CEREREA SI OFERTA. ECHILIBRUL MICROECONOMIC

1. Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului
2. Conceptul de oferta. Surplusul producatorului
3. Elasticitatile
4. Mana invizibila. Pretul de echilibru
5. Interdependenta pietelor
Ajustarea echilibrului microeconomic

1. Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului

Continut

cererea reprezinta o relatie intre pretul unui bun economic si cantitatea solicitata din acel bun, ceteris paribus

cumparatorul schimba, de fapt, un bun economic numit moneda, pe un alt bun economic, numit marfa

conform teoriei consumului, acest schimb se va efectua la acea cantitate din bunul-marfa la care se realizeaza egalitatea utilitatilor marginale ale celor doua bunuri

Definitie: Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care cumparatorii sunt capabili si dispusi s-o achizitioneze la un moment dat sau intr-o anumita perioada, la diferite niveluri ale pretului, ceteris paribus

Construirea curbei cererii: se face pe baza echilibrului consumatorului, la variatii ale pretului bunului-marfa, in conditiile in care utilitatea bunului-moneda (si, ca urmare, bugetul consumatorului) ramane constanta

- vom folosi cazul bunurilor economice normale (ES > 0; EV > 0)

Figura 42: Derivarea curbei cererii pe baza efectului de substitutie si a efectului de venit

De fapt, forma generala a curbei cererii este cea in S, asa incat, pe anumite portiuni, curba cererii se comporta anormal:

Figura 43: Forma generica a curbei cererii

Din punct de vedere formal, cererea poate fi descrisa astfel:

, unde: p este pretul de cumparare (achizitie), q_D este cantitatea cumparata (achizitionata), y este venitul (bugetul), p_a este pretul altor produse, g reprezinta gusturile cumparatorului, N_C este numarul de cumparatori

Din punct de vedere analitic, se poate scrie: q_D = h(p), ceteris paribus, cu conditia .

In plus, sunt valabile urmatoarele conditii matematice, care releva modul de dependenta functionala dintre cantitatea ceruta si variabilele independente din functia cererii:

In conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba cererii este constanta si avem deplasari de tip movement ale cantitatii cerute (deplasari de-a lungul curbei cererii):

Figura 44: Miscarea de tip movement a cererii

Functia cererii, ceteris paribus, a presupus variatia pretului concomitent cu constanta celorlalti patru factori. Daca, insa, se modifica oricare dintre ceilalti patru factori, pretul ramanand constant, vom obtine nu deplasari ale deciziei de consum de-a lungul curbei cererii ci deplasari intre curbe diferite ale cererii

se modifica deci, insasi cererea si nu doar cantitatea ceruta

Figura 45: Miscarea de tip shifting a cererii

Studierea modificarii cantitatii cerute la modificarea pretului ceteris paribus este importanta pentru a identifica legitatile generale ale cererii

Studierea modificarii cantitatii cerute la modificarea celorlalti factori (la pret constant), ca urmare a modificarii a insasi curbei cererii, este importanta pentru a identifica modificarile de comportament de consum

In realitatea economica, toti cei cinci factori ai cererii actioneaza concomitent asa incat comportamentul de consum este o rezultanta a actiunii acestora

Definitie: surplusul consumatorului reprezinta castigul aparent rezultat ca urmare a cumpararii unei anumite cantitati date (numar de unitati) dintr-un bun in locul cumpararii bunului respectiv unitate cu unitate

Mod de determinare grafica: suprafata aflata sub curba cererii si deasupra pretului de tranzactionare

Figura 46: Determinarea grafica a surplusului consumatorului

Mod de determinare analitica

2. Conceptul de oferta. Surplusul producatorului

Continut

oferta reprezinta o relatie intre pretul unui bun economic si cantitatea produsa (adusa pe piata) din acel bun, ceteris paribus

producatorul schimba, de fapt, un bun economic numit marfa, pe un alt bun economic, numit moneda

Definitie: oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care producatorii sunt capabili si dispusi s-o produca (s-o aduca pe piata) la un moment dat sau intr-o anumita perioada, la diferite niveluri ale pretului, ceteris paribus

Construirea curbei ofertei: se face pe baza echilibrului producatorului, la variatii ale pretului de vanzare, in conditiile in care acesta din urma este exogen (nu poate fi influentat de catre producator)

