| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Primele elemente de medicina se gasesc in Pravila de Jeud (Sighetul Marmatiei) si dateaza din anul 1500 sau 156 Primele documente care prezinta probleme cu caracter medical sunt insa legiuirile lui Vasile Lupu si Matei Basarab si anume "Cartea romaneasca de invatatura de la Pravilele imparatesti" tiparita la Iasi in anul 1646 si "Indreptarea legii" tiparita la Targoviste in anul 1652. In aceste doua documente:
se mentioneaza anumite boli si anume otravirea , ranirea, surzenia, mutenia, nebunia;
se mentioneaza expertiza pentru cazurile de otravire, de ranire, de nebunie, de deflorare;
intalnim si o clasificare a medicilor dupa competenta lor profesionala.
Dispozitiile cuprinse in aceste pravile prezinta un incontestabil interes medical, desi unii autori considera ca primele probleme in legatura cu medicina dateaza din anul 1805, din timpul domniei lui Ipsilanti si se refera la promisiunile de casatorie nerespectate[1]. In anul 1812 intalnim primul document cu caracter medical, respectiv un certificat medical (engrafom) semnat de trei medici si care a fost eliberat pentru a fi folosit in fata autoritatii administrative.
In anul 1856, sub domnitorul Barbu Stirbei, Carol Davila infiinteaza Scoala de chirurgie de la Mihai Voda, in care se preda si medicina legala si toxicologie, scoala care din anul 1867 se va denumi Facultatea de medicina si farmacie.
In anul 1865 prin aparitia "Codului Penal si de instructie criminala" a fost stabilit rolul medicului intr-o serie de cauze juridice cu caracter penal.
Incepand cu anul 1868 apar o serie de lucrari privind practica judiciara in aceasta materie, respectiv dreptul medical, iar primul profesor de medicina legala a fost Gh. Atanasovici (1822-1892) care in anul 1861, a fost numit profesor de medicina legala si toxicologie la Scoala nationala de medicina si farmacie.
In anul 1890 postul de medic al capitalei este ocupat de doctorul Mina Minovici (1858-1933), care a fost numit si asistent al profesorului doctor Sutzu la catedra de psihiatrie si medicina legala. In materie de legislatie, multe din masurile care au fost adoptate pe linia retelei de medicina..
Sub aspect legislativ in evolutia medicini , trebuie subliniate cateva momente importante:
momentul aparitiei legii sanitare promulgata la 3 aprilie 1885 cu implicatii majore in reglementarea actelor medicale.
momentul aparitiei Legii sanitare din 20 decembrie 1910 care a abrogat-o pe ce-a veche;
momentul aparitiei Decretului 446 1996, Hotararea Nr. 1085 1996 si Regulamentul de aplicare a Decretului 446 1996, unde se prevede o noua organizare e institutiilor si serviciilor medicale, decret care a asezat medicina pe un fagas bun;
Serviciile publice de sanatate in prezent functioneaza in conformitate cu prevederile legale in domeniu, putand aminti aici Legea nr. 270/2003, legea spitalelor. Serviciile publice de sanatate s-au dezvoltat permanent astfel ca in prezent sunt numeroase asigurand un pachet diversificat de servicii de sanatate, dar se constata de la an la an o scadere a gradului de finantate asigurat de catre guvernele tarii. Aceasta subfinantare se rasfrange negativ atat asupra calitatii serviciilor asigurate, dar si asupra salariatilor ale caror venituri sunt foarte scazute fapt care determina si intretine fenomenul de coruptie.
In primul am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Serviciile de sanatate publica sunt percepute ca fiind dominate de fenomenul de coruptie.
Fig.nr.1 Perceptia coruptiei. Sursa BOP FSD Noiembrie 2003
2 Sistemul de servicii publice de sanatate din Romania
Perioada pe care o parcurge Romania se caracterizeaza prin diversitatea reformelor economice si sociale. Reformarea social-economica a Romaniei a declansat o avalansa de probleme si in sfera sociala si in special in sanatatea publica. Reforma sistemului de sanatate cuprinde mai multe aspecte - sociale, economice. financiare, de drept, de protectie si asigurari, de calitate a serviciilor medicale .
Supravietuirea umana este indisolubil legata de sanatatea fiecarui cetatean, de sanatatea globala a natiunii. In acest context prestarile medicale de care are nevoie omul, cetateanul bolnav sunt acordate de institutiile statale si cele private. Un loc deosebit in sistemul relatiilor de piata i se atribuie pietei medicale, piata pe care urmeaza a fi dezvoltata. Sub termenul de piata medicala trebuie de inteles un sistem de relatii care se acumuleaza in procesul de producere, de adresare si repartizare a produselor medicale pentru asigurarea subiectilor pietei medicale, precum si de prestare a serviciilor in scopul recuperarii sanatatii alterate si mentinerii ei. Bani mai multi, cheltuieli mai transparente, cabinete privatizate si coruptie redusa - asa ar trebui sa arate sanatatea romaneasca in 2008. Cozi interminabile la usile scorojite ale cabinetelor medicale. Saloane aglomerate, cu paturi din fier si peretii acoperiti de vopsea ieftina. Sali de operatie cu faianta crapata. Salarii ridicole, dar spagi grase si cerute de la obraz. Descrierea ar putea continua, dar n-are rost: oricine recunoaste sistemul sanitar romanesc[3].
Serviciile de sanatate publica din Romania sunt organizate haotic si functioneaza greu in principal datorita lipsei de bani. Un prim pas spre normalitate la constituit legea asigurarilor de sanatate prin care s-a reglementat si descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin institutia medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie. Legea privind organizarea si finantarea spitalelor a permis inregistrarea, acreditarea si ierahizarea tuturor spitalelor din Romania.
Cresterea ponderii asistentei ambulatorii a inlesnit cresterea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege atat medicul de familie, cat si medicul specialist[4]. Serviciile publice prezinta o serie de particularitati care isi pun amprenta asupra managementului resurselor materiale si umane, relatiilor intre prestatori si clienti, modului de evaluare a rezultatelor etc.
Asa de exemplu, la multe dintre aceste servicii oamenii apeleaza din obligatie si nu din placere (servicii de sanatate, de asigurari, invatamantul obligatoriu etc.) sau in imprejurari nefericite (servicii de asistenta sociala, juridice s.a.). In plus, multe servicii publice se afla, de fapt, in pozitia de monopoluri fata de consumatorii lor. Aceste caracteristici determina ca serviciile publice sa fie, in general, "nepopulare" (nimanui nu-i place sa fie in pozitia de a cere sa fie scos din impas), iar pe de alta parte sunt prestate de oameni care stiu ca se afla in situatie de monopol. In aceste conditii, managerii serviciilor publice sunt dezavantajati fata de cei ai serviciilor private din punct de vedere al atitudinii consumatorilor si perceptiei serviciilor. Mai mult decat atat, unele din serviciile publice sunt "prestate" chiar impotriva vointei "clientilor" lor (spitale pentru bolnavi mental, inchisori etc.).[5]
Asistenta de sanatate publica in prezent este garantata de statul roman si este finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor. Asistenta de sanatate publica se asigura in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, astfel :
Asistenta medicala primara, prin cabinetele medicale de stat sau private.
Asistenta madicala de specialitate, prin cabinete medicakle, spitale, centre de diagnostic si tratament, centre de sanatate sau alte unitati de profil, de stat sau priovate.
Asistenta medicala de urgenta se asigura la toate nivelurile de asistenta medicala, precum si prin unutatii special destinate acestui scop.[6].
Din vastul segment al serviciilor adresate populatiei asigurarea starii de sanatate reprezinta una din cele mai importante deziderate ale fiecarui stat si se realizeaza prin intermediul serviciilor de sanatate. Serviciile de sanatate sunt asigurate prin finantare de la bugetul national, dar si local. Ponderea cheltuielilor cu serviciile de sanatate se situeaza de regula la nivelul de 5-10% din PIB in Europa Occidentala si de 3,5% din PIB in tara noastra, un procentaj foarte scazut raportat la media statelor din Uniunea Europeana.
Cuvantul finante isi are originea
in limba
Gestionarea finantelor publice este supusa dreptului public, iar gestiunea financiara a intreprinderilor urmeaza reguluilor dreptului comercial.
Putem defini finantele publice ca fiind stiinta veniturilor publice si a utilizarii acestor venituri. Intr-o alta definitie se afirma ca finantele publice sunt stiinta care se ocupa cu studiul activitatiilor financiare ale guvernelor si autoritatilor publice.
Finantele publice exprima relatii economice de repartizare a venitului national ( a produsului intern brut). Finantele publice constituie o ramura a stiintelor economice si au ca obiect de studiu :
relatiile economice care apar in procesul constituirii si repartizarii fondurilor bugetare si extrabugetare ale autoritatiilor publice centrale, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale altor institutii de drept public enumite generic fonduri de resurse financiare publice.
metodele de gestionare folosite in cadrul sectorului public
modalitatile de stabilire, percepere si urmarire a impozitelor, taxelor, contributiilor si a veniturilor nefiscale.
metodele de dimensionare si repartizere a cheltuielilor publice pe obiective, actiuni si beneficiari.
procedura de angajare, lichidare, ordonantare si efectuare a cheltuieliilor publice din fondurile bugetare si extrabugetare.
intocmirea , aprobarea, executarea si incheierea bugetelor de venituri si cheltuieli publice la diferite esaloane ale autoritatilor publice.
modalitatiile de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de acoperire a eventualelor goluri temporare de casa si de finantare a deficitelor bugetare.
organizarea si efectuarea controlului financiar de natura politica, administrativa si jurisdictionala, cu caracter preventiv, operativ-curent si postum, de catre diverse organe de stat.
plasarea si rambursarea imprumuturilor de stat, gestionarea datoriei publice.
metodele de rationalizare a optiunilor bugetare.
metodele de planificare, proiectare si prognozare financiara.
politica financiara promovata de stat.
criteriile ce trebuie avute in vedere de organele de decizie cu prilejul aprobarii si finantarii cheltuielilor publice
metodele de determinare a eficientei sau eficacitatii cu care sunt utilizate fondurile publice.
