Capitalului natural al Roamaniei

Capitalului natural al Roamaniei

Habitat (biotop)- teritoriu locuit in mod natural (de oameni, de animale, de plante) impreuna cu mediul de viata inconjurator, ansamblul conditiilor de mediu care determina existenta unei comunitati intr-un loc sau pe o arie.

baragan, curs de apa (de la cursul de cimpie la cel montan), lac, pestera, versant din roca calcaroasa

Biocenoza - totalitatea organismelor vegetale si animale care populeaza un anumit mediu, formind un tot unitar.

Ecosistem - ansamblu format din biotop si biocenoza, in cadrul caruia se stabilesc relatii strinse atti intre organisme, cit si intre acestea si factorii abiotici (biotop+biocenoza=ecosistem )

lacul cu apa dulce (apa + vietatile din ea)

Biomul - un complex de ecosisteme avind un teritoriu mare, factori abiotici specifici si o flora si fauna specifica.

terestre: padurea ecuatoriala, desert, tundra

acvatice: lac dulce extins (apa cu vietatile din ea, vegetatia de pe mal cu vietatile, pasari si animale care intra in relatie cu lacul, climatul care ii favorizeaza existenta)

Parc national (parc natural) - la un teritoriu destinat si pentru recreere, delimitat clar, mai mare sau mai mic, unde se respecta anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural in fata activitatii omului (Bucegi, Retezat, Portile de Fier)

Rezervatie naturala -nu este destinata recreerii ci numai conservarii de ecosisteme, specii de plante sau animale, elemente geologice.de interes stiintific sau peisagistic.

Rezervatia Deltei Dunarii

Romania este o tara de dimensiuni medii in contextul Uniunii Europene

Suprafata de 238.391 kilometri patrati (aproximativ egala cu cea a Marii Britanii)

Populatie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egala cu cea a Ungariei si Republicii Cehe luate impreuna, la nivelul anului 2006)

Localizata in bazinele hidrografice ale Dunarii si Marii Negre si traversata de lantul muntos carpatic, are o mare diversitate de conditii mezo- si microclimatice si pedologice

Mare bogatie, distributie si nivelul inalt de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul Romaniei:

94 (din care 23 prioritare)    din cele 198 habitate inventariate pe continentul european (dintre care 65 prioritare)

www.jncc.gov.uk/Publications/JNCC312/UK_habitat_list.asp lista habitatelor din UE

5 biomuri din cele 14 identificate la nivel mondial

O mare varietate de specii si taxoni superiori de plante si animale si tipuri de ecosisteme

Relieful

28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri)

42% dealuri si podisuri (altitudine intre 300 si 1.000 m)

30% campii (altitudine sub 300 m)

Delta Dunarii - 4.340 Km2 pe teritoriul Romaniei din totalul de 5.050 Km2, rezervatie a biosferei de interes mondial)

Litoral Marii Negre - 245 Km (2.400 hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani)

Platoul continental al Marii Negre (pana la 200 metri adancime)- 24.000 Km2 din totalul de 144.000 Km2 (16,6%).

13 parcuri nationale (12 in zona montana) si 14 parcuri naturale (9 in zona montana)

Apa

Fluviul Dunarea- 1.075 km pe teritoriul tarii (din totalul de 2.860 km), colecteaza 97,8% din reteaua hidrograficaa tarii

Resursa hidrologica (naturala) exprimata prin stocul mediu multianual al apelor curgatoare este de 128,10 miliarde m3 pe an, din care 40,4 miliarde din raurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romaniei din stocul mediu multianual al Dunarii.   

Apele subterane - 9,62 miliarde m3 pe an

Apele minerale naturale de calitate - rezerva exploatabila de circa 45 milioane m3 pe an, din care se valorifica doar 40% (peste 2.000 de izvoare naturale si resurse de adancime in circa 500 de locatii)

Resursa de apa utilizabila - 2.660 m3 /locuitor/an fata de potentialul de 5.930 m3 /an/locuitor (media Europeana este de peste 4.000 m3 /an/locuitor) ceea ce plaseaza Romania printre statele cu resurse utilizabile de apa relativ scazute

Pe termen mediu si lung, satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si altor folosinte nu este posibila in Romania fara realizarea unor lucrari hidrotehnice de anvergura, care sa redistribuie in timp si spatiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivatii interbazinale de debite).

Clima

Climat temperat-continental cu nuante de excesivitate (amplitudini anotimpuale mari)

Valuri de caldura cu peste 40 de grade maxime aproape in fiecare an

Ger (minime sub -10 grade), in depresiuni si -30 degrade.

