CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Ce este insolventa? Ce este falimentul?
Insolventa
este definita de art. 3 pct.1 din Legea 85/2006 ca fiind "acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor
banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile'.
Altfel spus, atunci cand debitorul nu
mai are sume cash cu care sa va poata plati datoria ajunsa la scadenta, el se
afla in stare de insolventa.
Aceasta stare nu inseamna ca in patrimoniul societatii nu se afla active sau bunuri ce pot fi valorificate pentru stingerea datoriei.
Insolventa are legatura cu sumele de bani disponibile nu cu activul debitoarei
Falimentul este o faza a procedurii insolventei, respectiv faza finala a acesteia care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
Pentru a se intelege mai bine diferenta dintre cele doua notiuni faliment - insolventa care pentru cei mai multi dintre neprofesionistii dreptului par a fi sinonime trebuie retinute urmatoarele:
Un debitor ajuns in stare de insolventa are posibilitatea , daca intruneste anumite conditii expres prevazute de lege, sa intre intr-o faza de reorganizare a activitatii, pe baza unui plan aprobat de creditori si confirmat de judecatorul sindic.
Daca activitatea astfel reorganizata este profitabila si permite plata tuturor creantelor , conform termenelor si conditiilor stabilite in plan, atunci debitoarea iese din starea de insolventa, isi mentine personalitatea juridica si urmeaza a-si desfasura activitatea in continuare fara interventia administratorului judiciar sau a judecatorului sindic.
Daca activitatea reorganizata nu respecta planul atunci debitoarea iese din faza de reorganizare si intra in faliment. In acest moment activitatea debitoarei trece sub comanda lichidatorului judiciar, care va proceda la evaluarea bunurilor si valorificarea lor urmand a plati creantele din sumele astfel incasate.
Dupa finalizarea procedurii de valorificare a bunurilor, debitoarea va fi radiata din registrul in care este inmatriculata, deci isi va inceta existenta.
Aceasta procedura, in care
este permisa faza de reorganizare se numeste procedura generala si se aplica
urmatoarelor categorii de debitori:
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati
economice, cu conditia ca acestia sa nu se
incadreze in una din situatiile descrise anterior.
Anumitor categorii de comercianti legea nu le recunoaste dreptul de beneficia
de faza de reorganizare, dupa declararea insolventei acestia intrand direct in
faliment.
Aceasta procedura este
definita ca si procedura simplificata si se aplica urmatoarelor categorii de
debitori:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile : societatile comerciale,
societatile cooperative; organizatiile cooperatiste; societatile agricole;
grupurile de interes economic; orice alta persoana juridica de drept privat
care desfasoara si activitati economice si indeplinesc una dintre urmatoarele
conditii:
1. nu detin nici un bun in
patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau
documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu
corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile : societatile comerciale,
societatile cooperative; organizatiile cooperatiste; societatile agricole;
grupurile de interes economic; orice alta persoana juridica de drept privat
care desfasoara si activitati economice, care nu au prezentat documentele
prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) din Legea 85/2006 in
termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare
in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de
reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Cum ajunge o debitoare in insolventa?
Pentru ca
procedura reglementata de Legea 85/2006 sa fie aplicata este necesar ca starea
de insolventa a debitoarei sa fie constata de catre un judecator sindic din
cadrul tribunalului in raza caruia debitoarea isi are sediul.
Constatarea se face printr-o hotarare
judecatoreasca. Insa pentru pronuntarea acesteia este nevoie ca judecatorul
sindic sa fie sesizat.
Sesizarea sa se poate face de catre debitor sau de catre un creditor care are o creanta mai mare
de 10. 000 lei sau, in cazul salariatilor, de 6 salarii medii pe economie si care nu a fost platita in termen de 30 de zile de scadenta.
