PROCESUL COMUNICARII ECONOMICE INTERNATIONALE PRIN BANI

PROCESUL COMUNICARII ECONOMICE INTERNATIONALE PRIN BANI

In cadrul Economiei mondiale, la fel ca si pe plan national, are loc un amplu proces de comunicare in legatura cu dimensiunea valorica a activitatii economice. Mijlocirea acestei comunicari, aspect firesc in cazul comunitatii umane, se realizeaza cu ajutorul monedei, a banilor, in sensul cel mai larg.

Scopul procesului de comunicare este determinat de :

cunoasterea fenomenului semnificat si desprinderea sensului referitor la continutul, dimensiunea, insusirile fenomenului in cauza;

conservarea sensului pe un suport in vedrea obtinerii semnului - vehicul al informatiei referitoare la sens;

transmiterea semnului catre subiectul receptor in vederea decodificarii sensului transmis prin semnul respectiv;

receptionarea mesajului de raspuns al subiectului receptor in vederea aprecierii modului de intelegere de catre acesta a sensului transmis anterior si pentru reglarea intregului proces de comunicare.

Elementele si legaturile procesului pot fi sintetizate in relatia:

E    = df (R, S1, S2, v, v', b, v", b', v"'),

R = relatiile directe si inverse dintre elementele modelului;

S1 = subiectul cunoscator al fenomenului semnificat;

S2 = subiectul receptor sau decodificator;

v = fenomenul semnificat (fenomenul valorii pe piata interna

si internationala);

v' = sensul (informatia) despre marimea valorii (pret);

b = semnul vehicul pentru sensul v', reprezentat de semnul

banesc;

v" = imaginea decodificata de subiectul receptor la primirea

mesajului prin semnul banesc;

b' = semnul banesc utilizat de subiectul receptor pentru a transmite catre subiectul S1 mesajul privind modul de intelegere a mesajului initial;

v'" =imaginea decodificata de subiectul S1 despre modul in care subiectul S2 a inteles mesajul initial.

Procesul comunicarii prin bani, atat pe plan intern cat si pe plan international, este un sir de cunoasteri directe si mijlocite, precum si un sir de transferuri de informatii intre partenerii procesului de comunicare(vezi figura de mai jos).

Procesul de comunicare prin bani

Pentru procesul de comunicare prin bani, fenomenul semnificativ este reprezentat de mecanismul obtinerii si dimensionarii valorii; pe plan national se includ, in acest mecanism, procesele economice de productie si de consum, procesele din societate si procesele din mediul natural, toate acestea contribuind la obtinerea si dimensionarea valorii.

Pe plan international, partenerii la obtinerea si dimensionarea valorii se modifica, unii dintre ei apartinand altor economii decat economia in care s-a realizat un produs sau serviciu destinat schimbului international. Forta partenerului extern, corelata cu cea a firmei exportatoare / importatoare nationale, poate da dimensiunii sociale a valorii un alt nivel decat cel pe plan intern: vom avea o dimensiune internationala a valorii. In acest caz, fenomenul semnificativ va fi dat de simbolul V, fata de situatia de pe piata interna cand fenomenul respectiv este notat cu v.

Subiectul cunoscator este deosebit de complex. In cadrul sau sunt incluse toate persoanele fizice sau juridice care au misiunea de a defini si utiliza, pentru masurarea valorii, etalonul monetar. Prin intermediul acestui etalon se desprinde, din fenomenul semnificat, sensul, sub forma informatiei despre valoare, pret.

Aceasta actiune este un proces de cunoastere mediata de etalonul monetar si duce la obtinerea informatiei v', pe plan intern, si la obtinerea informatiei V', pe plan international.

Subiectul S1 este format din partenerii la negocierea pretului, de serviciile lor financiare si de marketing, de institutiile care urmaresc conjunctura de pe piata, de institutiile cu activitate statistica in domeniul preturilor, de institutiile guvernamentale care au atributii in domeniul preturilor, precum si de institutiile bancare si economice care definesc si, respectiv, realizeaza efectiv etalonul monetar.

Tot in componenta subiectului S1 intra institutiile care realizeaza repartitia financiara, structurand informatia despre valoare propusa de producator, V si recunoscuta pe piata, V'2, pe fonduri financiare cu destinatie precisa, V'r.

Semnul vehicul (b) joaca rolul de suport pentru informatia despre valoare. Confectionarea si punerea sa in miscare sunt atributii in care se angajeaza sistemul bancar national sau international, partenerii la relatiile economice care emit instrumente de credit (cambii, cecuri etc.), institutiile de pe piata valutara, institutii de comunicare si vehiculare de bani, tipografii si monetarii, institutii de paza si protectie etc.

In practica actuala, pe plan intern sau international, semnul banesc cuprinde, ca suport, hartia, metalul, impulsul electromagnetic din sistemele informationale si de comunicare (pentru banii electronici). In privinta sensului, semnul banesc care circula pe plan intern va vehicula informatia v', iar cel care circula pe plan international, informatia V

Subiectul receptor sau decodificator (S2) este reprezentat de participantii la actele economice de repartitie si schimb. Pentru a participa la activitatea economica (in calitate de cumparator sau vanzator), persoana fizica sau cea juridica ce intra in posesia unei sume de bani va trebui sa decodifice corect mesajul primit, formandu-si o imagine proprie, v".

