de la o activitate bancara la alta. Pe de alta parte, pentru buna functionare a bancii exista o serie de activitati de baza care au in mod exclusiv caracter back office: contabilitate interna, administratie, gestiune conturi si calcul dobanzi, impachetarea si depozitarea numerarului etc.

Sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate locala

Conectivitatea locala este realizata prin existenta unei retele locale de calculatoare si a unor aplicatii care sa exploateze facilitatile puse la dispozitie de aceasta.
Calculatoarele sunt distribuite la diversele compartimente functionale ale bancii, fiind conectate la serverul de retea. Ca server se utilizeaza un calculator cu resurse puternice, iar ca statii de lucru se pot utiliza calculatoare personale obisnuite. Pentru cresterea nivelului de securitate, statiile pot fi fara unitati pentru suporti movibili. Aplicatiile partajeaza o baza de date centralizata situata pe server, actualizarile realizandu-se de la statiile distribuite la compartimentele de lucru.
Pentru a asigura uniformitatea sistemelor informatice, aplicatiile sunt dezvoltate de regula in compartimentele specializate ale centralelor societatilor bancare. In ce priveste mediile de programare utilizate pentru dezvoltarea aplicatiilor bancare, se constata migrarea de la sistemele de gestiune de tip Fox Pro LAN catre sisteme de gestiune bazate pe tehnologia client/server, de exemplu Oracle.
Conectivitatea locala ofera urmatoarele avantaje:
- datele sunt preluate de sistemul informatic la locul producerii lor (ghiseele bancii, compartimentele functionale);
- informatiile pentru factorii de decizie ai bancii sunt furnizate in regim on-line;
- operatiile front office sunt rapide, flexibile si au un aspect modern;
- se reduce numarul documentelor interne vehiculate si procesate;
- partajarea resurselor scumpe: imprimante laser, suporti de memorare etc.

Compartimentele functionale ale bancii beneficiaza in mod direct de conectivitatea locala.
Conducere: Directorul bancii are acces in orice moment la informatiile operationale si tactice in mod nemijlocit, procesul decizional este rapid si bine fundamentat. Tot mai frecvent sunt utilizate programele de simulare si asistare a deciziei, care ofera factorului de decizie variante de decizie si consecintele acestora.
Serviciul credite: Inspectorii de credite au acces la datele de ultima ora privind starea financiara a solicitantului de credite. Exista programe sofisticate care pe baza datelor despre client calculeaza principalii indicatori si asista decizia de acordare a creditului.
Serviciul contabilitate: Balantele, fisele de cont si extrasele de cont se obtin direct pe baza tranzactiilor introduse la ghisee.
Serviciul tezaur si casierie. Operatiile de depunere/restituire de numerar au un caracter preponderent front office.

Exemplul urmator ilustreaza sugestiv eficienta conectivitatii locale.
Sa presupunem ca un client doreste sa depuna o anumita suma in numerar in contul curent deschis la o unitate bancara.
Intr-un sistem lipsit de conectivitate, lucrurile se petrec astfel: clientul se prezinta la ghiseul contabilitatii, unde completeaza formularul numit foaie de varsamant (in doua exemplare). Lucratorul de la ghiseu verifica modul de completare a formularelor, inregistreaza tranzactia in jurnalul de casa, semneaza si stampileaza cele doua documente apoi le remite pe cale interna (printr-un lucrator sau prin tub pneumatic) la casa de incasari. Clientul se prezinta la ghiseul casieriei, casierul incaseaza suma, semneaza si scrie data pe cele doua exemplare, un exemplar il remite clientului.
Intr-un sistem bazat pe o retea locala de calculatoare, lucrurile se simplifica. Clientul se prezinta direct la casierie, casierul vizualizeaza pe ecran starea contului clientului, verifica numerarul prezentat de client, inregistreaza tranzactia in calculator, listeaza la imprimanta documentul justificativ in trei exemplare pe care le certifica, iar un exemplar il inmaneaza clientului.

Conectivitatea locala este de natura sa imbunatateasca acele operatii care nu implica interactiunea cu sistemul financiar-bancar extern. Majoritatea activitatilor bancare presupun insa aceasta interactiune. De exemplu, un solicitant de credite poate avea societati comerciale sau reprezentante in mai multe judete, poate avea credite la alte societati bancare. In aceste cazuri, informatiile furnizate de sistemul informatic bazat pe conectivitate locala sunt insuficiente.
Activitatea bancara care presupune cel mai intens schimb de informatii cu mediul financiar-bancar extern este activitatea de plati si decontari bancare. Pentru a identifica posibilitatile de informatizare a acestei activitati, urmeaza o scurta descriere a sistemului actual de plati si decontari din tara noastra si incercarile de informatizare a acestuia.