Dupa verificarea creantei
si a starii de insolventa, judecatorul sindic da o hotarare prin care:
-fie deschide procedura generala, caz in care va numi un administrator judiciar
-fie deschide procedura simplificata, caz in care va numi un lichidator judiciar
-fie va respinge cererea , daca constata ca nu sunt intrunite conditiile legale
Lichidatorul
In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator. Conditiile de numire si cele ale raspunderii sunt identice cu cele ale administratorului judiciar.
Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.
Principalele atributii ale lichidatorului sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile legii, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.
Foarte important
de retinut este raportul dintre participantii la procedura:
Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al
activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele
si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei.
Atributiile
manageriale apartin:
. administratorului judiciar ori lichidatorului sau
.in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de
a-si administra averea.
Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre
creditori, prin organele acestora.
Administratorul judiciar
Administratorul
judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul
acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit
legii.
Inainte de desemnarea sa,
administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru
raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile,
care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor
sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii
administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
Este interzis administratorului
judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor
prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei
asigurate prin contractul de asigurare.
Principalele atributii ale
administratorului judiciar sunt:
a) examinarea
situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse de catre debitoare
si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura
simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii
generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen
stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea
administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit
asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa,
cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei
premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile legii, precum si
asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori
a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport
judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea
depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) intocmirea actelor prevazute la art.
28 alin. (1) din lege, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) si in conditiile si termenele prevazute la art. 94 din lege;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
l) incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin.(1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.
Cum
actioneaza administratorul judiciar?
La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va
prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care
si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate
cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile
existente in averea debitorului. Baza de raportare este luna intreaga, raportul
putand cuprinde mai multe luni.
In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea
desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor
persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia
cazurilor in care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul
constituit conform art. 4.
Debitorul persoana
fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare
dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie
impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea
raportului prevazut la alin. (1).
Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 10 zile de la
inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a
administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea
contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.
Cum
raspunde administratorul judiciar?
In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta
are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea
sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la
500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) necomunicarea in termen a refuzului, fara
motive temeinice.
In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea
comitetului creditorilor, il poate inlocui pe administratorul judiciar, prin
incheiere motivata, pentru motive temeinice. Incheierea de inlocuire se
pronunta in camera de
consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului
creditorilor.
Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de
la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) in cazul in care acesta, din culpa sau cu
rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile
prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic. Daca prin fapta
respectiva administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul- sindic
va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa il oblige pe administratorul
judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
Faptele si actele de comert.Fapte de comert obiective
Faptele de comert
reprezinta acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice, prin care se
realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de
servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine
profit.
In vederea formularii unei definitii a faptelor de comert, s-au formulat de-a
lungul timpului cateva teorii
in vederea caracterizarii acestei notiuni:
a)Teoria speculatiei, potrivit careia actul de comert este unul speculativ, realizat in scopul beneficiilor, pe baza ideii de cumparare a marfurilor la un anumit pret si revanzare la unul mai mare, accentuan- du-se caracterul esential al actului, si anume, realizarea de profit.
b)Teoria circulatiei, conform careia actul de comert este considerat ca fiind unul de circulatie, mai precis de interpunere in circulatia marfurilor intre producator si consumatorul final.
c)Teoria intreprinderii, care considera ca actul de comert este cel indeplinit printr-o intreprindere, privind o activitate metodic organizata, care presupune o repetitie profesionala a actelor, conform unei organizari sistematice si bazate pe anumite mijloace materiale.
d)Teoria
mixta, care considera
ca adoptarea unui unic criteriu in vederea determinarii comercializarii actelor
juridice este greu de luat in seama si prefera imbinarea mai multor criterii.
In particular, s-au luat in consideratie in mod special teoriile circulatiei si
ale profitului, desi unii autori au preferat teoria intreprinderii.
Categoriile de fapte de comert
In literatura noastra juridica s-a propus o clasificare a faptelor de comert in
trei mari categorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte.
I. Faptele
de comert obiective si clasificarea acestora.
Sunt fapte obiective de comert operatiile
pe care legiuitorul le defineste in mod expres in cuprinsul art. 3 si 6, C.
com.