Asigurarile sociale pentru sanatate constituie principalul sistem de relatii economico-sociale de ocrotire a sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat pe baza principiului solidaritatii sociale si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurat a medicului de familie, a unitatii medico-sanitare si a casei de asigurari de sanatate[7] . Se constata in general o colectare slaba a fondurilor de asigurari de sanatate de la agentii economici. Cauzele acestei cotizarii scazute sunt, scaderea drastica a productiei in toate ramurile, iar pe de alta parte, un efort dramatic de adaptare a capacitatilor productive si a fortei de munca la cerintele economiei de piata. Cele doua tendinte sunt influentate de o multitudine de factori, unii foarte agresivi, intre acestia inscriindu-se: majorarea ratei de penetrare a importurilor pe piata romaneasca, in concurenta inevitabila cu produsele autohtone; agravarea continua a deficitelor bugetare; proliferarea blocajelor financiare si decapitalizarea agentilor economici; nivelul redus al calitatii produselor romanesti, care au pierdut sau pierd importante piete externe de desfacere .
Tabelul 1 Principalele surse de finantare a sanatatii in Romania 1990-2000 (%).Sursa reproducere din lucrarea Managementul utilitatilor publice Gabriela Stanciulescu,, Ed.Uranus 2002,.pag.174
|
Surse de finantare | |||||||||||
|
Impozite | |||||||||||
|
generale | |||||||||||
|
Locale | |||||||||||
|
cu destinatie precisa | |||||||||||
|
Asigurare obligatorie |
Functionarea, organizarea si finantarea serviciilor de sanatate publica sunt reglementate in prezent de mai multe acte normative prin care se incearca redresarera lor. Primul pas facut pentru intrarea in normalitate si pentru asigurarea unui echilibru financiar a fost promovarea legii asigurarilor sociale de sanatate nr.145/1997 prin care s-a asigurat descentralizarea pe baza principiului solidaritatii sociale si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurat a medicului de familie, a unitatii medico-sanitare si a casei de asigurari de sanatate.
Potrivit art.2,alin.2 din legea asigurarilor de sanatate administrarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si prin Casele de Asigurari de Sanatate Judetene si a Municipiului Bucuresti.
Fondul se formeaza din :
contributii ale persoanelor fizice sui juridice in parti egale
suventii de la Bugetul de stat si bugetele locale
alte venituri
O alta prevedere legala importanta pentru reglementarea si clasificarea unitatilor sanirare a fost Legea spitalelor nr.270 din 2003 modificata prin Ordonata de urgenta 40 din 2004. Prin acest act normativ s-a reglementat si clasificat toate spitalele din tara, astfel ,spitalele publice sunt institutii publice finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare ,veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate si din alte surse conform legii, spitalele publice monitorizeaza lunar executia bugetara urmarind realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in limita bugetului aprobat. Ele mai primesc sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate. Bugetele locale pot participa la finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea constructiilor si realizarea de lucrari de reparatii curente si capitale, precum si pentru dotarea cu aparatura medicala.
Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se aproba in conditiile legii in termen de cel mult 10 zile de la data contractarii serviciilor medicale cu casele de asigurari de sanatate. In cazul existentei unei datoriri la data numirii conducerii spitalului, acestea vor fi evidentiate separat in contractul de admnistrare, prin care se vor stabilii posibilitatile si intervalul de timp in vederea lichidarii acestora in conditiile legii .
O alta reglementare importanta a fost Ordonanta Guvernului nr.125/1998 prin care s-a infiintat Agentia Nationala a Medicamentului. Prin infiintarea acestei agentii s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o facea Ministerul Sanatatii si Familiei) de activitatea profesional-stiintifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de ANM , precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. Un fenomen pozitiv a fost si cresterea investitiilor straine in producerea medicamentelor si a produselor biologice .
Si in prezent sunt numeroase probleme de ordin organizatoric si de asigurarea finantarii corespunzatoare a unitatilor sanitare, astfel ca prin programul de guvernare se incearca rezolvarea urmatoarelor probleme:
Va fi reintrodusa contributia la asigurarile de sanatate a tuturor persoanelor care realizeaza venituri.
Va fi stimulata privatizarea unitatilor medicale.
Va fi incurajata competitia dintre furnizorii de servicii medicale precum si dintre casele de asigurari.
Sistemul va beneficia de o finantare sporita. Pana in 2008, se va ajunge ca bugetul sa reprezinte cel putin 6% din PIB.
Se vor adopta masuri ferme pentru diminuarea coruptiei din sistemul sanitar.
Vor fi adoptate masuri pentru stimularea atragerii personalului medical in zonele defavorizate economic.
Se va introduce principiul 'banii urmeaza pacientul'.
Vor fi dezvoltate oficii pentru protectia beneficiarului de servicii sanitare in cadrul tuturor caselor de asigurari de stat sau private.
Va inceta politica de scutire a unor agenti economici de plata contributiei la fondul asigurarilor sociale de sanatate.
CNAS va redeveni o institutie autonoma, controlul public asupra activitatii acesteia si folosirii fondurilor pentru sanatate revenind Parlamentului.
Doua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sau serviciile publice sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai vulnerabile, mai ales atunci cand decizia apasa pe umerii unui numar restrans de oameni. Companiile cu produse necompetitive sunt mai predispuse decat cele cu produse si servicii excelente. In ce priveste tarile in dezvoltare, intr-adevar coruptia se manifesta mai des, dar asta nu inseamna ca nu exista functionari 'curati'.
Coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:
Abuzul de putere
Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi
Efecte indezirabile asupra tertilor
Secretul tranzactiei
Obisnuinta populatiei de a se confrunta cu coruptia duce la distrugerea oricarui sentiment de corectitudine. Relatiile intre oameni ajung sa fie determinate de predispozitia de a corupe si de a fi corupt, iar practica coruptiei prevaleaza intereselor comunitatii. Dezavantajati sunt cei saraci sau cinstiti, care din diferite motive nu pot sau nu vor sa intre in joc. Astfel ei vor fi tot timpul cu un pas in urma fata de cei care-si permit sa influenteze deciziile in favoarea lor. Cel mai des intalnit caz este acela in care drepturile conferite tuturor prin constitutie si lege sunt conditionate de mite. Ceilalti in schimb nu sunt supusi acestui tratament incorect, ajungandu-se in anumite cazuri pana la scutirea de taxe si impozite. Se ajunge la drepturi care dpdv al clasei sociale n-ar trebui acordate si cu siguranta n-ar fi necesare.
Bani mai multi, cheltuieli mai transparente, cabinete privatizate si coruptie redusa - asa ar trebui sa arate sanatatea romaneasca in 2008. Cozi interminabile la usile scorojite ale cabinetelor medicale. saloane aglomerate, cu paturi din fier si peretii acoperiti de vopsea ieftina. sali de operatie cu faianta crapata. salarii ridicole, dar spagi grase si cerute de la obraz[12], acesta este prezentul.
Cauzele coruptiei in serviciile de sanatate publica sunt in general aceleasi ca si in alte zone ale economiei si serviciilor, dar datorita specificului acestor servicii avem de a face si cu cauze proprii sistemului de sanatate publica. Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum .
In serviciile de sanatate publica fenomenul de coruptie imbraca doua forme, mica coruptie practicata de personalul medical si care se datoreaza in principal nivelului de salarizare foarte scazut , dar si lipsei de educatie, incalcarii deontologiei profesionale dar si in lipsa controlului efectuat de organele de cercetare si de sanctionare ale statului; marea coruptie in serviciile de sanatate publica se consuma la nivelul organelor insarcinate cu administrarea fondurilor de sanatate prin savarsirea unor fapte penale foarte grave cum ar fi luarea de mita , deturnari de fonduri, primirea de foloase necuvenite, incalcarea legislatiei privind achizitiile publice prin favorizarea unor anumitii agentii economici in schimbul unor comisioane, angajarea si promovarea pe functii cu incalcarea prevederilor legale privind angajarile in unitatile sanitare.