Precipitatii - media multianuala 640 l/m2 la nivelul intregii tari dar cu mari variatii spatiale si temporale (1400 la munte-400 in Cimpia Roamna)

Perioade secetoase dar si inundatii

In afara de zona montana, regiunea estica este cea mai "bogata" sub aspectul potentialului eolian

Litoralul si Delta Dunarii- numarul de ore insorite cel mai mare (peste 2300 /an)

Fondul funciar

62% - terenuri destinate activitatilor cu specific agricol (culturi, pasuni, plantatii, pepiniere). hectare de culturi agricole pe cap de locuitor, plasand Romania pe locul 5 in Europa

27% - fondul forestier (paduri, suprafete de teren destinate pentru impadurire, cele servind necesitatilor de cultivare si producere a lemnului, sau administrarea padurilor, iazuri, albia paraurilor, precum si suprafete de teren neproductiv incluse in planificarea forestriera) Gradul de impadurire este de numai 23%, cu mult sub cel al altor tari europene cu conditii naturale similare (Slovenia, Austria, Bosnia, Slovacia), reprezentand circa jumatate din proportia optima pentru Romania (40-45%)

3% - corpuri de apa de suprafata (rauri, lacuri, balti)

2% (463 mii ha) - terenurile degradate sau cu potential productiv foarte scazut

6% (circa 1 milioane ha) - terenuri folosite pentru infrastructura fizica (capitalul fizic construit)

Resurse neregenerabile

Rezerve minerale inca neexploatate - peste 20 miliarde tone:

minereuri neferoase (resurse potentiale 2,21 miliarde tone)

(cupru, mangan, minereuri polimetalice, auro-argentifere, molibden etc)

minereuri feroase (58,6 milioane tone)

sare (16,96 miliarde tone)

minereuri nemetalifere (in afara de sare mai sunt gips, azbest, mica, feldspat) 292,8 milioane tone)

nisipuri si pietrisuri (456,9 milioane tone)

roci ornamentale (34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmura).

Rezerve de titei - circa 74 milioane tone

Gaze naturale - 185 miliarde m3

Structura ecologica

Roamania inca detine 53% de ecosisteme naturale si semi-naturale care isi mentin in buna parte caracterul multifunctional si genereaza pe cont propriu o gama larga de resurse si servicii pentru sustinerea si alimentarea populatiei si activitatilor economice

150 tipuri de ecosisteme forestiere (dupa arbori din componenta covorului vegetal, tipul si cantitatea de humus in sol, regimul hidric si ionic al solului)

227 tipuri de padure in care se gasesc 42 tipuri de strat ierbos sub-arbustiv

364 tipuri de statiuni

O gama larga de ecosisteme terestre cu vegetatie ierboasa (pasuni alpine, pasuni si fanete din zonele de deal si munte, pasuni de stepa, pasuni si fanete de lunca);

O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 rauri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri si balti in zona de campie, lunci inundabile, Delta Dunarii; 129 corpuri de apa subterana si acvatoriul marin de pe platoul continental al Marii Negre.

45% din structura ecologica a capitalului natural este in prezent constituita din ecosisteme agricole. Inainte de 1990    erau organizate in mari exploatatii agricole de stat si colective (pentru productia intensiva de resurse alimentare de origine vegetala si animala sau de materii prime pentru industria alimentara si textila) iar acum sunt farimitate in circa 4 mil. de ferme mici, preponderent de subzistenta, intre 10 si 20 % din terenul arabil este necultivat.

Sistemele de productie agricola din structura capitalului natural sunt afectate in proportie de peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din care 1,5 milioane tone de humus), seceta prelungita si frecventa, alunecari de teren, carenta de fosfor si potasiu si existenta a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate

Principalii factori care au indus, in ultimele decenii (1960-1989 dar si dupa 1989), modificarea compozitiei si structurii ecologice:

Extinderea si intensificarea sistemelor de productie agricole prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale in terenuri arabile (lacuri si balti din Delta Dunarii,    si albii ale marilor riuri, perdele forestiere sau coepuri de padure din zona de cimpie)

Industrializarea rapida - mari unitati, cu precadere in sectoarele metalurgiei feroase si neferoase, industriei chimice si petrochimice, constructiilor de masini a antrenat cresterea consumului de resurse ne-regenerabile si a poluarii

executarea unor lucrari hidrografice ample (lacuri de acumulare)

supraexploatarea forestiera

creterea mineritului la suprafata

Consecintele majore asupra capitalului natural:

erodarea diversitatii biologice prin: disparitia a 74    specii de plante superioare; 1.256 specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile si 39 specii periclitate; din cele 105 specii de mamifere prezente in fauna autohtona, 26 specii sunt periclitate, 35 specii sunt vulnerabile si 25 specii arata un pronuntat declin, desi alte 3 specii rare sau disparute in multe tari ale UE (lupul, ursul brun si rasul) au populatii foarte viguroase; din cele 216 specii de pesti inventariate in apele de pe teritoriul Romaniei, 11 specii sunt periclitate, 10 specii sunt in stare critica si 18 sunt vulnerabile.

Fragmentarea, restrangerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme cu efecte in eroziune, scurgeri alunecari ale solului

Destructurarea si reducerea capacitatii bio-productive a capitalului natural in special din sectorul agricol si silvic.