Comercialitatea acestor fapte de comert prevazute expres de legiuitor deriva
din natura lor si pentru motive de ordine publica.
Art. 3 din Codul comercial enumera
astfel 20 de fapte de comert obiective:
1. cumparaturile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie in natura,
fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria;
asemenea si cumpararea, spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte
titluri de credit circuland in comert;
2. vanzarile de producte, vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau
lucrate si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit
circuland in comert, cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau
inchiriere;
3. contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau altor titluri de
credit circuland in comert;
4. cumpararile sau vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor
comerciale;
5. orice intreprinderi de furnituri;
6. intreprinderile de spectacole publice;
7. intreprinderile de comisioane, agentii si oficii de afaceri;
8. intreprinderile de constructiuni;
9. intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;
10. intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cand altul decat
autorul sau artistul vinde;
11. operatiunile de banca si schimb;
12. operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale;
13. intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe
uscat;
14. cambiile si ordinele de producte sau marfuri;
15. constructiunea, cumpararea, vanzarea si revanzarea de tot felul de vase
pentru navigatiunea interioara si exterioara si tot ce priveste echiparea,
armarea si aprovizionarea unui vas;
16. expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si
toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatie;
17. asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;
18. asigurarile chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;
19. depozitele pentru cauza de comert;
20. depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra
recipiselor de depozit si asupra scrisorilor de gaj, eliberate de ele.
Dintr-o examinare
sumara a celor 20 de astfel de operatiuni comerciale definite in Codul
comercial, s-a propus o delimitare didactica a activitatilor comerciale in
clasificarea realizata de Navarrini, pe care o aprecia si marele profesor I. N.
Fintescu in vol. I al Cursului sau de drept comercial, ca fiind deosebita
pentru simplitatea ei si pentru aceste motive consideram ca merita sa o
reamintim:
I. Fapte de comert obiective
considerate ca atare fara nici o conditie:
1. fapte juridice declarate de lege comerciale (cambia, biletul la ordin,
cecul);
2. orice raport care rezulta din navigatie;
3. contractele de depozit, consignatie, report.
II. Fapte
declarate de lege comerciale, dar numai daca indeplinesc anumite conditii:
1. vanzarea-cumpararea cu scopul de a revinde;
2. intreprinderile, in sensul de intreprinzator.
III. Fapte
de comert desemnate ca atare datorita caracterului lor accesoriu:
1. mijlocirea, intermedierea, reprezentarea;
2. depozitul pentru cauza comerciala;
3. contractele de vanzare-cumparare de actiuni sau de parti sociale;
4. contul curent;
5. gajul pentru cauza comerciala;
6. fideiusiunea pentru cauza comerciala.
Intrucat, in majoritatea lor, faptele de comert obiective sunt astfel
prevazute datorita criteriului economic si a functiei economice a operatiunilor
respective, reamintim, in continuare, si clasificarea in trei grupe principale,
acceptata in prezent de majoritatea autorilor in materie comerciala,
asemanatoare cu clasificarea didactica traditionala amintita anterior, si
anume:
a)operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie;
b)operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie,
inclusiv sub forma activitatii intreprinderilor;
c)operatiunile conexe sau accesorii.
Notiunea de societate comerciala
In caracterizarea notiunii de societate comerciala, in cursul evolutiei analizei teoretice a acestora, s-au conturat mai multe conceptii.
A.
Conceptia contractuala
Conceptia contractuala este cea
clasica, traditionala si isi are izvorul in Codul civil, care reglementeaza
contractul de societate. Astfel, art. 1491, C. civ. prevede ca societatea este
un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in
comun, cu scopul de a imparti foloasele obtinute.
Definirea societatii prin raportare exclusiva la dispozitiile Codului civil este proprie numai societatilor fara personalitate juridica; dobandirea personalitatii juridice este un element caracteristic societatilor comerciale
B. Conceptia
institutionalista
In conceptia institutionalista, care este mai moderna, societatea comerciala
este considerata o institutie, deoarece se creeaza o noua persoana juridica de
drept privat, cu viata si structura independente, asociatii si actionarii
neputand interveni in viata societatii decat in cadrul formelor statutare.