Sistemul de plati si decontari

Activitatile economice presupun fluxuri financiare intre agentii economici. Aceste fluxuri se realizeaza sub forma de numerar sau prin alte mijloace de plata. Deficientele sistemului de plati si decontari din tara noastra au determinat ca, in ciuda masurilor punitive, fluxurile financiare sub forma de numerar sa aiba inca o pondere insemnata.
In prezent, platile in economia romaneasca sunt realizate intr-o pondere covarsitoare prin mijloace de plata pe suport hartie. Este vorba in primul rand de ordine de plata si cecuri. Mijloacele de decontare pe suport hartie au caracteristic faptul ca necesita circulatia fizica a instrumentului de plata intre platitor si beneficiar. Durata decontarii depinde in principal de doi factori:
- societatile bancare la care platitorul, respectiv beneficiarul, au deschise conturi;
- dispunerea teritoriala a unitatilor bancare la care au deschise conturi (acelasi judet sau judete diferite).
Se deosebesc astfel doua tipuri de decontare:
- decontare intrabancara: cand atat unitatea bancara a platitorului, cat si unitatea bancara a beneficiarului apartin aceleiasi societati bancare (de exemplu, un client al B.C.R. Cluj plateste o suma unui client al B.C.R. Brasov);
- decontare interbancara: cand unitatile bancare implicate in decontare apartin unor societati bancare diferite (de exemplu, un client al B.R.D. Tg-Mures plateste unui client al B.R.C.E. Constanta).

Decontarea intrabancara

Decontarea intrabancara (intre unitati teritoriale ale aceleiasi societati bancare), este cea mai rapida, putand fi preluata intr-o proportie insemnata de sistemul informatic.
Desi decontarea pe suport hartie presupune transferul fizic al documentelor de decontare intre unitatea bancara platitoare si cea beneficiara, cu autorizarea Bancii Nationale a Romaniei (Regulamentul nr. 1/1995 emis de B.N.R.), unitatile bancare isi pot transfera pe cale electronica instrumentele de plata, urmand ca documentele de plata propriu-zise sa urmeze circuitul postal obisnuit, in final fiind anexate ca documente justificative. Transmisia se realizeaza de regula prin fax sau telex.
Exista in prezent societati bancare care au renuntat la transmisiile telex/fax si realizeaza transmisia tranzactiilor aferente decontarilor intrabancare direct intre sistemele informatice ale unitatilor teritoriale (prin intermediul centralei societatii bancare). Acest tip de decontare este cunoscuta in limbajul bancar curent sub denumirea de decontare electronica.
De obicei, decontarea electronica intrabancara se realizeaza dupa urmatorul algoritm:
- unitatile bancare debiteaza conturile clientilor platitori si trimit la centrala societatii bancare fisiere ce contin date privind platile catre clientii celorlalte unitati bancare;
- fiecare unitate preia de la centrala tranzactiile care reprezinta platile care ii sunt adresate, apoi crediteaza corespunzator conturile clientilor beneficiari;
- instrumentele de plata pe suport hartie urmeaza circuitul postal obisnuit si sunt anexate ca documente justificative.
Decontarea electronica permite transferul rapid al fondurilor intre platitor si beneficiar (in aceeasi zi) si automatizeaza integral operatiile back office.

