COSTUL DE PRODUCTIE

COSTUL DE PRODUCTIE

1.1. Definirea costului de productie

Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o firma, intr-o anumita perioada de timp, in vederea realizarii produselor finite, a lucrarilor sau prestarii serviciilor, potrivit obiectului de activitate al firmei.

Identificarea costurilor de productie este consecinta obligatorie a caracterului limitat al resurselor economice disponibile agentilor economici. Conditionarea de catre existenta unei anumite cantitati din aceste resurse a continuitatii procesului de productie, face legitima conferirea costului de productie a calitatii de cheltuiala ce trebuie recuperate dupa finalizarea procesului de realizare a produselor.

Marimea costului de productie este in functie de:

Conditiile de inzestrare tehnica si umana si ca o emanatie a acesteia din urma, de conditiile manageriale ale productiei, care definesc nivelul eficientei cu care se desfasoara activitatea in cadrul societatii.

Preturile si tarifele cu care intreprinderea achizitioneaza resursele necesare activitatii sale.

Costurile de productie isi etaleaza calitatea de indicator al calitatii activitatii economice. Marimea sa pusa in relatie cu marimea rezultatului obtinut de o societate economica, faciliteaza identificarea nivelului eficientei cu care s-au utilizat resursele implicate in procesul de obtinere a bunurilor si serviciilor. Nivelul costurilor de productie este un reper pentru deciziile de productie ale agentilor economici cu atat mai mult cu cat, in structura preturilor de piata ale produselor, modificarea ponderii lor determina evolutia inversa a marimii profiturilor obtinute de firme.

1.2. Structura costurilor

In scopul determinarii costurilor unitare, astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in contabilitatea manageriala costurile se clasifica in:

costuri de achizitie

costuri de productie

costuri de prelucrare

cheltuieli ale perioadei

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe, cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare nu se includ in costul de achizitie.

Costul de productie cuprinde cheltuielile aferente productiei si anume:

materiale directe

manopera directa

energie consumata in scopuri tehnologice

alte cheltuieli directe de productie

cota cheltuielilor indirecte de productie, alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora

Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ in costurile de productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Contabilitate.

Materiile prime si materialele consumabile care sunt reinnoite in mod constant si a caror valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi trecute in activ la o cantitate si o valoare nemodificata, atunci cand acestea nu se modifica semnificativ.

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.

Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele. Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.

In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comert cu amanuntul.

Costul standard i-a in considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.

Costul de prelucrare cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor (inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea), precum si cheltuielile indirecte corespunzatoare.

Alte cheltuieli care pot fi incluse in anumite conditii specifice in costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor sunt:

costurile indatorarii, care pot fi incluse in costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor numai in masura in care sunt direct atribuite achizitiei, constructiei sau producerii unui activ cu ciclu lung de fabricatie, in conformitate cu reglementarile contabile. Costurile indatorarii cuprind dobanzile si alte cheltuieli suportate de persoana juridica, in legatura cu imprumutul de fonduri. Un activ cu ciclu lung de fabricatie este un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare.

cheltuielile generale de administratie pot fi incluse in costul bunurilor in masura in care reprezinta cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent si se justifica luarea lor in considerare, in anumite conditii specifice de exploatare.

Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri si servicii aferente perioadei curente, care nu se pot identifica pe obiectele de calculatie stabilite, deoarece nu participa efectiv la obtinerea stocurilor, fiind necesare la realizarea activitatii in ansamblul ei. In costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor nu trebuie incluse urmatoarele elemente care se recunosc drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:

pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise

cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie

cheltuielile generale de administratie (regiile) care nu participa la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc in prezent

cheltuielile de marketing

cheltuielile fixe (regia fixa) nealocate costului, adica costul subactivitatii

1.3. Formele costurilor de productie

Pentru procesul decizional al firmelor, forma de cost pe unitatea de produs, avand semnificatia cantitatii de factori de productie utilizate pentru realizarea unui produs, are evident utilitatea cea mai mare. Dar, eterogenitatea produselor si reactia diferita a unor elemente ale costurilor la modificarea marimii produsului cere delimitarea si utilizarea si a altor forme ale categoriei analizate.