C. Conceptii actuale
Autorii contemporani afirma natura
mixta a societatii comerciale, atat contractuala cat si
institutionala, aceasta din urma prevaland, dat fiind ca autonomia de vointa a
partilor este limitata prin dispozitii imperative ale legii, care au drept scop
ocrotirea interesului general.
Se remarca faptul ca, data fiind posibilitatea existentei societatii comerciale
cu un singur asociat, importanta conditiei pluralitatii de asociati se
estompeaza si, prin urmare, ceea ce se considera esential in ceea ce priveste
natura societatii comerciale nu este natura contractuala, ci afectarea unor
bunuri pentru realizarea unei finalitati economice in cadrul unei unitati
distincte cu personalitate juridica proprie.
De asemenea, se poate considera ca elementul esential in definirea societatii
comerciale este organizarea capitalului care se realizeaza prin constituirea
societatii comerciale si, asadar, societatea comerciala este un mod de
organizare juridica a intreprinderii.
3. Definitia societatii
comerciale
Prof. Stanciu Carpenaru defineste societatea comerciala ca "o grupare de persoane constituita pe baza unui
contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, in care
asociatii inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor
fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate". In
conceptia acestui autor, elementele caracteristice ale societatii comerciale
sunt: aporturile asociatilor; intentia de a exercita in comun o activitate
comerciala (affectio societatis) si impartirea beneficiilor.
Un alt autor, prof. Octavian Capatina, defineste societatea comerciala ca fiind "o intreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv, in vederea realizarii de beneficii, ca subiect de drept autonom sau si fara aceasta insusire, afectandu-i bunurile necesare pentru a indeplini actele si faptele de comert specifice obiectului statutar de activitate".
Elemente esentiale
definitorii ale societatii comerciale in dreptul roman:
-faptul ca se constituie prin manifestarea de vointa a uneia sau mai multor
persoane;
-faptul ca aceasta manifestare de vointa este in sensul afectarii unor bunuri
din patrimoniul propriu, pentru a face parte din patrimoniul social al noii
societati comerciale;
-faptul ca afectarea acestor bunuri are drept scop indeplinirea, in comun, de
acte si fapte de comert, in vederea obtinerii de profit;
-faptul ca aceasta afectare de bunuri reprezinta un mod de organizare juridica
a intreprinderii;
-faptul ca se constituie o noua persoana juridica de drept privat.
Societatea comerciala poate fi definita ca fiind o forma a intreprinderii, cu personalitate juridica, pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv, prin afectarea de bunuri in vederea indeplinirii actelor si faptelor de comert cuprinse in obiectul de activitate prevazut in actul constitutiv, in vederea realizarii de profit.
Deosebirea societatii comerciale de alte entitati
Societatile comerciale se deosebesc de alte forme asociative cu care prezinta anumite asemanari, cum ar fi societatea civila, asociatia in participatiune, asociatiile si fundatiile.
A. Societatea civila si societatea comerciala
Societatea civila, definita de art.
1491, C. civ., se aseamana cu societatea comerciala prin faptul ca ambele sunt
forme asociative, care au la baza un contract de societate, prin care doua sau
mai multe persoane pun anumite bunuri in comun, in scopul de a imparti
foloasele.
Deosebirile intre societatea civila
de societatea comerciala sunt multiple:
-Pe de o parte, scopul constituirii societatii este diferit. In timp de societatea comerciala se constituie pentru desfasurarea in comun de activitati comerciale, societatea civila se constituie pentru a desfasura alte activitati decat cele comerciale.
-Pe de alta parte,
societatea comerciala dobandeste personalitate juridica, in timp ce societatea
civila nu are, de regula, personalitate juridica.