Pentru inlaturarea acestor efecte nedorite Ministerul Sanatatii si Familiei si-a propus ca obiective:
promovarea de catre Ministerul Sanatatii a unui sistem de salarizare specific retelei sanitare
elaborarea unui act normativ de personal care sa asigure un nivel calitativ optim al serviciilor medicale si de ingrijire
acordarea tichetelor de masa in unitatile sanitare si de asistenta sociala
initierea unor modificari si completari ale prevederilor legale, in vederea repartizarii in totalitate a resurselor financiare colectate pentru sanatate de la persoane fizice si juridice
finalizarea procedurilor legale pentru infiintarea, organizarea, functionarea si finantarea unitatilor medico sociale, in concordanta cu planul de restructurare a retelei sanitare initiat in februarie 2003
acordarea unor facilitati specifice angajatorilor din reteaua sanitara precum si pensionarilor care au lucrat in sistem
promovarea unor masuri corecte si fundamentate economic privind externalizarea unor servicii din unitatile sanitare, avandu-se in vedere consultarea permanenta a sindicatelor reprezentative si garantarea unei reale protectii sociale
infiintarea postului de asistent medical sef la nivelul Ministerului Sanatatii si al Directiilor de sanatate publica judetene si a Municipiului Bucuresti
modificarea si completarea Legii 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali din Romania, in vederea obtinerii autonomiei profesiei de asistent medical in concordanta cu prevederile UE
negocierea si incheierea in anul 2004 a CCM la nivel de ramura sanitara
imbunatatirea colaborarii partenerilor sociali in cadrul comisiei de dialog social de la nivelul Ministerului Sanatatii.
Atat in programul de guvernare 2005-2008, precum si in strategia anticoruptie se are in vedere realizarea unor indicatori prin care sa se inlature efectele negative din sistemul de sanatate. Acesti indicatori sunt:
numarul personalului de specialitate raportat la numarul paturilor ocupate in unitatile sanitare
numarul personalului de specialitate raportat la 1.000 de locuitori
cuantumul sumelor acordate pentru tichetele de masa la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004
rectificarea bugetului de stat pentru asigurarea echilibrului intre veniturile si cheltuielile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
numarul serviciilor externalizate in unitati sanitare, numarul personalului existent inainte si dupa externalizare, nivelul costurilor inainte si dupa externalizare
ponderea proiectelor de acte normative dezbatute in Comisia de Dialog Social fata de numarul total al actelor normative initiate de minister
Coruptia mare este fluida in cazul individual, cea din urma prezinta un sector distinct de probleme. In cel mai rau caz avem de-a face cu o clasa politica si economica superioara, care abuzeaza de privilegiile sale, imbogatindu-se pe spinarea populatiei. Fiecare participant are un interes. furnizorul vinde bunuri si servicii la preturi astronomice, in timp ce clientul, respectiv salariatii cu functii de conducere din institutiile publice de sanatate publica care asigura servicii de ingrijiri medicale isi primesc partea sub forma comisioanelor ilegale.
Ruinele dezvoltarii multor tari sunt marturiile acestor misculatii. Cele mai multe dintre ele sunt instalatii relativ inutile, prost adaptate, colosal de scumpe, proiecte de constructii mamut, sau dotare armata ce depaseste pe departe nevoile tarii respective. In toate cazurile tranzactiile sunt perfect legale. Natura ilicita a acestor operatiuni este data de urmatoarele: luand in considerare caracterul limitat al resurselor, functionarii ar trebui sa apere interesul public. Din motive egoiste insa, acestia in loc sa aleaga varianta optima, implementeaza varianta cea mai costisitoare. Dimensiunile exagerate, complexitatea tehnologica, lipsa infrastructurii sau chiar inutilitatea acelui proiect duc la ineficacitatea acelei investitii. Din moment ce 'comisioanele' sunt ridicate si bine inteles nedeclarate, dauna in avutul public este proportional de mare.
In serviciile de sanatate si asistenta sociala marea coruptie imbraca urmatoarele forme:
neplata contribuitei de asigurari sociale
folosirea acestor fonduri in alte scopuri
achizitionarea (importul) de tehnica si aparatura medicala si neutilizarea acestora
lipsa medicamentelor si a asistentei medical
proliferarea bolilor si a accidentelor de munca
Aceasta forma se manifesta prin plati mici menite sa determine personalul medical cu capacitate de decizie sau executie, sa aiba grija ca procesul, respectiv actul de ingrijire medicala sa se desfasoare intr-o perioada rezonabila de timp si sa i se acorde atentia cuvenita, precum si sa se depuna toate diligentele din partea echipei medicale pentru insanatosirea pacientului. Are ca punct de pornire faptul ca in absenta acestor 'mici' plati nu s-ar intampla nimic, sau procesul ar fi intarziat peste limita suportabila a nervilor. Cuvantul 'dragut' din sintagma se refera la valoarea platii si la 'marimea' obligatiei pe care aceasta o cumpara. In multe tari sarace, coruptia in serviciile de sanatate este un dat obligatoriu. Intr-o societate saraca succesul in batalia supravietuirii de la o zi la alta este dat de recurgerea la practici, la care n-ar fi constransi, daca ar duce-o mai bine. Din acest punct de vedere, coruptia in serviciile de sanatate publica apare ca o strategie defensiva, obligatorie pentru a-ti hrani si imbraca familia pentru personalul medical, iar pentru pacient, o garantie a insanatosiri sale intr-un interval cat mai scurt.
Angajati ai Agentiei pentru Dezvoltare din Elvetia subliniaza ca, fara a cultiva relatii de prietenie prin mici atentii, oficialii ar putea taragana procedurile la nesfarsit. Astfel de 'atentii' au un efect imediat asupra rapiditatii cu care sunt rezolvate cererile lor la nivel administrativ. Tot acestia mai arata ca: cineva care vrea sa reziste ferm cererilor se va confrunta cu nenumarate obstacole in calea rezolvarii problemelor. Cateodata obstacolele pot fi depasite, alteori, nu. Fiecare trebuie sa se gandeasca cat de curat vrea sa fie si cat de neclintit isi permite sa ramana.
Coruptia poate avea influente directe asupra perceptiei serviciilor de sanatate publica . Cu ajutorul ei tot climatul de normalitate poate fi schimbat in favoarea platitorului. Dar fara ea se pot intampla lucruri mai grave: intarziere deliberata, ascunderea de informatii, acordarea unor servicii reduse, prelungirea spitalizarii cu costuri mult mai mari etc. Toate acestea adunate pot determina succesul, respectiv acordarea unor servicii de calitate, dar poate in timp sa duca la falimentul si distrugerea serviciilor de sanatate .
Sistemul sanitar este in prezent mult ramas in urma din punctul de vedere al reformarii sale. Din aceasta cauza el nu a contribuit la cresterea calitatii ingrijirilor de sanatate, la largirea accesului populatiei la aceste servicii si la scaderea indicatorilor de mortalitate si morbiditate. O mare parte a populatiei ramane in afara accesului efectiv la serviciile sanitare, din cauza dificultatilor financiare si de transport. O serie de indicatori specifici sanatatii si demografiei ne plaseaza in continuare pe pozitii inacceptabile in clasamentul european. Alocarile bugetare pentru sanatate, cat si cheltuielile totale efectuate in Romania, pentru sanatatea fiecarui locuitor, ne plaseaza pe ultima pozitie intre tarile candidate la Uniunea Europeana. Pe fondul acestei subfinantari cronice, managementul sistemului si unitatilor sanitare este de slaba calitate, cu efecte dramatice asupra eficientei cu care contributiile pentru sanatate ale populatiei sunt cheltuite.
Experienta romaneasca din ultimul deceniu, precum si a altor tari din Europa Centrala si de Est demonstreaza ca majoritatea actiunilor anticoruptie s-au concretizat in principal in masuri de combatere, punitive, al caror efect nu a fost nici pe departe cel scontat. Civilizatia mileniului III este pusa si in acest domeniu intr-o dilema: sa continue o politica a controlului social represiva sau sa amplifice practicile consensuale si multisectoriale de prevenire a coruptiei
Cand vorbim azi de tarile Uniuni Europene trebuie sa avem in vedere in primul rand reglementarile si experientele acumulate de catre Consiliul Europei, respectiv Conventia penala privind coruptia adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, conventie care a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002 si de Conventia civila asupra coruptiei ratificata de Romania prin Legea nr.147/2002 .Conventia cuprinde masurile ce urmeaza a fi luate la nivel national, in vederea crearii unor mijloace eficiente in favoarea persoanelor care au suferit o paguba rezultand dintr-un act de coruptie, cu scopul de a le permite sa isi apere drepturile si interesele, inclusiv posibilitatea obtinerii de daune-interese
Scandalurile economico-financiare in care au fost implicate personalitati de rang inalt din guvernele unor tari europene ( Fransa, Germania sau Italia) ori din inaltele organisme ale Comunitatii Europene evidentiaza preocuparea care exista la ora actuala pentru prevenirea si combaterea criminalitatii si coruptiei in sfera afacerilor, indiferent de pozitia sociala a persoanelor implicate. Cu
titlu de exemplu in Franta se estimeaza ca infractionalitatea din sfera afacerilor descoperite si pedepsite se ridica la 6,6% din total
Trebuie avut in vedere faptul ca statele Uniuni Europene sunt state puternic dezvoltate, serviciile de sanatate publice sau private sunt dezvoltate si fenomenul de coruptie este usor de controlat, mai ales mica coruptie, deoarece nivelul de salarizare al personalului medical este foarte ridicat.
Dupa cum am spus, coruptia se regaseste in tarile intregii lumi. Majoritatea oamenilor, si nu numai cei din lumea occidentala, sunt de acord ca aceasta este o practica absconsa (in cazul in care nu se afla in randurile celor, care profita de pe urma acesteia). Coruptia este 'terminator-ul' societatii, sapand la radacina concurentei si interesului public. Deplorabil este insa faptul ca, in tarile in dezvoltare, sufera cel mai mult, aceia care, datorita portofelului aproape gol, nu pot sa intoarca deciziile in favoarea lor.