Costurile de productie fixe grupeaza cheltuielile generale ale compartimentelor de productie - sectii si ateliere - si ale intreprinderilor , imbracand forma costului intretinerii utilajelor, a primelor de asigurare, a chiriilor, a dobanzilor, a cheltuielilor de administratie, a remunerarii capitalului investit in instalatii, a amortizarii - alta decat cea corespunzatoare uzurii masinilor, utilajelor si instalatiilor. Costurile de productie fixe sunt consumuri de factori de productie care nu se modifica sub influenta cresterii sau scaderii volumului activitatii sau a cantitatii produselor realizate. Una dintre importantele lor trasaturi este ca se efectueaza si atunci cand intreprinderea nu produce, productia fiind zero. Ele sunt chiriile, cheltuieli de intretinere.

O alta trasatura a costurilor fixe este ca esenta lor se manifesta doar in limita incadrarii marimii produsului realizat in capacitatea de productie. Modificarea volumului produsului nu afecteaza caracterul fix al totalitatii acestor cheltuieli, dar confera un caracter variabil costului fix unitar, revenit pe unitatea de produs. Costul de productie mediu (unitar) fix evolueaza invers proportional cu modificarea cantitatii produselor. Reducerea lor, sub influenta cresterii produsului, este mai accentuata la nivelurile scazute ale productiei si mai redusa la nivelurile mari ale acesteia.

Costurile de productie variabile sunt componenta complementara a costurilor fixe in cadrul structurii costurilor totale. Ele reprezinta acea parte a factorilor de productie consumati a carei marime depinde de proportiile produsului realizat. Modificarea volumului produsului determina modificarea - cresterea sau descresterea - costurilor de productie variabile. Aceasta implica ca la nivelul zero al productiei unui produs, costul variabil sa se situeze la acelasi nivel si costul total sa se modifice proportional cu variatia costului variabil.

Costurile variabile reprezinta insumarea costului materiilor prime si materialelor consumate in procesul de productie cu costul servirii mijloacelor de munca, cu costul muncii direct consumate cu operatiile de transformare a obiectelor muncii si cu costul compensarii uzurii capitalului fix determinat de folosirea lui productiva. Marimea costului variabil total se modifica sub influenta modificarii volumului produsului realizat. Cresterea sau descresterea in proportii egale a celor doi factori nu exprima insa, intreaga realitate. Modificarea strict proportionala a celor doi termeni caracterizeaza cheltuielile cu materiile prime, combustibilii, energia, materiile de baza si auxiliare si cu salariile directe, atunci cand pretul factorilor de productie nu se modifica. In cazul altor cheltuieli variabile, modificarile sunt neproportionale, nu sunt strict proportionale.

Ele pot fi:

progresive, atunci cand cheltuielile variabile cresc in proportii mai mari decat productia

Aparitia acestor cheltuieli se datoreaza scaderii productivitatii muncii, micsorarii randamentului unor utilaje (ex. cheltuieli cu reparatiile)

degresive cand cresc odata cu cresterea volumului productiei, dar intr-o proportie mai mica (cheltuieli cu materialele auxiliare)

regresive cand intr-o perioada de timp cheltuielile scad semnificativ, procesul de productie se desfasoara normal, si volumul fizic al productiei este relative constant.(specific furnalelor unde consumul de combustibil e mai mare la pornirea agregatelor, dar se micsoreaza dupa incalzirea lor)

Costurile de productie totale sau globale sunt suma costurilor de productie fixe totale cu costurile de productie variabile totale (Ct = Cft+Cfv) reprezentand cheltuielile banesti minim necesare pentru obtinerea unei cantitati de produse. Costul global este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de un anumit volum al productiei.

Cresterea sau reducerea productiei firmelor determina evolutiei in acelasi sens, direct proportionala, a marimii costurilor de productie totale, deoarece valoarea factorilor de productie consumati depinde de valoarea produsului realizat, atunci cand nu intervin modificari perturbatoare in marimea preturilor acestora. Acesta face ca de fiecare data, costul total sa fie egal cu produsul dintre cantitatea de produs realizata si costul realizarii unitatii de produs. Marimea cheltuielilor banesti ale firmelor va fi functie de legatura existenta intre marimea produsului si cheltuielile efectuate pentru realizarea lui.