-Constituirea societatii comerciale presupune formalitati mai complexe, spre
deosebire de societatea civila a carei constituire are loc prin simpla
incheiere a contractului de societate.
B. Asociatia in participatiune si societatea comerciala
Asemanarea dintre
asociatia in participatiune, reglementata de art. 251-255, C. com., si
societatea comerciala este data de faptul ca ambele sunt asocieri de persoane
care au drept scop impartirea foloaselor dobandire prin exercitarea unei
activitati comerciale.
Asociatia in participatiune se deosebeste insa de societatea comerciala prin urmatoarele:
-Asociatia in participatie nu are un capital propriu, un fond comun distinct de cel al asociatilor, spre deosebire se societatea comerciala, al carei capital este constituit de aporturile asociatilor.
-Asociatia in participatie nu are personalitate juridica.
-Asociatia in participatie se constituie prin simpla incheiere in scris a contractului, spre deosebire de societatea comerciala a carei constituire presupune parcurgerea mai multor formalitati.
C. Asociatiile si fundatiile si societatea comerciala
La fel cu societatile comerciale, asociatiile si fundatiile - reglementate de
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 - au personalitate juridica si se constituie
prin vointa mai multor persoane care pun in comun anumite bunuri.
Diferenta
esentiala este aceea
ca aceste persoane nu au drept scop impartirea foloaselor acestei asocieri,
caracteristic asociatiilor si fundatiilor fiind faptul ca sunt persoane
juridice fara scop lucrativ, in timp ce societatile comerciale sunt constituite
in scopul obtinerii de profit.
Aceste asociatii si fundatii fara scop lucrativ pot participa in calitate de
asociati sau actionari la constituirea unor societati comerciale.
Formele societatilor comerciale
Formele
societatilor comerciale prevazute de lege
In conformitate cu art. 2 din Legea nr. 31/1990, in Romania societatile
comerciale trebuie sa fie organizate in una din urmatoarele forme:
-Societate comerciala in nume colectiv (S.N.C);
-Societate comerciala in comandita simpla (S.C.S.);
-Societate comerciala in comandita pe actiuni (S.C.A.);
-Societate comerciala pe actiuni (S.A.);
-Societate comerciala cu raspundere limitata (S.R.L.).
Caracteristici distinctive
ale formelor societatilor comerciale
a)Societate comerciala in nume
colectiv (S. N.C).
Aceasta reprezinta, din punct de vedere istoric, prima forma de societate
comerciala care a aparut inca anterior secolului al XIX-lea, si pentru aceasta
este considerata forma traditionala de societate comerciala.
Caracteristic societatii in nume colectiv este raspunderea nelimitata si
solidara a asociatilor pentru obligatiile sociale.
b)Societate comerciala in comandita simpla (S.C.S.).
c)Societate comerciala in comandita pe actiuni (S.C.A.).
Societatile in comandita sunt
forme de organizare intermediara: asociatii comanditati raspund nelimitat, cu
intregul lor patrimoniu, iar asociatii comanditari raspund numai in limita
capitalului social subscris.
Diferenta dintre societatea in comandita simpla si cea in comandita pe actiuni
este impartirea capitalului, in primul caz, in parti sociale, iar in cel de-al
doilea, in actiuni.
d)Societate comerciala pe actiuni (S.A.).
Caracteristic societatii pe actiuni este impartirea capitalului in actiuni, care au o circulatie libera, precum si faptul ca actionarii raspund numai in limita capitalului subscris.
e)Societate comerciala cu raspundere limitata (S.R.L.),
Aceasta este cea mai recenta forma
de societate, aparuta la inceputul secolului al XIX-lea.
Specific societatii cu raspundere limitata este, cum rezulta din chiar
denumirea ei, limitarea raspunderii asociatilor la capitalul subscris. Desi
aceasta caracteristica apropie societatea cu raspundere limitata de societatea
pe actiuni, exista o serie de diferente intre aceste doua forme de societati,
cum ar fi: capitalul social al societatii cu raspundere limitata este impartit
in parti sociale, al caror transfer este mai putin liber decat al actiunilor,
organizarea interna a societatii cu raspundere limitata este mai putin
reglementata, numarul asociatilor este mai mic decat in cazul societatilor pe
actiuni, formalitatile de publicitate sunt mai numeroase la societatile pe
actiuni etc.