Decontarea interbancara

Decontarea interbancara este mai complicata deoarece in decontare sunt implicate societati bancare diferite si, in plus, intervine o terta institutie: Banca Nationala a Romaniei prin sistemul caselor de compensatie (pentru plati ce nu depasesc 500 milioane lei).
Exista mai multe circuite pentru documentele de plata, insa pentru simplificare vom considera cazul mai general cand societatea bancara initiatoare dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie. Sa presupunem ca un client (platitor) al B.C.R. din judetul A plateste prin ordin de plata o suma unui client (beneficiar) al B.R.D. din judetul B. Procesul de decontare interbancara se desfasoara astfel:
- platitorul prezinta ordinul de plata la unitatea B.C.R. din judetul A;
- contul clientului este debitat, iar ordinul de plata este remis prin sistemul intrabancar la sucursala B.C.R. din judetul B;
- unitatea B.C.R. din judetul B prezinta ordinul de plata agentului de compensare al B.R.D. in cadrul sedintei de compensare care are loc la sucursala Bancii Nationale din judetul B;
- pe baza ordinului de plata, unitatea teritoriala a B.R.D. din judetul B realizeaza creditarea contului beneficiarului.
Pe baza unor conventii intre societatile bancare si cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, unitatile bancare pot prezenta la compensare copii ale documentelor de plata, obtinute in urma transmisiilor fax, telex sau prin modem, prin circuitele intrabancare proprii.
Se poate observa ca decontarea interbancara are o componenta intrabancara care, dupa cum s-a aratat mai sus, poate fi informatizata. Prin urmare, unele societati bancare ar avea posibilitatea prezentarii la compensare a documentelor de decontare intr-o forma electronica. Acest lucru ar permite realizarea electronica de compensare la sediul sucursalelor B.N.R.
Principalele motive pentru care nu s-a adoptat aceasta solutie sunt:
- exista inca diferentieri substantiale privind dotarea cu tehnica de calcul si programe a societatilor bancare;
- trebuie rezolvate probleme legate de integritate, securitate si interoperabilitate;
- platile prin intermediul cecului sunt conditionate de transmiterea fizica a filei de cec intre unitatile bancare implicate, deci acest gen de plati nu se preteaza la o compensare electronica.
Posibilitatile de informatizare a platilor pe suport hartie, precum si tendintele actuale de a adopta metode de plata moderne (care vor fi descrise mai jos), ridica in fata factorilor de decizie problema implementarii unor sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate globala.
Sistemele informatice ale unitatilor bancare bazate pe retele locale (LAN) sunt conectate intr-un sistem informatic integrat al societatii bancare bazat pe o retea de arie larga (WAN). Aplicatiile exploateaza baze de date distribuite accesate prin tehnica client/server. Crearea unor structuri intranet la nivelul sistemului informatic integrat permite transferul electronic al documentelor intre unitatile bancare.
Existenta infrastructurii corespunzatoare conectivitatii globale creeaza conditiile implementarii unor metode avansate de transfer al fondurilor.

Mijloace de plata moderne

Dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimele decenii a influentat direct metodele si tehnicile utilizate in domeniul financiar bancar. In tarile avansate volumul tranzactiilor efectuate utilizand mijloace electronice detine ponderea cea mai mare. In ultimii ani, un numar din ce in ce mai mare de societati bancare romanesti adopta metode de plata moderne.
Principalele metode moderne de plata utilizate sunt:
- platile cu card;
- schimbul electronic de date financiare;
- home banking;
- internet.

Platile cu card

Acest gen de plati cunosc o varietate larga de implementari, de la simpla retragere a unei sume in numerar pana la initierea unor plati de mare valoare. Principiile si regulile de efectuare a transferului de fonduri si decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate in tara noastra de Regulamentul nr. 6/14.11.1995 emis de Banca Nationala a Romaniei.
Sistemul de plati pe baza de card are urmatoarele componente:
- dentinatorul card-ului;
- card-ul;
- automatul programabil;
- comerciantul;
- agentul de decontare.
Tipul automatului programabil respectiv al card-ului implicate in initierea si efectuarea platii stabilesc operatii specifice de plata, si anume:
Tipuri de automate programabile :
- distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) permite detinatorului card-ului sa retraga disponibil din cont sub forma de numerar;
- ghiseul automat de banca (ATM -Automated Teller Machine) permite detinatorului card-ului, in plus fata de distribuitorul automat de numerar, accesul la unele servicii bancare cum sunt: obtinerea de informatii privind situatia conturilor personale, initierea unor transferuri de fonduri;
Automatele programabile mentionate mai sus pot fi amplasate:
- in incinta bancii, cu acces limitat la orarul de functionare al bancii;
- intr-un spatiu special al bancii accesibil 24 ore (Lobby 24 hours);
- intr-un spatiu exterior bancii (TTW - Through The Wall);
- terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vanzare (EFT/POS - Electronic Fund Transfer at Point of Sale) permite preluarea si transmiterea de informatie privind plata cu card a unor bunuri sau servicii la sediul comerciantului.

Tipuri de card-uri

Debit card - permite debitarea automata a contului detinatorului card-ului (cumparator) cu suma reprezentand contravaloarea bunurilor sau serviciilor achizitionate folosind card-ul.
Credit card - permite achizitionarea de bunuri sau servicii a caror valoare cumulata nu poate depasi un anumit plafon stabilit de emitentul card-ului. Pe baza datelor achizitionate prin intermediul automatelor programabile se stabileste suma efectiv utilizata, care urmeaza sa fie restituita bancii care a emis card-ul de catre detinatorul card-ului.
Card multifunctional - este un debit card care poate indeplini si alte functii: retrageri de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de detinatorul card-ului.
Automatele programabile - au incorporat un microprocesor si software aferent, fiind conectate prin comunicatie asincrona cu centrul de autorizare al platilor situat de regula in centrala societatii bancare care emite card-ul. Card-urile sunt cartele de plastic pe care informatia este memorata pe suport magnetic sau, in cazul card-urilor inteligente, microprogramat.
In tara noastra, numarul utilizatorilor de card-uri este modest in comparatie cu tarile avansate. Pentru a degreva personalul angrenat in operatii front office, un numar tot mai mare de societati bancare introduc la sediile unitatilor bancare teritoriale automate programabile.
Transferul electronic de fonduri la locul vanzarii are, de asemenea, un volum redus.