Costul de productie mediu (unitar) se determina ca raport intre costul global si volumul fizic aferent acestuia. In cazul producerii unui singur produs costul mediu este egal cu costul total.

Costul unitar total ( global)

Ct

Cut = ---

Qt

unde: Qt - volumul produsului realizat intr-o perioada

Ct - costurile totale ocazionate de realizarea produsului

Costul unitar fix

Ctf

Cuf = ---

Qt

Costul unitar variabil

Ctv

Cuv = ---

Qt

Evident costul de productie unitar total este rezultatul insumarii costului unitar fix cu costul unitar variabil: Cut = Cuf + Cuv

Nivelul costului unitar se poate modifica in timp la nivelul aceleiasi firme si poate avea marimi diferite in intreprinderile care produc produse identice, corespunzator conditiilor de desfasurare a activitatilor de productie deosebite calitativ.

Inzestrarea tehnica diferita impreuna cu calitatea diferita a resurselor umane utilizate, conditioneaza calitatea activitatii manageriale din cadrul firmelor. Acesta se concretizeaza in gradul utilizarii elementelor capitalului fix, in nivelul consumurilor materiale, in calitatea activitatii de aprovizionare si desfacere.

Intreprinderile mari au costurile unitare totale mai mici decat intreprinderile de talie mica producatoare a acelorasi produse, atunci cand primele pot avea costurile unitare fixe si variabile mai mari sau mai mici decat competitorii lor mici.

Costul de productie marginal se poate defini sub forma sporului de cheltuieli totale (ΔCt), obtinut ca urmare a cresterii consumului de factori de productie (materiali si umani), pentru a spori cu o unitate productia (ΔQ).

ΔCosturi C - Cο

Cm = ----- = ----

ΔQ Q - Qο

Cı - cheltuieli din luna curenta

Cο - cheltuieli din luna de baza

Q - productia din luna curenta

Qο - productia din luna de baza

Cost rational, calculat prin scaderea din costul total a costului subactivitatii

Costul subactivitatii, nu se include in costul produselor, ci se reflecta direct in rezultatul exercitiului.

Costul subactivitatii se determina dupa formula:

Costul subactivitatii = Cheltuieli fixe x (1-Nr/Nn)

Nr = nivel real al activitatii firmei

Nn = nivel normal al activitatii firmei

Nivelul real al activitatii este reprezentat de productia obtinuta, iar nivelul normal al activitatii este reprezentat de capacitatea normala de productie. Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimata a fi obtinuta, in medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade, in conditii normale, avand in vedere si pierderea de capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului.

1.4 Clasificarea cheltuielilor care formeaza costul productiei

In contabilitatea financiara cheltuielile firmei sunt grupate in trei categorii si anume:

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

In contabilitatea manageriala, in vederea calcularii costului produselor, lucrarilor realizate

si serviciilor prestate, se utilizeaza cheltuielile de exploatare, nu se i-au in considerare cheltuielile financiare si nici cheltuielile extraordinare. Aceste cheltuieli sunt denumite cheltuieli neincorporabile.

Clasificarea cheltuielilor se realizeaza dupa mai multe criterii, cum ar fi:

a)      dupa locul lor de efectuare:

cheltuieli ale activitatii de baza

cheltuieli ale activitatilor auxiliare

cheltuieli de marketing

cheltuieli generale de administratie

b)      dupa natura lor economica:

cheltuieli cu munca vie (salariile, asigurarile si protectia sociala)

cheltuieli cu munca materializata (cheltuieli materiale; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; impozite, taxe si varsaminte asimilate; amortizarile si provizioanele privind activitatea de exploatare; alte cheltuieli de exploatare)

c)      dupa legatura lor cu procesul de productie:

cheltuieli tehnologice: consumurile de materii prime, materiale directe, combustibil, apa, energie, salariile personalului direct productiv

cheltuieli de regie: cuprind acele cheltuieli ocazionate de administrarea, organizarea si conducerea procesului de productie

d)      dupa modul de includere in costul de productie cheltuielile pot fi:

cheltuieli directe. Acestea sunt acele cheltuieli care se pot identifica pe produsele fabricate, in momentul efectuarii lor, ele putand fi regasite ca pozitii distincte in structura costurilor produselor respective. Aceste cheltuieli se mai numesc cheltuieli specifice sau individuale.