Experienta tarilor din zona americii este total diferita, aici trebuie analizat separat fenomenul coruptie din Statele Unite ale Americii si Canada , state puternic industrializate si cu regimuri democratice de statele Americii Latine si Americii de Sud state cu o economie slab dezvoltata cu probleme marii in care fenomenele de coruptie se intalnesc la tot pasul.
Cu privire la costul criminalitatii din sfera afacerilor si al actelor de coruptie in S.U.A se apreciaza ca acest cost estre de 10 ori mai mare decat costul criminalitatii de drept comun[20].In S.U.A dupa cel de al doilea razboi mondial s-a cunoscut o crestere a gradului de acoperire cu asigurari de sanatate, in anul 1940 doar 9% din populatie avea asigurare privata. In prezent Statele Unite ale Americii cheltuiesc pentru sanatate mai mult decat orice alta tara din lume-13,5% din PIB , iar fenomenele de coruptie sunt foarte rar intalnite.
In Australia sistemul de asigurari de sanatate este universal, acesta este bazat pe principiile de universalitate, echitate, simplitate si accesibilitate. Intreaga populatie este asigurata pentru servicii medicale si are dreptul de acces la serviciile spitalicesti publice. Cele 6 state si doua teritorii primesc fonduri de la guvernul federal cu conditia ca spitalele publice sa furnizeze servicii ambulatorii si spitalicesti fara plata suplimentara tuturor cetatenilor. Exista de asemenea o finantare privata substantiala prin sistemul de asigurari private, care este sprijinit si reglementat de catre Guvernul Central. Aproximativ 31% din populatie este acoperita prin asigurari private. Spitalele private reprezinta 25% din totalul paturilor pentru ingrijiri acute si se aloca 8% din PIB. Actele de coruptie ale personalului medical sau administrativ sunt foarte rare, chiar exceptionale.
Cadrul institutional cuprinde structurile care au atributii de prevenire si control al coruptiei. Prin stabilirea clara a competentelor si prin cooperare, potrivit dispozitiilor legale, se creeaza conditiile unei eficiente institutionale.
Crearea unui sistem institutional eficient in prevenirea savarsirii faptelor de coruptei vizeaza infaptuirea reformelor in domeniile fundamentale ale exercitarii autoritatii statului: justitia, administratia publica si finantele publice Performantele institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului coruptiei depind in mare parte de consolidarea capacitatii efective de actiune, prin masuri concrete ce vizeaza:
statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;
deontologia si pregatirea profesionala;
reglementarea unor tehnici moderne de investigare;
asigurarea dotarilor necesare aplicarii acestora;
promovarea cooperarii si coordonarii eforturilor institutionale.
Obiectivele care se au in vedere in plan organizatoric pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie in serviciile de sanatate publica sunt:
a) Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei, si care urmaresc realizarea acestui desiderat sunt:
accesul procurorului la toate informatiile necesare anchetei privind savarsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie;
subordonarea politiei judiciare Ministerului Public;
elaborarea si promovarea unor mijloace eficiente de protectie a reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei
alinierea fondurilor bugetare la necesitatile functionarii eficiente si performante a sistemului judiciar si asigurarea unui nivel de salarizare corespunzator pentru persoanele cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei.
b) Deontologia si pregatirea profesionala, se urmareste:
implementarea codurilor deontologice pentru toate categoriile de persoane cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;
instituirea unor norme de confidentialitate si sanctiuni pentru incalcarea acestora de catre persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul structurii nationale si teritoriale, specializata in controlul social al coruptiei;
efectuarea de stagii de pregatire si de specializare profesionala a practicienilor
Proiect de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei a introduse noi categorii de incompatibilitati si a fost extinsa sfera persoanelor carora li se aplica dispozitiile acestei legi, precum si a sferei notiunii de conflict de interese.
A fost instituita sanctiunea eliberarii din functie a persoanelor aflate in conflict de interese, precum si a celor incompatibile cu functiile pe care le exercita, in cazul serviciilor de sanatate publica a fost interzisa intrarea in raporturi contractuale cu casele de asigurari de sanatate in dubla calitate de manager in sistemul public si posesor de cabinet privat, elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a codurilor de conduita pentru diversele sectoare publice. diseminarea codurilor de conduita in sectoarele respective, inclusiv prin includerea in pregatirea profesionala specializata a unor componente de integritate si anticoruptie pentru sectorul public. campanie de informare publica si de schimbare a atitudinii fata de coruptie .
Masurile luate in plan legislativ au o mare importanta pentru atingerea scopului final, respectiv limitarea si asanarea fenomenului de coruptie in mediul de afacerii si in serviciile publice din tara noastra. Revizuirea legislatiei cu privire la reesalonari si scutiri de plata a datoriilor catre bugetul de stat care sa includa criterii limitate, clare si obiective precum si garantii ale transparentei procedurilor va duce la o mai buna colectare a fondurilor destinate sanatatii. Au fost adoptate cateva acte normative cu un mare rol in sanctionarea faptelor de coruptie, astfel:
In cadrul legislatia penala romane se retine termenii de coruptie activa, respectiv pasiva in conformitate cu Conventia Penala privind Coruptia a Consiliului Europei (semnata la Strasbourg in 27.01.1999 si ratificata de Romania prin Legea nr.27din 16.01.2002)[22] . Urmarind evolutia legislatiei romanesti, se poate constata ca modificarile cadrului normativ intervenite dupa anul 1990 au determinat o extindere a sferei conceptului de coruptie .Codul penal incrimineaza in capitolul privitor la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, un numar de 4 infractiuni de coruptie, respectiv darea de mita, luarea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta (art. 254 - art. 257), fara a folosi termenul de coruptie.
Legea nr 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 161/21.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, reglementeaza 3 categorii de infractiuni care se circumscriu sferei faptelor de coruptie, la care se adauga o a patra care cuprinde infractiunile indreptate impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Astfel cum a fost modificata si completata, Legea 78/2000 se refera la urmatoarele 3 categorii de infractiuni: infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni aflate in legatura directa cu infractiuni de coruptie sau infractiuni asimilate acestora.
Codul penal (Legea nr. 301/2004), care va intra
in vigoare la data de 29 iunie 2005, reglementeaza faptele de coruptie
in Titlul VI "Crime si delicte contra intereselor publice", cap.1 "Crime
si delicte de coruptie". Pe langa cele patru
infractiuni de coruptie din reglementarea actuala, este introdusa
o noua infractiune: Remuneratia injusta (art.311). Este
prevazuta expres sanctionarea persoanei juridice pentru
infractiunile de dare de mita si trafic de influenta
(art. 313).
Remuneratia injusta consta in fapta unui functionar public
care a avut sub supraveghere sau control o persoana juridica de drept
privat si primeste insarcinari remunerate de la aceasta,
inainte de a se implini 3 ani de la incetarea raporturilor de supraveghere
si control. Sanctiunea este alternativa: inchisoarea
stricta sau zilele-amenda. Conducatorii persoanelor juridice care acorda o remuneratie injusta sunt
considerati complici la infractiune.
Dispozitiile care reglementeaza
procedura aplicabila in cazul urmaririi si judecarii
infractiunilor de coruptie se regasesc in Codul de
procedura penala si in legi speciale.
Codul de procedura penala reglementeaza regulile procesului
penal aplicabile tuturor infractiunilor, inclusiv celor de coruptie,
in masura in care nu se deroga prin legi speciale.
Relativ recent a fost introdusa institutia investigatorilor sub
acoperire care pot fi folositi in cazul unor infractiuni de mare
gravitate, printre care si faptele de coruptie, Codul de
procedura penala facand trimitere expresa la infractiunile
prevazute de Legea nr. 78/2000.
Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, pe langa norme de drept substantial, cuprinde si procedura aplicabila in cazul infractiunilor de coruptie. Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror. Si sesizarile anonime pot fi luate in considerare pentru declansarea cercetarilor prealabile sau a urmaririi penale.
Ca regula, secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile procurorului, dupa inceperea urmaririi penale, si nici instantei de judecata, exceptie facand secretul profesional al avocatului exercitat in conditiile legii. Judecarea in prima instanta se face in complete specializate, care la judecatorii, tribunale si curtile de apel sunt formate din 2 judecatori. Parchetul National Anticoruptie a preluat atributiile Sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, care functiona in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, pentru urmarirea faptelor de coruptie. Actul normativ care reglementeaza activitatea Parchetului National Anticoruptie este Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, la care s-au adus modificari si completari succesive. Competenta Parchetului National Anticoruptie a cunoscut modificari, impuse de eficienta verificata in practica a acestor dispozitii legale.
Pentru reducerea situatiilor de risc privind
comiterea faptelor de coruptie au fost adoptate o serie de acte normative
care sa incurajeze dezvoltarea uni mediu social mai sigur.
Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei, cunoscuta si ca "Pachetul
anticoruptie", a creat cadrul juridic eficient pentru prevenirea
marii coruptii si asigurarea unei bune guvernari.
Pentru a se evita utilizarea fondurilor ilicite, a fost adoptata Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, care reglementeaza o serie de aspecte privind sursele de finantare a activitatii unui partid, controlul finantarii activitatii partidelor politice precum si limitele maxime ale cheltuielilor acestora[24].
Institutia publica cu atributii de control privind constituirea si cheltuirea fondurilor partidelor politice este Curtea de Conturi.
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, avand ca scop sporirea responsabilitatii si transparentei administratiei publice precum si stimularea participarii cetatenilor in procesul decizional. Principiile care stau la baza legii sunt informarea prealabila, consultarea si participarea activa a cetatenilor la deciziile administrative si elaborarea proiectelor de acte administrative.