Cateva definitii necesare:

venit total (VT): suma monetara incasata in urma vanzarilor (cifra de afaceri)

venit mediu (VM): suma incasata pe o unitate de bun vandut (pretul unitar) : VM = VT / q

venit marginal (V_m): venitul total suplimentar antrenat de cresterea productiei (vanzarilor) cu o unitate: V_m = ΔVT / Δq sau, in cazul continuu, V_m = δVT / δq    

Pentru derivarea curbei ofertei, vom folosi cazul in care pretul (venitul mediu), fiind exogen, este egal cu venitul marginal

p = VM = V_m

Tema de seminar: sa se arate ca producatorul care urmareste maximizarea profitului va decide sa produca la nivelul la care V_m = C_m

Figura 47: Derivarea curbei ofertei pe baza deciziei de maximizare a profitului

Din punct de vedere formal, oferta poate fi descrisa astfel:

, unde: p este pretul, q_S este cantitatea oferita, C_P este costul de productie, T este tehnologia de fabricatie, p_C este pretul produselor concurente, N_P este numarul de producatori

Din punct de vedere analitic, oferta poate fi descrisa astfel: q_S = h(p), ceteris paribus, cu conditia

In plus, sunt valabile urmatoarele conditii matematice, care releva modul de dependenta functionala dintre cantitatea oferita si variabilele independente din functia ofertei:

In conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba ofertei este constanta si avem deplasari de tip movement ale cantitatii ofertei (deplasari de-a lungul curbei ofertei):

Figura 48: Miscarea de tip movement a ofertei

Functia ofertei, ceteris paribus, a presupus constanta celorlalti patru factori. Daca, insa, se modifica oricare dintre ceilalti patru factori, pretul ramanand constant, vom obtine nu deplasari ale deciziei de productie de-a lungul curbei ofertei ci deplasari intre curbe diferite ale ofertei

se modifica deci, insasi oferta si nu doar cantitatea oferita

Studierea modificarii cantitatii oferite la modificarea pretului ceteris paribus este importanta pentru a identifica legitatile generale ale ofertei

Studierea modificarii cantitatii oferite la modificarea celorlalti factori (la pret constant), ca urmare a modificarii a insasi curbei ofertei, este importanta pentru a identifica modificarile de comportament de productie

In realitatea economica, toti cei cinci factori ai ofertei actioneaza concomitent asa incat comportamentul de productie este o rezultanta a actiunii acestora

Figura 49: Miscarea de tip shifting a ofertei

Definitie: surplusul producatorului reprezinta castigul aparent rezultat ca urmare a vanzarii unei anumite cantitati date (numar de unitati) dintr-un bun in locul vanzarii bunului respectiv unitate cu unitate

Mod de determinare grafica: suprafata aflata deasupra curbei ofertei si sub pretul de tranzactionare

Figura 50: Determinarea grafica a surplusului producatorului

Mod de determinare analitica

3. Elasticitatile

Conceptul de elasticitate a fost definit la cursul nr. 2 (numarul de procente cu care se modifica un fenomen economic atunci cand variabila sa independenta se modifica cu un procent)

Elasticitatea cererii este de doua tipuri:

elasticitate-pret (Ep): modificarea procentuala a cantitatii cerute atunci cand pretul se modifica cu un procent, ceteris paribus

Ep = [Δq_D/q_D] / [Δp/p], sau, in cazul continuu:

Ep = (δq_D/δp) / (q_D/p)

• elasticitate-venit (EV): modificarea procentuala a cantitatii cerute atunci cand venitul de modifica cu un procent, la pret constant

Ep = [Δq_D/q_D] / [ΔV/V], sau, in cazul continuu:

Ep = (δq_D/δV) / (q_D/V)

La randul ei, elasticitatea-pret este de doua tipuri:

• elasticitate-pret directa (Epd): modificarea procentuala a cantitatii cerute dintr-un bun atunci cand pretul bunului respectiv se modifica cu un procent

Epd = [Δq_Dⁱ/q_Dⁱ] / [Δpⁱ/pⁱ], sau, in cazul continuu:

Epd = (δq_Dⁱ/δpⁱ) / (q_Dⁱ/pⁱ)