Servicii bancare la domiciliu (home banking)

Home banking defineste accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului unitatii bancare. Acest acces se poate realiza prin intermediul unui simplu telefon conectat la o centrala telefonica digitala, prin intermediul unui calculator personal, sau prin intermediul unui telefon mobil.

Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizeaza astfel: de la un telefon cu tastatura se formeaza numarul serviciului bancar telefonic, dupa terminarea mesajelor emise de robotul telefonic (placa voice-teller plus software-ul aferent) se tasteaza codul numeric personal (PIN), apoi se tasteaza codul operatiei ce se doreste a se efectua asupra contului curent.
In prezent, acest tip de serviciu este intalnit la unele banci din tara, dar este orientat in principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale. Clientul poate obtine informatiile sub forma de voce sau fax.

Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune conectarea calculatorului personal al clientului bancii prin intermediul unei linii telefonice si a unui modem la calculatorul bancii. Comunicatia si accesul la serviciile bancare sunt controlate de un program specializat furnizat de banca instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plati, se pot obtine informatii privind starea contului etc.

Solutia Mobile Banking asigura o legatura permanenta intre client si banca prin intermediul unui telefon mobil. Este disponibil prin serviciul WAP/HTML furnizat de operatorii de telefonie mobila din Romania si strainatate. Avand in vedere cresterea numarului de utilizatori de telefonie mobile (10.5 milioane),  serviciile de tip Mobile Banking vor fi din ce in ce mai cautate de clienti. Zapp si bancile partenere - Banc Post BCR si Raiffeisen - pun la dispozitie cel mai nou serviciu de tip mobile banking care-ti ofera acces la informatii bancare publice si private direct de pe telefonul mobil.

Cu alte cuvinte, avand un cont deschis la una dintre bancile partenere si accesand serviciul Mobile Banking din portalul ZappMobile, poti:
- vizualiza soldul existent in contul sau conturile tale bancare;
- efectua tranzactii bancare intre conturile proprii deschise la acea banca;
primi notificari SMS pentru tranzactiile efectuate in contul tau, sau ca urmare a modificarii dobanzii bancare;
- bloca orice tranzactie de pe card, in cazul in care l-ai pierdut sau ti-a fost furat;
- afla care este cursul valutar afisat de banca respectiva pentru principalele monede tranzactionate in acea zi, precum si istoricul evolutiei acestora sau care sunt dobanzile practicate pentru diferitele tipuri de depozite, conturi curente, carnete de economii;
- localiza sucursalele bancii sau cel mai apropiat ATM.

Introducerea metodelor moderne in sistemul bancar trebuie sa fie rezultanta a doua tendinte convergente.
Pe de o parte, societatile bancare urmaresc cresterea operativitatii prin introducerea tehnicii de calcul si a metodelor moderne. Infiintarea unor noi societati bancare si extinderea ariei de cuprindere a celor existente, in conditiile in care numarul clientilor - agentilor economici - ramane relativ constant, accentueaza caracterul concurential al activitatii bancare.
Pe de alta parte, un rol determinant revine Bancii Nationale a Romaniei care are puterea oferita de lege pentru a impune societatilor bancare niveluri minimale privind dotarea tehnica si serviciile bancare oferite.

Complexitatea unui sistem informatic integrat este foarte mare, iar securitatea datelor in domeniul bancar este esentiala.

Urmatoaele figuri au fost publicate de catre Calin Claudiu-Florin in Teza de doctoat - Structuraea si proiectarea datelor intr-o retea informatica interbancara.

Arhitectura de retea de implementare a unui sistem informatic de e-banking

Grefarea aplicatiei de management al riscurilor e-banking pe arhitectura sistemului informatic bancar existent

Ex.

Pentru ca un client sa poata utiliza de la distanta serviciile bancare, trebuie sa aiba instalata o aplicatie, cu interfata specifica pentru client, prin care sa poata sa-si verifice contul si sa efectueze operatii. La banca, administratorul contului, are o alta interfata prin care poate sa accepte clienti noi si sa supervizeze operatiile efectuate de catre acestea.