Caracterul imperativ al enumerarii
legale
Aceasta enumerare legala a celor cinci forme de societate este limitativa si
imperativa si nu este admisa constituirea unor societati hibrid, care sa
imbrace elemente specifice a doua sau mai multe forme de societati comerciale.
In cazul in care in documentele
constitutive ale societatii comerciale nu se precizeaza forma acesteia sau
aceasta nu rezulta cu claritate, societatea va fi considerata in nume colectiv,
intrucat protectia tertilor prevaleaza. Desigur, este vorba de o situatie
teoretica, deoarece in practica toate autoritatile implicate in procesul de
constituire sunt obligate sa verifice, cu ocazia inregistrarii societatii, daca
forma societatii este corect definita de actul constitutiv.
Dreptul de optiune intre formele
societatilor comerciale
Dreptul de optiune intre aceste cinci forme este neingradit, asociatii fiind
liberi ca la constituirea societatii comerciale sa aleaga oricare dintre aceste
forme, iar pe parcursul existentei societatii comerciale sa transforme
societate comerciala din forma in care a fost constituita in oricare dintre
celelalte forme.
Totusi, acest drept de optiune este
limitat in urmatoarele situatii:
a)Societatea cu asociat unic poate imbraca numai forma societatii cu raspundere limitata.
b)In anumite domenii, unde se doreste o publicitate mai larga, legea impune constituirea societatii in forma societatii pe actiuni. Sunt in aceasta situatie, spre exemplu, societatile bancare, reglementate prin Legea nr. 58/1997, cele din domeniul asigurarilor, reglementate prin Legea nr. 32/2000, sau societatile de servicii de investitii financiare, reglementate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
c)Societatile cu capital integral de stat, ca urmare a Legii nr. 15/1990, au fost transformate in societati pe actiuni sau regii autonome.
Elementele de identificare a societatii comerciale
Elementele sau atributele de identificare a
societatii comerciale sunt drepturi subiective personale nepatrimoniale a
societatii comerciale, prin care aceasta se individualizeaza fata de celelalte
persoane juridice si fata de persoanele fizice.
a. Denumirea (firma) societatii
Denumirea societatii comerciale este grupul de cuvinte stabilit cu aceasta
semnificatie in actele constitutive ale societatii si care trebuie sa o
identifice fata de alte societati comerciale.
Denumirea este un element de identificare obligatoriu, a carui lipsa conduce la
refuzul inmatricularii societatii, respectiv la imposibilitatea dobandirii
personalitatii juridice.
Legea nr. 31/1990 utilizeaza termenul de "denumire" a societatii comerciale,
iar Legea nr. 26/1990, privind Registrul Comertului, termenul de "firma".
Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Asadar, notiunea de "firma" are un sens mai larg, anume se refera nu numai denumirea societatilor comerciale, ci si numele comerciantilor persoane fizice. Totusi, pentru societatile comerciale, se poate spune ca termenul de "denumire" este sinonim cu cel de "firma".
Legea nr.
26/1990 prevede cerinte comune privind denumirea societatilor comerciale si
cerinte specifice diferitelor forme de societati comerciale.
Denumirea societatii in nume colectiv
trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati,
cu mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime. Daca numele
unei persoane straine de societate figureaza, cu consimtamantul sau, in firma
unei societati in nume colectiv, aceasta devine raspunzatoare, nelimitat si
solidar, de toate obligatiile societatii.
Denumirea unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea "societate in comandita", scrisa in intregime. Daca numele unei terte persoane straine de societate sau al unui asociat comanditar figureaza, cu consimtamantul sau, in firma unei societati in comandita, aceasta devine raspunzatoare, nelimitat si solidar, de toate obligatiile societatii.