• elasticitate-pret indirecta sau incrucisata (Epc): modificarea procentuala a cantitatii cerute dintr-un bun atunci cand pretul altui bun se modifica cu un procent

Epc = [Δq_Dⁱ/q_Dⁱ] / [Δp^j/p^j], sau, in cazul continuu:

Epc = (δq_Dⁱ/δp^j) / (q_Dⁱ/p^j)

Dupa valoarea numerica a lui Epd, cererea din bunul respectiv poate fi:

cerere inelastica: -1 < Epd < 0, sau    |Epd| < 1 (ex: bunuri de stricta necesitate - bunuri staples)

cerere elastica: -∞ < Epd < -1, sau |Epd| > 1 (ex: bunuri de tip servicii - bunuri luxuries)

cerere cu elasticitate unitara: Epd = -1, sau |Epd| = 1 (ex: bunuri nou intrate pe piata)

cerere cu elasticitate infinita: Epd = -∞, sau |Epd| = ∞

cerere rigida: Epd = 0 (ex: bunuri indispensabile, cum ar fi medicamentele indispensabile)

Tema de seminar: sa se demonstreze, grafic si analitic, faptul ca elasticitatea-
pret a cererii este intotdeauna negativa. Ce semnificatie economica are acest
rezultat ?

Nu trebuie sa se confunde panta unei curbe intr-un punct (valoarea tangentei unghiului facut in acel punct de curba cu abscisa) cu elasticitatea curbei in acel punct

Ex 1: in cazul unei drepte, panta este constanta de-a lungul dreptei, in timp ce elasticitatea este variabila

Figura 51: Variatia elasticitatii de-a lungul unei drepte

Tema de seminar: sa se arate ca, in apropierea valorilor mari ale pretului, elasticitatea este subunitara, iar in apropierea valorilor mari ale cantitatii, elasticitatea este supraunitara

Ex 2: In cazul unei curbe, elasticitatea poate fi constanta in orice punct, in timp ce panta este variabila (viteza de variatie fiind constanta)

Figura 52: Variatia pantei de-a lungul unei curbe

In cazuri concrete, atunci cand nu se poate trece la limita, pentru determinarea elasticitatii intre doua puncte, A si B ale unei curbe, se foloseste o formula speciala: Epd(A,B)=(Δq_D/q_D^m) / (Δp/p^m), unde q_D^m = (q_A+q_B)/2 si p^m = (p_A+p_B)/2

Din punct de vedere grafic, elasticitatile pot fi reprezentate astfel:

Figura 53: Alura curbei cererii, la diferite elasticitati

Dupa valoarea numerica a lui Epc, doua bunuri, i si j se pot afla in urmatoarele raporturi din punctul de vedere al consumului:

• bunuri substituibile, daca [Epc(i, j) > 0] si [Epc(j, I) > 0]
• bunuri complementare, daca [Epc(i, j) < 0] si [Epc(j, I) < 0]

OBS: daca Epc(i, j) x Epc(j, i) < 0, nu se poate spune nimic despre raporturile de consum dintre cele doua bunuri, in afara unei analize concrete

Definitii:

bunuri substituibile:    bunuri care se pot inlocui reciproc in satisfacerea unei nevoi economice date

bunuri complementare: bunuri care se presupun reciproc in satisfacerea unei nevoi economice date

Tema de seminar: sa se scrie si sa se analizeze elasticitatea cererii in raport de venit. Aratati, grafic si analitic, ca ea este intotdeauna pozitiva. Ce semnificatie economica are acest rezultat ?

Tema de seminar: sa se scrie si sa se analizeze elasticitatea ofertei in
raport de pret. Aratati, grafic si analitic, ca ea este intotdeauna pozitiva.
Ce semnificatie economica are acest rezultat ?

Tema de seminar: sa se scrie si sa se analizeze elasticitatea ofertei in
raport de costul de productie. Aratati, grafic si analitic, ca ea este
intotdeauna negativa. Ce semnificatie economica are acest rezultat ?