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici reglementeaza normele de conduita profesionala a functionarilor publici, avand ca obiectiv cresterea calitatii serviciului public, o buna administrare in realizarea interesului public si eliminarea birocratiei.
Legea nr.544/2001 privind dreptul la informare publica, care a permis fiecarui cetatean sa solicite date economico-financiare institutiilor publice, asigurandu-se astfel posibilitatea cunoasterii surselor de finantare, precum si, modul de cheltuire a fondurilor institutiilor publice.
Fig.4.1 Implementarea legii nr.544/2001. Sursa studiu realizate in anul 2004 de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa in colaborare cu Centrul de Resurse Juridice
Masurile luate in plan economic au in vedere o mai buna colectare a fondurilor destinate serviciilor de sanatate publica precum si imbunatatirii mediului de afacerii, atragerii de noi investitorii straini, dezvoltarii durabile a economiei. Un alt fenomen negativ pentru mediul de afacerii din tara noastra este economia subterana . Economia subterana reprezinta ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat, cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat . Aparitia economiei subterane coincide cu aparitia statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelata cu etapele istorice ale dezvoltarii statului Comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activitati ramase celebre pana in epoca noastra; apoi comertul complementar, traficul de frontiera cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piata organizata in sistemul socialist si marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au insotit economia subterana pe parcursul timpului, adaptandu-se realitatii imediate din fiecare perioada[27]
Dintre elementele componente ale economiei subterane, cele mai raspandite in primul moment, in tara noastra, au fost activitatile desfasurate fara inregistrare, evaziunea fiscala si munca la negru
Evaluarea ponderii economiei subterane in P.I.B. variaza in functie de metodele folosite, estimarile Comisiei Nationale de Statistica fiind pentru ultimii ani in general reduse 5-10 % din P.I.B. dar suferind constant o anumita crestere, dar specialistii in economie, in combaterea criminalitatii si ziaristii au apreciat niveluri mult mai ridicate, respectiv peste 30 % din P.I.B. Factorii esentiali care au permis dezvoltarea exacerbata a economiei subterane pot fi in principal urmatorii:
incertitudinile legislative ce au insotit mutatiile economice;
divizarea economica necontrolata, aparitia unor mici intreprinderi cu activitate temporara, speculativa;
descentralizarea, divizarea puterii prin distribuirea responsabilitatilor, crescand astfel numarul indivizilor coruptibili;
atitudinea toleranta atat a autoritatilor, cat si a populatiei fata de incalcarea reglementarilor, o oarecare reticenta fata de disciplina
Jonctiunea imediata realizata de reprezentantii pietei paralele existente in perioada socialista cu cercuri cu preocupari similare din statele vecine si, pe aceasta cale, conectarea la structurile internationale ale economiei subterane Declararea veniturilor si, in consecinta stabilirea impozitului aferent acestora pot fi operatiuni simple daca sursele sunt bine delimitate si tehnica de calcul se bazeaza pe un sistem logic, dar complexitatea operatiunii creste, iar siguranta unor corecte determinari ale impozitelor scade accentuat in cazul existentei unei multitudini de surse de venit concomitente pentru acelasi subiect. . Elaborarea si aprobarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de finantare nerambursabila din fondurile publice, a urmarit:
eliminarea arbitrarului in acordarea fondurilor publice;
precizarea unor conditii si criterii de eligibilitate clare si transparente;
asigurarea transparentei intregului proces de selectie si acordare a finantarilor nerambursabile, inclusiv prin natura publica a informatiilor referitoare la acordarea contractelor;
cresterea eficientei controlului administrativ cu privire la respectarea conditiilor legale in acest domeniu;
consolidarea cooperarii dintre structurile cu atributii de control administrativ si a mecanismului de transmitere operativa a informatiilor catre organele de cercetare si urmarire penala.
Romania a
ratificat Conventia penala a Consiliului Europei privind
coruptia, la 30 ianuarie 2002, cu 6 luni inainte de intrarea in
vigoare a prevederilor conventiei, la 1 iulie 2002. Pana in luna mai
2003, doar 4 din cele 15 state membre UE ratificasera aceasta
conventie. Tot in anul 2002 a fost ratificata
Conventia civila europeana privind combaterea coruptiei,
tratat european pe care doar doua state membre UE il ratificasera
pana in luna mai 200 In anul 2002 a fost ratificata si
Conventia europeana privind spalarea banilor, cercetarea, depistarea
si confiscarea produselor infractiunii.
Conventiile ONU, in care
se evidentiaza legaturile dintre coruptie, crima
organizata si finantarea terorismului, respectiv cele privind
combaterea finantarii terorismului si crima organizata
transnationala impreuna cu Protocoalele aditionale au fost
ratificat in cursul anului 2002, iar legea nationala pentru
combaterea crimei organizate transnationale, numarul 39 a fost adoptata
in ianuarie 2003, cu 8 luni inainte ca tratatul international sa
intre in vigoare, in luna septembrie 200
Participand activ
inca din 2001 la lucrarile Comitetului Ad-Hoc si promovand, prin
adoptarea Declaratiei de la Bucuresti a tarilor din Sud
Estul Europei, necesitatea adoptarii unui document cadru care
sa abordeze la nivel global problematica luptei impotriva
coruptiei, in 2004, prin legea nr. 364/2004, Romania a ratificat
Conventiei ONU impotriva coruptiei (Merida, 2001).
Treptat Romania a castigat un rol
major in cadrul cooperarii regionale: este membru fondator al GRECO, iar
din luna aprilie 2004 a preluat presedentia SEECP, a semnat, in
premiera, Memorandumul de Intelegere privind proiectul pilot de lupta
impotriva coruptiei cu OECD, a participat la organizarea Forumului Global
Anticoruptie. Romania este un actor
activ in cadrul relatiilor internationale in calitate de membru
fondator al Grupului de State Europene de Lupta impotriva Coruptiei -
GRECO. Totodata, detine un rol important in Initiativa
Anticoruptie a Pactului de Stabilitate, a initiat colaborarea cu OECD
in domeniul combaterii coruptiei si a semnat in luna martie 2003, Declaratia
comuna privind lupta impotriva coruptiei si Memorandumul de
Intelegere privind proiectul pilot de lupta impotriva coruptiei si constituirea la Bucuresti a Centrului OECD de
informare si documentare. De asemenea, Romania prin Ministerul
Justitiei, a avut statutul de membru permanent al Comitetului
International de Organizare a Forumului Global Anticoruptie III,
Seul, Coreea, care a asigurat un sprijin politic consistent in cadrul
procesului de elaborare a Conventie ONU impotriva coruptiei. Conventia
penala privind coruptia a Consiliului Europei reglementeaza
obligativitatea adoptarii de masuri legislative adecvate de catre
statele semnatare pentru incriminarea faptelor de coruptie activa,
respectiv pasiva savarsite de functionarii publici
nationali, membrii adunarilor publice nationale,
functionarii publici straini, membrii adunarilor publice
straine, in sectorul privat, de catre functionarii
internationali, membrilor adunarilor parlamentare, a
judecatorilor si agentilor curtilor internationale .De asemenea, se mai
prevede necesitatea incriminarii faptelor de trafic de
influenta, spalarea produselor obtinute din
infractiunile de coruptie, infractiunilor contabile si a
instituirii raspunderii penale a persoanei juridice pentru faptele de coruptie.
Conventia stabileste necesitatea adoptarii unor
sanctiuni si masuri efective, proportionale si
descurajatoare, inclusiv masuri privind confiscarea produselor
infractiuni In perioada 2001-2004 procesul de cooperare dintre Romania
si OECD a cunoscut o dinamica fara precedent Reluarea
demersurilor pentru aderarea deplina a Romaniei la Organizatia pentru
Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a constituit un obiectiv
major de politica externa a Romaniei, fiind totodata un proces
complementar si premergator celui de integrare in Uniunea Europeana.
Rezultatele cooperarii Romaniei cu OECD s-au concretizat prin
semnarea, la initiativa Guvernului Romaniei, a Declaratiei comune
dintre Romania si OECD privind cooperarea in combaterea coruptiei,
cat si Memorandumul de Intelegere privind ,,Proiectul Pilot de
lupta impotriva coruptiei" (17 - 18 martie 2003, Bucuresti).
Prin Declaratia comuna, au fost stabilite coordonate clare de
cooperare bilaterala dintre Romania si OECD, vizand, pe de o parte,
dezvoltarea unui Proiect Pilot Anticoruptie, iar pe de alta parte,
evaluarea obiectiva a stadiului de implementare a legislatiei in
domeniu, precum si elaborarea unui plan real si credibil de
actiune pentru diminuarea fenomenului de coruptie.
Pentru obtinerea rezultatelor propuse in combaterea activa si sanctionarea faptelor de coruptie a fost necesar sa fie infiintate o serie de organisme insarcinate cu combaterea si sanctionarea actelor de coruptie. Pentru elaborarea strategiilor si politicilor publice de prevenire si combatere a criminalitatii economice si a actelor de coruptie au fost insarcinate :Consiliul National de Prevenire a Criminalitatii, Cancelaria Primului - Ministru, Ministerul Administratiei si Internelor Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei si Institutul National de Criminologie.