Din denumirea societatii cu raspundere limitata poate face parte si numele unui asociat, dar denumirea trebuie sa reflecte obiectul de activitate al societatii si va fi insotita de mentiunea, scrisa in intregime, "societate cu raspundere limitata" sau "S.R.L.".
La societatile pe actiuni si la cele in comandita pe actiuni nu exista nici o restrictie, doar cerinta ca denumirea sa fie insotita de mentiunea, scrisa in intregime, "societate pe actiuni" sau "S.A." ori, dupa caz, "societate in comandita pe actiuni".
Firmele tuturor
societatilor comerciale trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
- sa fie disponibila,
adica susceptibila de a fi apropriata de un comerciant. Firma este disponibila
atunci cand nu apartine altui comerciant, prin inregistrarea ei anterioara in
Registrul Comertului, pentru acelasi obiect social si pentru aceeasi arie
teritoriala de activitate;
- sa fie distinctiva,
ceea ce presupune ca firma respectiva sa constea intr-o denumire specifica,
care sa nu fie generica sau uzuala, si nici identica sau similara cu alte firme
inregistrate anterior in Registrul Comertului, pentru acelasi obiect social si
pentru aceeasi arie teritoriala de activitate. De asemenea, nici o firma nu va
putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.
Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Cand o firma noua
este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o
deosebeasca de aceasta fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin
indicarea felului de comert exercitat sau in orice alt mod;
- sa fie licita,
intrucat in virtutea principiilor generale nu se poate inregistra o firma care
ar incalca o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele
moravuri si, in general, limitele concurentei loiale;
- sa fie scrisa, in
primul rand, in limba romana, ceea ce nu inseamna insa ca firmele trebuie sa
fie scrise in mod obligatoriu in limba romana, ci doar in mod prioritar.
Pentru a evita ca denumirile societatilor nou inregistrare sa produca confuzie cu cele anterior inregistrate, Registrul Comertului, inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dupa caz, de modificare a firmei, verifica la cerere disponibilitatea respectivei denumiri. In cazul in care firma pentru care s-a solicitat verificarea disponibilitatii indeplineste conditiile legii, oficiul Registrului Comertului elibereaza dovada rezervarii acesteia, valabila pentru o perioada de cel mult 3 luni de la data inregistrarii cererii. Dovada va fi lista continand firmele anterioare identice sau similare celei rezervate.
Efectul rezervarii este acela ca, in acest interval de timp, de 3 luni, nici o alta noua societate comerciala nu va putea sa se inregistreze cu aceasta denumire. La expirarea duratei de valabilitate a dovezii, aceasta nu mai produce efecte, daca societatea comerciala pentru care a fost solicitata nu s-a inmatriculat.
Dreptul de
folosinta exclusiva asupra firmei se dobandeste la inmatricularea societatii si
inceteaza la radierea societatii.
Acest drept nu se poate instraina decat impreuna cu fondul de comert la care
este intrebuintata. Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comert va putea
sa continue activitatea sub firma anterioara, care cuprinde numele unui comerciant,
persoana fizica, sau al unui asociat, cu acordul expres al titularului
precedent sau al succesorilor sai in drepturi si cu obligatia de mentionare in
cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor.
Pastrarea firmei precedente este permisa societatii pe actiuni, celei in comandita pe actiuni, sau societatii cu raspundere limitata, fara cerinta mentionarii raportului de succesiune.
b. Sediul este al doilea element obligatoriu de
identificare, care consta in indicarea unui anumit loc stabilit, in conditiile
legii, cu aceasta semnificatie.
In afara sediului principal, o societate poate avea si sedii secundare, care
insa trebuie sa fie inregistrate la Registrul Comertului.
c. Emblema este un semn distinctiv sau o denumire care
deosebeste o societate comerciala de alte societati comerciale. Spre deosebire
de denumire, emblema nu este un atribut de identificare obligatoriu, ci numai
optional.
La fel ca si firma, emblema trebuie
sa indeplineasca anumite conditii, comune tuturor societatilor comerciale:
-sa fie disponibila;
-sa fie distinctiva.