cheltuieli indirecte. Acestea sunt cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe produs, ele avand un caracter comun mai multor produse, servicii sau activitati. Cheltuielile indirecte se delimiteaza pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de repartizare.

e)      in functie de necesitatile asigurarii structurii costurilor de productie, cheltuielile se clasifica in:

cheltuieli pe elemente primare. Cheltuielile sunt grupate in functie de natura lor economica: materii prime si materiale, combustibil energie si apa, amortizarea imobilizarilor, lucrari si servicii executate de terti, salarii, asigurari si protectie sociala, cheltuieli anticipate , alte cheltuieli.

cheltuieli pe articole de calculatie.

f)        dupa comportamentul lor fata de evolutia volumului fizic al productiei:

cheltuieli variabile. Sunt acele cheltuieli care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Ele pot fi cheltuieli cu materiile prime, materiale, energie electrica, apa, salariile muncitorilor direct productivi.

cheltuielile fixe. Sunt cheltuielile a caror marime ramane relativ neschimbata sau se modifica in proportii nesemnificative, in cazul cresterii sau micsorarii volumului productiei. Ele pot fi cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, chiriile, salariile personalului platit in regie, cheltuieli postale si cu telefonul, cheltuieli cu abonamente, reviste, cheltuieli cu primele de asigurare.

1.4.1. Clasificarea cheltuielilor pe articole de calculatie

Articolul de calculatie reprezinta un element sau mai multe elemente de cheltuieli cu aceeasi destinatie economica sau functie in gestiunea interna a firmei.

La articolele de calculatie materii prime si materiale directe sunt incluse consumurile de materii prime si materiale care intra in structura produselor, diverse materiale folosite pentru fabricarea produselor sau cele destinate sa asigure desfasurarea procesului tehnologic.

Articolul de calculatie salarii directe cuprinde salariile muncitorilor direct productivi in acord sau regie, calculate pentru munca prestata in productie, care pot fi identificate pe repere, produse, lucrari, servicii.

Sunt considerate salarii indirecte acele salarii care nu se pot identifica pe repere, produse, lucrari, si servicii: premii, sporuri de vechime. Salariile indirecte, inclusiv indemnizatiile pentru concediu de odihna, se include in articolul de calculatie cheltuieli generale ale sectiei.

- Materii prime si materiale directe

- Combustibili si energie directe

A - Salarii directe

- Impozite pe salarii directe

- Contributii la asigurarile sociale

- Contributii la fondul de ajutor de somaj

Total cheltuieli directe

Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor din

sectii

- Cheltuieli cu repararea elementelor de capital fix

- Cheltuieli generale - comune ale sectiei: consumuri

B materiale, salarizarea personalului de conducere,

administrativ al sectiei, si de paza.

- Amortizarea utilajelor si echipamentelor

- Cheltuieli cu iluminatul si incalzirea sectiei, telefonie,

curatenie

Costul de productie: Total cheltuieli indirecte (comune ale sectiei)

structura pe articole

de calculatie A + B = costul de productie

Cheltuieli de desfacere la intern: cheltuieli de transport

si manipulare, cheltuieli de ambalare, cheltuieli cu

C reclama si publicitatea

- Cheltuieli pentru activitatea de export: cheltuieli de

transport, manipulare, depozitare, sortare, vamuire

Total cheltuieli de marketing

Salariile personalului de administratie

- Amortizarea si chiriile de interes general de

administratie

D - Reparatii ale mijloacelor fixe de interes general de

administratie

- Cheltuieli cu energie, combustibil

- Cheltuieli administrative gospodaresti

Total cheltuieli generale de administratie

A + B + C + D = Cost complet