4. Mana invizibila. Pretul de echilibru

Definitie: Echilibrul microeconomic (al pietei) se produce atunci curba cererii intersecteaza curba ofertei (in acest caz, cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita)

In absenta distorsiunilor pietei, echilibrul microeconomic este rezultatul exclusiv al jocului liber al fortelor pietei (cererea si oferta)

Mecanismul de stabilire a echilibrului microeconomic in absenta distorsiunilor pietei se numeste mana invizibila

Figura 54: Mecanismul mainii invizibile

Definitii:

pret de echilibru microeconomic: pretul la care cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita dintr-un bun dat

cantitatea de echilibru: cantitatea dintr-un bun care este vanduta/cumparata la pretul de echilibru microeconomic

Notatii:

ES: exces de oferta (diferenta dintre cantitatea oferita si cea ceruta la un pret dat: E_S = q_S(p_p) - q_D(p_p)

ED: exces de cerere (diferenta dintre cantitatea ceruta si cea oferita la un pret dat: E_D = q_D(p_c) - q_S(p_c)

pp: pretul producatorului (p_p > p_e)

pc: pretul consumatorului (p_c < p_e)

Tema de seminar: sa se scrie formula de calcul a pretului de echilibru,
respectiv a cantitatii de echilibru, in cazul functiilor liniare ale cererii
respectiv ofertei:; , unde b si n sunt pozitive

Tema de seminar: sa se scrie formulele de calcul ale excesului de oferta
respectiv excesului de cerere, pe baza notatiilor din figura anterioara
si pe baza functiilor liniare ale cererii si ofertei ;,
unde b si n sunt pozitive

Functia cererii, respectiv a ofertei au fost definite ca functii ale cantitatii in raport de pret, ceteris paribus: q_D = f(p), respectiv q_S = h(p)

Este util de analizat, insa, si ce se intampla cu pretul atunci cand variaza cererea, respectiv oferta, adica trebuie studiate si functiile: p = g(q_D), respectiv p = k(q_S)

Din punct de vedere matematic se poate scrie:

adica la cresterea cererii creste si pretul si invers

adica la cresterea cererii creste si pretul si invers

Figura 55: Variatia pretului ca urmare a variatiei cererii si ofertei

Tema de seminar: sa se gaseasca conditiile matematice pentru asigurarea stabilitatii statice a pretului de echilibru (mentinerea constanta a pretului de echilibru), in conditiile functiilor liniare ale cererii si ofertei , , unde b si n sunt pozitive, la modificarea simultana a cantitatii cerute si a celei oferite

In realitate, pretul de echilibru oscileaza in jurul punctului de echilibru in trei modalitati:

oscilatii amortizate

oscilatii amplificate

oscilatii autointretinute

OBS: Pe termen lung, doar oscilatiile autointretinute au realitate economica

Figura 56: Oscilatiile pretului de piata in jurul punctului de echilibru

5. Interdependenta pietelor
- Legea Walras -

Pietele din economie se afla intr-o stransa interdependenta, asa incat echilibrul sau dezechilibrul de pe o piata se transmite, prin canale specifice, pe toate celelalte piete

Fie n piete, fiecare cu cererea D_i, respective oferta S_i, care se echilibreaza la pretul de echilibru p_i

Legea Walras: daca in economie exista echilibru general si daca cele n piete comunica complet liber intre ele, atunci, daca cele n piete sunt in echilibru, si a n-1-a piata, care comunica, de asemenea, complet liber cu toate celelalte, va fi in echilibru

Ajustarea echilibrului microeconomic

Prin ajustarea echilibrului microeconomic se intelege refacerea echilibrului pietei, atunci cand apar dezechilibre, fie ca urmare a variatiei pretului, fie ca urmare a variatiei cererii si/sau ofertei

Exista doua modalitati teoretice de ajustare a echilibrului microeconomic:

metoda Walras: daca, la un pret dat, p₀, q^N = q_D(p₀) - q_S(p₀) > 0, atunci pretul va creste pana cand q^N = 0; daca q^N < 0, atunci pretul va scadea pana cand q^N = 0

asadar, ajustarea Walras se face prin intermediul preturilor

Figura 57: Ajustarea Walras a echilibrului microeconomic

metoda Marshall: daca, la o cantitate data, q₀, p^N = p_D(q₀) - p_S(q₀) > 0, atunci cantitatea va creste pana cand p^N = 0; daca p^N < 0, atunci cantitatea va scadea pana cand p^N = 0

asadar, ajustarea Marshall se face prin intermediul cantitatilor

Figura 58: Ajustarea Marshall a echilibrului microeconomic