Imaginea v" sau V" are un rol hotarator in derularea activitatilor economice pe plan intern sau international. De modul in care subiectul S2 decodifica mesajul depind realizarea schimbului si derularea normala a circuitului valorii in economia nationala sau mondiala, precum si infaptuirea acestui schimb in conditii de echitate, eliminandu-se cat mai mult posibil redistribuirea incorecta de valoare prin fenomenele de redundanta ce pot sa apara in circuitele comunicarii prin bani (inflatie, supra sau subevaluarea etalonului, falsificarea semnelor banesti etc.).

In virtutea imaginii decodificate, subiectul S2 din procesul de comunicare prin bani reactioneaza fata de procesele economice de pe piata. In acest scop, semnul banesc este utilizat din nou ca un semn vehicul, functiile sale fiind direct in legatura cu calitatea imaginii decodificate anterior.

Astfel, semnul banesc devenit b' va indeplini diferite functii, dupa cum subiectul S2 a inteles mesajul transmis de S1. Daca decodificarea s-a facut corect, ca marime a valorii si ca perioada de timp in care dimensiunea decodificata este reala, atunci semnele banesti odata primite se vor utiliza ca mijloace de plata pentru a stinge datorii si a plati bunurile cumparate de subiectul S2.

In cazul in care subiectul beneficiar al semnelor banesti decodifica corect dimensiunea valorii asupra careia are o creanta asigurata de semnele respective, dar nu gaseste o echivalenta in bunurile de pe piata in perioada curenta, atunci va da semnelor banesti functia de mijloc de economisire sau o functie de mijloc de tezaurizare.

Pentru procesul de comunicare economica internationala Piata monetara trebuie sa asigure:

dimensionarea valorica a taloanelor monetare cu ajutorul careia se obtine informatia baneasca asupra valorii, precum si decodificarea mesajului economic cuprins in semnele banesti;

masa de semne banesti necesare vehicularii informatiilor despre valoarea repartizata, schimbata sau transferata in context international;

miscarea internationala a mesajelor prin intermediul unor metode si procedee de vehiculare a semnelor banesti in conditii de siguranta si securitate;

reglarea operatiunilor monetare in functie de necesitatile Economiei mondiale, ale procesului de comunicare.

In cadrul Pietei monetare internationale, privita ca un subsistem cibernetic se realizeaza urmatoarele categorii de operatiuni, fiecare avand rolul sau in obtinerea mijloacelor necesare comunicarii economice.

Operatiunea 1. Prin aceasta operatiune sunt atrase in context international informatiile economice, monetare, politice, sociale etc. care contribuie la dimensionarea valorica a etaloanelor monetare nationale sau internationale, etaloane ce vor fi acceptate in circuitul mondial.

Operatiunea 2. Informatiile atrase prin operatiunea anterioara se supun unor operatiuni de interpretare, prelucrare si transformare in forma internationalizata a etaloanelor monetare folosite pentru evaluare in context extern. Aici, in cadrul unui mecanism de cunoastere complex, numit si mecanismul cursului valutar, se obtine forma internationala a etalonului sau direct raportul valoric dintre doua etaloane: cursul valutar

Operatiunea 3. Prin aceasta operatiune, piata monetara pune la dispozitia activitatilor internationale etalonul monetar, etalon necesar pentru evaluare si pentru decodificarea corecta a informatiei cuprinse in semnele banesti.

Operatiunea 4. Pentru a constitui masa de semne banesti necesara, Piata monetara recurge la operatiuni de "scoatere" de mijloace si instrumente de plata din economiile nationale sau din rezervele valutare ale acestora; aceste cantitati de semne banesti sunt trecute prin "vama " convertibilitatii si intra in circuitul international prin intermediul institutiilor bancare nationale sau al institutiilor financiar-bancare internationale.

Operatiunea 5. Piata monetara internationala, prin aparatul bancar propriu sau prin filialele din strainatate ale bancilor nationale, procedeaza la emisiunea de semne banesti pentru a completa cantitatea de moneda atrasa din economiile nationale. Apar, astfel, monedele internationale sau regionale (D.S.T., EURO), precum si monedele nationale emise in contextul international (eurovalutele).

De asemenea, este posibila "emisiunea" de instrumente de credit ce pot indeplini rolul de mijloace internationale de plata (cambii, cecuri, bilete la ordin), prin contributia agentilor economici si a bancilor ce actioneaza pe plan mondial.

Operatiunea 6. Prin operatiunea respectiva, piata monetara "transforma" informatia nationala cuprinsa in semnele banesti in informatie internationala, acest lucru este posibil prin utilizarea etalonului monetar international produs de piata respectiva.

Operatiunea 7. Masa de semne banesti de care dispune piata monetara va fi dirijata pe destinatii in functie de "comanda" pe care o dau repartitiile de natura economica, financiara sau de credit, precum si schimbul international.

Operatiunea 8 Dupa "incarcarea" cu noile informatii, semnele banesti cu circulatie internationala sunt puse in miscare de catre aparatul pietei monetare pentru a vehicula fondurile repartizate.