Pentru combaterea
actelor de coruptie prin mijloacele penale au fost insarcinate
urmatoarele institutii: Parchetul National
Anticoruptie - coruptia de nivel inalt si mediu
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie -
coruptia mica, cercetari prealabile-Politia. Cel mai important organism
infiintat cu rol in constatarea si santionarea faptelor de
coruptie este Parchetul
National Anticoruptie. In activitatea de coordonare a PNA,
rolul procurorului general al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie e limitat la emiterea de linii directoare privind masurile care
vor fi luate pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Procurorul general al PNA devine ordonator
principal de credite, iar bugetul PNA suplimentat cu un depozit de 20
miliarde lei, anual, la dispozitia procurorului general al PNA. Tot prin
legea nr 78/2000 a fost modificata procedura de numire a ofiterilor de
politie judiciara si expertilor , in sensul numirii acestora de procurorul
general al PNA. De asemenea a crescut numarul personalului PNA cu 94
posturi. si au fost modificate criteriile de competenta a PNA, care este
competent indiferent de statutul persoanei:
daca prejudiciul are o valoare de cel putin 10.000 Euro
s-a realizat o perturbare deosebit de grava a activitatii institutii publice
daca valoarea sumei sau a bunurilor care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare de cat echivalentul in lei a 3000 de euro;
fost largita sfera persoanelor asupra carora PNA are atributii de investigare Ordinul nr. 43 din 2 iunie 2004 al Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie (PNA) privind infiintarea Biroului de combatere a macro-criminalitatii economico-financiare si coruptiei, compartiment pentru investigarea infractiunilor savarsite de inalti functionari publici, persoane cu importante functii de control in cadrul administratiei publice centrale si locale, ale caror fapte ilicite, vizand cu precadere domeniul tranzactiilor cu valori mobiliare, inclusiv cel al operatiunilor pe piata bursiera, au produs pagube importante bugetului statului.
Ordinul nr. 49
din 29 iunie 2004 emis de Procurorul General privind obiectivele si
masurile strategice ale PNA in combaterea coruptiei
reglementeaza urmatoarele:
cresterea performantelor, prioritizarea investigatiilor privind
coruptia la nivel inalt, cresterea transparentei
In ceea ce priveste increderea in justitie, un raport al Bancii Mondial dat publicitatii in februarie 2001 subliniaza faptul ca 53% dintre functionarii publici, 55% populatie si 65% dintre cei interogati din sistemul privat considera sistemul judiciar drept corupt. In ierarhia institutiilor statului percepute corupte, sistemul judiciar se situeaza in plan secund dupa autoritatile vamale, urmat apoi de institutiile care administreaza domeniul statului, Parlament, sanatate, politie , Guvern, Garda financiara. Trebuie insa mentionat ca in acelasi raport se subliniaza ca numai o mica parte a perceptiei se bazeaza pe experienta, majoritatea responsdentilor bazandu-si opiniile pe diverse surse de informare (televiziune, radio, ziare) si pe experientele vecinilor, familiei, prietenilor.
Concluzia proiectului Raportului national asupra coruptiei - Romania 2004, elaborat de Transparency International, este totusi ca, in ultimii ani, tara noastra a inregistrat o tendinte de intarire a capacitatii legislative si institutionale de combatere a coruptiei, dar "se impune aplicarea unor reforme si masuri anticoruptie concrete" care sa consolideze domnia legii, sa atraga cresterea nivelului de trai al populatiei si sa contribuie la dezvoltarea durabila a Romaniei. Astfel, TI arata ca ''Perioada studiata poate fi considerata una cu substantiale imbunatatiri institutionale in domenii legate de prevenirea si combaterea coruptiei.
Au fost introduse sau reformate mai multe concepte si institutii legale preventive in domenii relevante (ex. codificarea infractiunilor de coruptie - 2000, accesul la informatia publica - 2001, protectia informatiei private - 2001, legea informatiilor clasificate - 2002, protectia martorilor - 2002, transparenta decizional - 2003, conflictul de interese - 2003, monitorizarea si controlul averilor si intereselor - 2003, protejarea intereselor financiare europene in Romania - 2003, limitarea imunitatii parlamentarilor - 2003).
Capacitatea institutionala de investigare si sanctionare a crescut si ea substantial: Sectia de combatere a coruptiei si crimei organizate a Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie - 2000, Corpul de Control al Primului Ministru - 2001, Parchetul National Anticoruptie - 2002, Oficiul National al Protectiei Martorilor - 2002, Agentia Nationala de Control - 200 Toate aceste initiative reflecta faptul ca exista o dinamica puternica in Romania pentru crearea unui cadru institutional pentru lupta impotriva coruptiei
Fig.4.2 Gradul de multumire sau nemultumire al cetatenilor romani 2004 cu privire la strategia nationala anticoruptie Sursa Raportului national asupra coruptiei - Romania 2004, elaborat de Transparency International
Pentru a se realiza o analiza pragmatica cu privire la rezultatele obtinute in combaterea fenomenului de coruptie trebuie sa se aiba n vedere in primul rand rezultatele peransamblul. In privinta numarului de inculpati condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie se constata ca, daca in perioada 1998-2002 au fost 320 de inculpati condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie, in anul 2003 numarul acestora este de 147, ceea ce reprezinta 45,93% din totalul condamnatilor definitiv intre anii 1998-2002. Se remarcam ca procentul este semnificativ, intr-un an fiind condamnati definitiv aproape jumatate din numarul persoanelor condamnate definitiv in 5 ani (1998-2002). Considerand ca in medie au fost condamnate 80 de persoane pe an (1998-2002), constatam ca, in 2003, au fost condamnate de 1,7 ori mai multe persoane. Presupunem ca acesta este unul dintre efectele aplicarii noii legislatii anticoruptie. In privinta distributiei pe tipuri de infractiuni de coruptie, se constata ca cele mai multe infractiuni de coruptie savarsite de inculpati au fost cele de trafic de influenta prevazute de articolul 257 Cod penal (52 %), urmate de infractiunile de luare de mita, prevazute de articolul 254 Cod penal (27%) si de infractiunile de dare de mita (17%). Comparativ cu perioada 1998-2002, constatam ca distributia se mentine constanta. Infractiunea de primire de foloase necuvenite are o pondere mica in cadrul infractiunilor de coruptie (1% in perioada 1998-2002 si 2% in anul 2003). In ceea ce priveste nivelul de instruire, 49% dintre persoanele condamnate in anul 2003 au studii medii (liceu), fapt care confirma datele din perioada 1998-2002 (44%). Din aceste date socio-demografice, corelate cu indicatorul cuantumul sumelor de bani oferite sau primite de inculpati, rezulta ca obiectul cercetarii noastre l-a facut studiul coruptiei mici, fiind vorba de persoane cu statut social scazut, care au savarsit fapte marunte de coruptie In anul 2003, cele mai vulnerabile domenii la coruptie au fost: industria, invatamantul, justitia, politia si administratia publica locala. In perioada 1998-2002, cele mai vulnerabile domenii au fost: industria, comertul, vama si trecerea frontierei, justitia si politie. Se constata o schimbare sensibila a ierarhiei domeniilor in care se manifesta cu precadere coruptia. Din analiza datelor de mai sus se constata ca coruptia , respectiv mica sau marea coruptie in serviciile de sanatate publica lipseste din topul celor mai corupte institutii, chiar daca in foarte multe sondaje efectuate de catre societatii specializate coruptia in serviciile de sanatate publica ocupa locuri fruntase. Din datele organelor insarcinate cu constatarea si sanctionarea faptelor de coruptie reiese ca numarul persoanelor inculpate definitiv, angajate ale serviciilor de sanatate este foarte mic.
4.4.1 Prezentarea unitati si organele de conducere
Spitalul de Cardiologie Covasna s-a infiintat prin Decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiuni Autonome Maghiare nr. 296/1960, avand in vedere H.C.M nr.9 din 12 ianuarie 1960, privind organizarea odihnei si tratamentului oamenilor muncii in statiunile climaterice. Sediul unitatii este in Covasna, Str. M Eminescu, Nr.160, jud. Covasna.
Pe parcursul existentei sale spitalul de Cardiologie Covasna a avut mai multe denumiri, iar actuala denumire dateaza din anul 2000 cand prin ordin al ministrului din acea perioada s-a aprobat schimbarea denumiri din Spitalul de Recuperare Boli Cardio-Vasculare in Spitalul de Cardiologie Covasna. Aceasta schimbare de denumire s-a facut in temeiul HG nr. 244/1997, privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Decretului-lege nr. 100/1990, privind atribuirea si schimbarea de denumiri. Obiectul de activitate al Spitalului de Cardiologie Covasna il constituie acordarea de ingrijiri medicale persoanelor cu boli cardio-vasculare cronice precum si bolilor cardio-vasculare acute prin aplicarea unui tratament complex, special prin imbinarea tratamentului clasic cu asocierea unui tratament balnear specific datorat factorilor de mediu existenti in zona orasului Covasna.
Spitalul asigura asistenta medicala de specialitate spitaliceasca, a circa 16.000 pacienti adulti si copii/an din toate judetele tarii si municipiul Bucuresti, avand arondata intreaga tara.