Cu ajutorul aplicatiei HomeBank clientul poate sa obtina (prin conectare la banca ) informatii despre:

• Conturile proprii (solduri, istoric tranzactii , extrase de cont)
• Depozitele proprii (bonificatii, extrase de depozit)
• Creditele proprii (grafice de rambursare)
• Cursuri valutare (BNR & Spot )

si poate efectua urmatoarele operatiuni:

• Plati parteneri
• Plati salariati
• Plati trezorerie
• Constituiri depozite
• Schimburi valutare
• Programari pentru ridicare numerar

Administratorii clientilor HomeBank pot sa efectueze urmatoarele operatii:

• Adaugare / Stergere / Modificare
• Generare pachet cu datele la zi ale clientului in momentul instalarii pentru a se evita transferuri mari de date la primele conectari
• Acordarea/retragerea dreptului de comunicatie
• Vizualizarea clientilor conectati la un moment dat
• Salvarea istoriei mesajelor serverului
• Efectuarii operatiunilor cerute de clienti (plati, constituiri depozite, schimburi valutare, inregistrarea programarilor pt. ridicare numerar).

Folosirea produsului intr-un mediu nesigur (client) a impus folosirea unor metode  de transfer a datelor care sa asigure confidentialitatea si securitatea mesajelor.Citeva dintre acestea:

Algoritmi de autentificare PK-SK  / 128 biti (cheie publica , cheie privata )

Datele se transfera criptat in ambele sensuri (banca -> client , si invers)

Clientul poate accesa programul numai pe baza de utilizator & parola

Clientul poate controla lista de acces proprie numai daca este conectat si autentificat la banca

Restrictionarea operatiunilor la client  in functie de nivelul de securitate atribuit

Platile si cererile catre banca sint semnate digital

Semnatura digitala

In modul clasic de efectuare a operatiilor bancare, clientul este recunoscut prin nume, semnatura, stampila (daca este persoana juridica). Cand se lucreaza de la distanta, semnatura olografa si stampila sunt inlocuite cu semnatura digitala.

O semnatura digitala reprezinta o informatie care il identifica pe expeditorul unui document. Semnatura digitala este creata prin criptarea continutului documentului, folosind cheia criptografica a expeditorului. Aceasta face ca semnatura sa fie unica atat pentru fisier cat si pentru detinatorul cheii. Orice modificari aduse documentului afecteaza semnatura, oferindu-se astfel atat integritate cat si autentificare. Semnaturile digitale utilizeaza criptarea asimetrica, in care se foloseste o cheie pentru a crea semnatura si o alta cheie, legata de prima, pentru a o verifica. Intr-un sistem de securitate a cheii publice, toti participantii au nevoie de propria cheie de semnare, sau cheie privata. Cheia publica este raspandita si identificata de catre certificatele digitale. Certificatele sunt emise de terti de incredere, cunoscuti sub numele de autoritati de certificare (AC), care isi asuma responsabilitatea pentru identificarea utilizatorilor si pentru acordarea cheilor.

In conformitate cu Directiva Europeana, Romania a initiat stabilirea unui cadru legal pentru instituirea echivalentei dintre semnatura digitala si cea olografa (Legea semnaturii electronice nr. 455/2001, in concordanta cu Directiva UE 99/93/EC, cadrul pentru semnaturile digitale).

Criptarea cu cheie publica

Bazele criptarii asimetrice, au fost puse in 1976 de Whitfield Diffie si Martin Hellman. Criptarea asimetrica, presupune generarea a doua chei, dintre care una este publica si poate fi data oricui, iar cealalta, este privata, si nu trebuie sa fie cunoscuta decat de cel care o foloseste. Cele doua chei, sunt una inversul celeilalte, si nu pot fi deduse una din cealalta. In mare, principiul este urmatorul: cheia publica= 3, cheia privata= 1/3, iar mesajul= 4. Criptarea, se face astfe: cipher= cheie publica X mesaj= 3X4= 12. Decriptarea: mesaj= cipher X cheie privata= 12 X 1/3= 4. Semnatura digitala, este folosita pentru a identifica autorul unui mesaj. La semnatura digitala, se trimite atat textul criptat, cat si textul decriptat, care este criptat cu cheia privata a persoanei care-l trimite. Persoana care primeste mesajul, il va decripta cu cheia publica a celui care l-a trimis, si-l va compara cu mesajul necriptat (care este trimis cu mesajul criptat). In caz ca cele doua texte coincid, atunci transmitatorul, este acelasi cu posesorul cheii publice.