Unitatea spitaliceasca este o institutie de tip pavilionar compusa din mai multe cladiri cu roluri si functii speciale. Structura organizatorica a Spitalului de Cardiologie Covasna potrivit Ordinului nr. 342/2003 este urmatoarea:
Sectia I cardiologie adulti 68 paturi
Sectia II cardiologie adulti 80 paturi
Sectia III cardiologie adulti 100 paturi
Sectia IV cardiologie adulti 56 paturi
Sectia V cardiologie adulti 96 paturi
Sectia VI cardiologie adulti 100 paturi
Sectia VII cardiologie adulti 100 paturi
Sectia VIII cardiologie adulti 95 paturi
Sectia cardiologie copii 95 paturi
Laborator radiologie si imagistica medicala
Laborator analize medicale
Farmacie
Laborator recuperare, medicina fizica si balneologie
Sala de gimnastica medicala
Ambulatoriu de specialitate al spitalului format din:
Cabinet cardiologie
Cabinet recuperare, medicina fizica si balneologie
Cabinet endocrinologie
Aparat functional
Toate aceste entitatii enumerate mai sus asigura deservirea unui numar foarte mare de pacientii din toata tara, asigurandu-se servicii de calitate si contribuind la ameliorarea sanatatii persoanelor diagnosticate ca fiind bolnave de boli cardio-vasculare.
Organele de conducere ale Spitalului de Cardiologie Covasna sunt :
a) consiliul de administratie.
b) consiliul director.
c) directorul general
Consiliul de administratie al spitalului este organul de conducere legislativ si este format din 7 membri si este condus de presedinte care a fost ales din membrii consiliului de administratie.
Membrii consiliului de administratie ai Spitalului de Cardiologie Covasna sunt :
4 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii
1 reprezentant al Colegiului Medicilor din Romania
1 reprezentant al OAMR
directorul general.
invitat al sindicatului Sanitas
Consiliul de administratie este condus de presedintele consiliului si are urmatoarele atributiuni:
a) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului.
b) organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general, director general adjunct medical, director economic, director administrativ si director de ingrijiri.
c) analizeaza activitatea spitalului si recomanda masurile pentru imbunatatirea activitatii.
d) analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze intr-un exercitiu financiar.
e) analizeaza activitatea directorului general si a comitetului director, dispunand masuri pentru imbunatatirea activitatii lor.
f) negociaza si incheie, prin presedintele si directorul general, contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurari de sanatate.
Consiliul director este format din :
director general adjunct medical.
director economic
contabil-sef
directorul de ingrijiri.
director general
Consiliul director al Spitalului de Cardiologie Covasna este numit de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute pentru o perioada de 4 ani si are urmatoarele atributiuni:
elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului.
analizeaza activitatea spitalului si face recomandarii.
analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze.
raspunde de modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contractele incheiate si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului.
Pentru fiecare sectie de adultii si de pediatrie pentru activitatea medicala si de ingrijiri ale pacientilor raspunde un medic sef sectie, respectiv asistent medical sef
In cadrul atributiilor sale spitalul asigura:
prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare, a bolilor degenerative precum si adaptarea si aplicarea programelor nationale de cardiologie si cardio-pediatrie.
controlul medical si supravegherea medicala sistematica a unor categorii de bolnavi si a unor grupe de populatie expuse unui risc crescut de imbolnavire.
asistenta medicala a copilului, tineretului si batranilor, precum si urmarirea aplicarii masurilor pentru ocrotirea acestora.
primul ajutor si asistenta medicala de urgenta.
efectuarea consultatiilor, investigatiilor, tratamentelor si a altor ingrijiri medicale bolnavilor spitalizati.
recuperarea medicala a bolnavilor, invalizilor si deficientilor-alcatuirea pe baza evaluarii complexe cardiovasculare a programului strict individualizat pentru fiecare pacient internat in spital conform riscului cardiovascular si evaluarea rezultatelor programelor, precum si indicatii pentru continuarea programelor in ambulatoriu.
stabilirea factorilor de risc din mediul de viata si de munca, a influentei acestora asupra starii de sanatate.
desfasurarea de activitatii proprii de cercetare potrivit posibilitatilor de dotare si incadrare.
promovarea actiunilor privind educatia sanitara a populatiei.
realizarea conditiilor necesare pentru aplicarea masurilor de prevenirea infectiilor interioare, protectia muncii si paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
asigurarea asistentei medicale si a functionalitatii unitatilor sanitare in perioade de calamitati sau in alte situatii cu caracter deosebit.
Spitalul de Cardiologie Covasna este o institutie publica de interes national, subordonata Ministerului Sanatatii avand ca obiect de activitate acordarea de servicii medicale de specialitate in domeniul bolilor cardio-vasculare tuturor pacientilor asigurati la fondul de asigurari de sanatate, precum si celor neasigurati, contracost.
Ca si serviciu public, se adreseaza tuturor persoanelor cu probleme medicale de natura cardio-vasculara, indiferent de domiciliul lor. fara nici o discriminare fata de segmentul de populatie careia se adreseaza. Incidenta bolilor cardio-vasculare in tara noastra este foarte mare cunoscandu-se faptul ca ne situam pe primul loc in Europa, cu aproximativ 12% din totalul populatiei.
Principalele caracteristici ale serviciilor oferite de catre Spitalul de Cardiologie Covasna sunt:
serviciile medicale oferite se adreseaza in special pacientilor cu boli cardio-vasculare cronice din tara noastra dar prin compartimentul de terapie intensiva coronariana deserveste si pacientii cu boli cardio-vasculare acute din zonele limitrofe si turisti aflati la tratament balnear in societatile de turism din orasul Covasna.
serviciile medicale de specialitate se adreseaza atat persoanelor asigurate la fondul de asigurari sociale de sanatate, cat si persoanelor neasigurate, contracost.
serviciile medicale de specialitate se adreseaza atat persoanelor pensionate, cat si persoanelor active si copiilor.
serviciile medicale de specialitate sunt gratuite, spitalizarea facandu-se in limita locurilor repartizate pe fiecare judet in parte.
tarife se percep pacientilor care nu fac dovada platii asigurarilor sociale de sanatate si se calculeaza pe zi de spitalizare potrivit tarifelor aprobate de Ministerul Sanatatii.
toate serviciile si ingrijirile medicale acordate sunt gratuite, precum si examenele paraclinice.
pachetul de servicii gratuite acordate consta in cazate, masa, tratament medicamentos si balneo-fizioterapeutic, cultura fizica medicala, explorarii clinice si paraclinice.
spitalul este o institutie sanitara independenta, fiind subordonata direct Ministerului Sanatatii.
activitatea specifica unitatii sanitare consta in utilizarea combinata a tratamentelor clasice in domeniul cardio-vascular cu tratamentul specific, unic in tara, respectiv balneo-fizioterapeutic.
spitalul este de monospecialitate, tratand numai afectiunile cardio-vasculare.
finantarea se face aproape in totalitate de catre casele de asigurari sociale de sanatate, dar o anumita suma este asigurata si prin programul national de prevenire si combatere a bolilor cardio-vasculare.
Spitalul de Cardiologie Covasna este o unitate sanitara subordonata direct Ministerului Sanatatii. Finantarea se face de catre Casa de Asigurari de Sanatate a judetului Covasna, prin programele nationale si de catre casele de asigurari de sanatate din reteaua transportatorilor, apararii si internelor, precum si din venituri proprii, sponsorizarii, donatii si legate prin negociere directa cu avizul Ministerului Sanatatii.
Serviciile medicale asigurate pacientilor se efectueaza independent potrivit legislatiei privind exercitarea meseriei de medic. Toate actele si faptele juridice care privesc finantarea, defalcarea sumelor de bani pe capitole de cheltuieli se executa cu aprobarea Ministerului Sanatatii.
Toate actele de decizie ce privesc politicile financiare si umane ale spitalului se fac dupa aprobarea lor de catre minister, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti se incheie intre reprezentantii legali ai spitalului si casa de asigurari de sanatate a judetului Covasna, potrivit prevederilor legale, pe baza urmatoarelor documente:
Actul de infiintare a Spitalului de Cardiologie Covasna
Contul deschis la trezoreria statului
Codul fiscal al spitalului
Autorizatia sanitara de functionare
Documentatia privind capacitatea spitalului si numarul medicilor angajatii.
Rezultatele obtinute de spital in ultimul an.
De prevederile contractului colectiv de munca pe unitate .
De performantele manageriale ale unitatii.
Spitalul de Cardiologie Covasna functioneaza potrivit principiului autonomiei financiare, pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sumele obtinute, in conditiile legii, de la persoane fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetul propriu de venituri si cheltuieli. Separat de veniturile realizate din contractele incheiate cu sistemul de asigurari sociale de sanatate si din serviciile medicale oferite contracost pacientilor, primeste o finantare si de la bugetul Ministerului Sanatatii.
Spitalul de Cardiologie Covasna, prin prisma faptului ca este o unitate de monospecialitate are un tarif unic care se asigura pe fiecare caz rezolvat. Pana in anul 2004 tariful era calculat pe zi/spitalizare iar incepand cu anul 2004 tariful este calculat pe caz rezolvat. Astfel in anul 2002 tariful unic era de 381.759 lei/zi spitalizare; anul 2003 tariful unic era de 496.287 lei/zi spitalizare.
In prezent tariful unic este de 4.52000 lei/caz rezolvat, tarif care este mic si care nu asigura resursele financiare suficiente pentru plata tuturor furnizorilor cu care unitate are contracte la datele si in cuantumurile stabilite, dar este printre putinel unitatii sanitare din tara care au incheiat exercitiul bugetar pe 2003 fara datorii.
Veniturile unitatii, ca institutie publica de interes national sunt asigurate atat din contractele cu Casa de Asigurari de Sanatate Covasna, cu alte case de asigurari de sanatate si din alte surse bugetare sau extrabugetare.
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
Separat de veniturile realizate din contractele incheiate cu sistemul de asigurari sociale de sanatate si din serviciile medicale oferite contracost pacientilor, primeste o finantare si de la bugetul Ministerului Sanatatii.
Spitalul isi asigura de asemenea anumite resurse financiare proprii suplimentare si din:
donatii si sponsorizari.
inchirierea temporara, fara pierderea totala a folosintei, a unor spatii cu alta destinatie decat cea medicala.
legate
Tabel 4. Bugetul Spitalului de Cardiologie Covasna in intervalul 2002-2005.Sursa datelor este furnizata de Birou Economic al Spitalului de Cardiologie Covasna
|
Anul | ||||
|
Bugetul definitiv si aprobat |
56.250.000.000 lei |
65.745.800.000 lei |
70.920.866.000 lei |
75.250.000.000 lei |
Spitalul de Cardiologie Covasna asigura servicii medicale unui numar de aproximativ 15.000 de persoane intr-un an de activitate. Cheltuielile cu buna desfasurare a activitatii medicale si de a asigura conditii bune de cazare si masa sunt asigurate prin respectarea bugetului acordat si aprobat de catre Ministerul Sanatatii fara depasirea acelor plafoane maximale.
Principalele cheltuieli ale unitatii sunt dirijate catre plata personalului, asigurarea materialelor si serviciilor necesare bunei desfasurari a activitatii, asigurarea de medicamente si materiale sanitare. Cheltuielile de personal sunt din intregul buget sunt relativ mici raportat la situatia din alte unitatii sanitare din judetul Covasna si din tara si se situeaza in jurul valorii de 40-50% din totalul cheltuielilor unitatii. Cheltuielile cu medicamente si materiale sanitare se situeaza in jurul valorii de 25%. Cheltuielile cu materiale si plata serviciilor se situeaza in jurul valorii de 25-35% din bugetul total al unitatii.
La nivelul institutiei actele de coruptie, sau considerate un inceput de fapta penala au fost relativ putine si s-au manifestat prin anumite reclamatii ale pacientilor prin care au sesizat comportamentul uneori neadecvat al personalului medical. Despre marea coruptie nu se poate vorbii deoarece nu au existat asemenea cazuri, dar pentru o analiza reala voi analiza cele doua forme pe care le imbraca coruptia.
Cu privire la mica coruptie, respectiv primirea de foloase necuvenite de catre personalul medical al unitatii in intervalul 2000-2004 se poate observa ca numarul sesizarilor cu privire la atitudinea neadecvat sau de solicitare, sau primirea de foloase necuvenite a scazut constant . Daca in anul 2000 au existat un numar de 87 de reclamatii din partea pacientilor , in anul 2004 au mai fost 29 de reclamatii .
Un alt fenomen negativ care insa a crescut in intervalul 2000-2004 este cel de sustragere din incinta unitatii de catre salariatii de medicamente , materiale sanitare, hrana, alte materiale, etc.
Fig 4.3 Numarul salariatilor care au fost
reclamatii in intervalul 2000-2004 de acte si fapte asimilate mici
corupti. Sursa Secretariatul Spitalului de Cardiologie Covasna
Pentru inlaturarea acestor fenomene negative s-au intreprins masurii de combatere prin educarea salariatilor de a se indeparta de asemenea practicii imorale si care pot sa atraga dupa ele efecte negative atat pentru unitate, dar si pentru salariatul care va fii prins in flagrant. De asemenea impreuna cu sindicatul din institutie s-a stabilit prin regulamentul de ordine interioara interzicerea cu desavarsire a primirii de foloase necuvenite de personalul unitatii,.
Astfel , potrivit art.25.alin 1 din Regulamentul Intern al Spitalului de Cardiologie Covasna este interzisa publicitatea oricarui medicament pentru care nu exista o autorizatie de punere pe piata, toate materialele promotionale ale unui produs destinate profesionistilor din sectorul sanitar trebuie sa fie in concordanta cu rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului si insotite de catre acesta,. publicitatea unui medicament trebuie sa incurajeze folosirea rationala a produsului, prezentandu-l in mod obiectiv, fara a-i exagera calitatile si fara sa induca in eroare. Publicitatea trebuie sa fie onesta, adevarata si corecta. Publicitatea trebuie sa evite orice sustinere sau reprezentare in masura sa induca in eroare consumatorul, chiar si prin omisiune, ambiguitate sau exagerare Publicitatea destinata profesionistilor din sectorul sanitar poate fi facuta atat pentru medicamentele fara prescriptie medicala, cat si cele cu prescriptie medicala., in cadrul spitalului, va exista un spatiu destinat publicitatii pentru medicamente si va fi prestabilit de fiecare medic sef de sectie., intalnirile dintre reprezentantii firmelor de medicamente si medicii specialisti se vor desfasura dupa un program organizat si aprobat de conducerea spitalului.,. continutul materialului publicitar trebuie notificat catre conducerea spitalului., oferirea de mostre de catre firmele de medicamente pentru medicii specialisti din spital trebuie sa se desfasoare dupa un program aprobat de conducerea spitalului.
Potrivit art.26 din Regulamentul intern, in intreaga lor activitate, toate cadrele medico-sanitare vor adopta o conduita civilizata, politicoasa, neomitand formulele si saluturile de politete, atat fata de pacienti, cat si fata de insotitorii si vizitatorii acestora. Toti salariatii spitalului precum si personalul ce deserveste paza si curatenia (care pot fi angajati ai unor firme de prestari de servicii), vor actiona intr-un climat de liniste care sa asigure confort psihic pacientilor, evitand pe cat posibil, orice disconfort fo0nic (prin ton ridicat, zgomote ale utilajelor si dispozitivelor cu care isi desfasoara activitatea) cu preponderenta in perioadele destinate odihnei pacientilor. Atat medicii cat si personalul cu pregatire medie si auxiliari, se vor comporta cu pacientii si apartinatorii acestora intr-o maniera care sa excluda orice posibilitate de interpretare din partea acestora ca se doreste sau se urmareste o remunerare a actului medical si de ingrijire, alta decat salariul obtinut pe statul de plata
Cu privire la fenomenul de marea coruptie la nivelul Spitalului de Cardiologie Covasna se constata ca in intervalul 2000-2004 nu au existat acte sau fapte asimilate faptelor de coruptie. In acest interval organele de control, respectiv Autoritatea Nationala de Control, Curtea de Conturi , precum si Auditul Intern al CAS Covasna nu au constatat nici o incalcare a legii de catre salariatii cu functie de conducere. Pe termen lung, efectul pozitiv al lipsei actelor de coruptie este imbunatatirea serviciilor de sanatate acordate populatiei si, prin aceasta, a calitatii vietii.
Samarian Gh. Pompei - Medicina si Farmacia in trecutul romanesc - Bucuresti, tip. Cultura ,1938 vol. 2 pag. 415-426. Parere infirmate de lucrarile lui S.G. Longinescu si I. Tonoviceanu - Tratat de drept penal si procedura penala, 1926
CNSLR Fratia, Dezvoltarea Economico-Sociala si Piata Muncii Romania-2003 Anuar Ed. Universitaria Craiova,op.cit. pag.229
www. Capital.ro , Arhiva Revista Capital , Cabinetul 'medical' PNL-PD vrea sa resusciteze sanatatea, nr.38/ August Razvan Amariei
Maria Ioncica , Economia Serviciilor-Teorie si Practica, Editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti 2003, op.cit.pag.85
Maria Ioncica , Economia Serviciilor-Teorie si Practica, Editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti 2003, op.cit.pag.264
Iulian Vacarel-coordonator, Finante Publice, Editia a IV-a, Ed. Didactica si Pedagogica R.A,Bucuresti.2003,op.cit.pag.284
www. Capital.ro , Arhiva Revista Capital , Cabinetul 'medical' PNL-PD vrea sa resusciteze sanatatea, nr.38/ August Razvan Amariei
Programul National de prevenire a coruptiei din 25 octombrie 2001, Publicat in : Monitorul Oficial nr. 728 din 15 noiembrie 2001
www. Capital.ro , Arhiva Revista Capital , Topul coruptiei 2004, nr.47/ Octombrie 2004,Razvan Amariei, pag 11
Programul National de prevenire a coruptiei din 25 octombrie 2001, Publicat in : Monitorul Oficial nr. 728 din 15 noiembrie 2001
Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Editia a-II-a revazuta si adaugita, Ed Universul Juridic, Bucuresti 2002,op.cit.pag.670
Costica Voicu, Alexandru Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. Rosetti, Bucuresti 2002, op,cit. pag.11
Costica Voicu, Alexandru Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. Rosetti, Bucuresti 2002, op,cit. pag.11
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate Bucuresti, Manual de finantare bazata pe caz,2003 op.cit.pag.45
Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Editia a-II-a revazuta si adaugita, Ed Universul Juridic, Bucuresti 2002,op.cit.pag.670
Augustin Lazar, Ancheta antifrauda in mediul afacerilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2004, op.cit.pag.9
Costica Voicu, Alexandru Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. Rosetti, Bucuresti 2002, op,cit. pag.21
Augustin Lazar, Ancheta antifrauda in mediul afacerilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2004, op.cit.pag.121
Alexandru Boroi, Mirela Gorunescu, Mihaela Popescu, Dictionar de drept penal,Ed. All Beck,Bucuresti,2004,op.cit.pag.129
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2130
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