Orice emblema va trebui sa se deosebeasca de emblemele inscrise in acelasi
registru al comertului, pentru acelasi fel de comert, precum si de emblemele
altor comercianti de pe piata unde comerciantul isi desfasoara activitatea;
-sa fie licita;
-sa fie insotita in mod vizibil de
firma comerciantului. Daca emblema cuprinde o denumire, firma
va fi scrisa cu litere de marimea a cel putin jumatate din marimea literelor cu
care este scrisa emblema;
-sa fie scrisa, in primul rand, in
limba romana.
Ca in cazul firmei, Registrul Comertului elibereaza la cerere o dovada de
rezervare a emblemei, cu durata de valabilitate de 3 luni.
Dreptul de folosinta exclusiva asupra emblemei se dobandeste prin inregistrarea
ei la Registrul Comertului, care poate fi ulterioara inmatricularii societatii,
si inceteaza la radierea mentiunii referitoare la emblema sau la radierea
societatii comerciale din registrul comertului.
Transmiterea dreptului de folosinta exclusiva asupra emblemei se poate face, in
principiu, separat de fondul de comert. Daca insa emblema coincide cu firma, se
va urma regimul juridic al transmiterii firmei.
Acte necesare pentru infiintare
Acte necesare pentru
infiintarea unei societati comerciale (S.R.L):
-3 denumiri de firma
-buletine asociati/ administratori
-caziere judiciare asociati/administratori
-caziere fiscale asociati/administratori
-acte spatiu pentru sediul social
-daca se deschide si punct de lucru acte spatiu pentru acel punct de lucru
-daca sediul social este intr-un bloc de locuinte si se va desfasura activitate
la sediu atunci este necesar acordul vecinilor si al Asociatiei de locatari
-depunere capital social (minim 200 lei)
Pentru asociatii familiale si
persoane fizice
-buletine reprezentanti/ membri
-caziere judiciare reprezentanti/membri
-caziere fiscale reprezentanti/membri
-act de spatiu pentru sediul social/punct de lucru
-adeverinta de la medicul de familie
-ultimele acte de studii
Punct de lucru si cesiune
Acte necesare pentru
deschidere punct de lucru:
-copie CI asociati/administratori;
-acte pentru deschidere punct de lucru;
-daca este vorba despre un contract de inchiriere incheiat cu o persoana fizica
contractul trebuie sa fie vizat la Finante
-copie certificat de inregistrare al societatii
In momentul in care incheiati un contract de inchiriere sa urmariti adresa de
pe intabulare a imobilului sau terenului(daca nu este facuta intabularea de pe
contractul de vanzare-cumparare). Aceasta trebuie sa corespunda cu cea de pe
contractul de inchiriere. De asemenea trebuie specificat clar in contractul de
inchiriere ce activitate se va desfasura la respectivul punct de lucru. In
situatia in care contractul de inchiriere are ca obiect un imobil situat
intr-un bloc de locuinte atunci va fi necesar acordul vecinilor si al
Asociatiei de proprietari
Acte necesare pentru
cesiuni de parti sociale
-copii CI asociati si viitori asociati;
-caziere fiscale ale asociatilor care intra;
-certificat de inregistrare societate;
-contract de cesiune
Pasii pentru infiintarea unei societati comerciale
Pasii
pentru infiintarea unei societati comerciale
Etapa I
-alegerea
denumirii societatii (cel putin 3 denumiri, in ordinea preferintelor);
-alegerea obiectului principal de activitate al viitoarei societati potrivit
Codului Caen;
-stabilirea obiectelor secundare de activitate;(Atentie:aveti grija la fima de consultanta juridica la
care apelati. Sunt firme care va ofera gratuit doar 35 de obiecte de
activitate!!! Insa la Registrul Comertului NU se taxeaza in functie de
numarul obiectelor secundare alese.Nu va lasati pacaliti! Alegeti cat mai
multe activitati. Nu se stie niciodata cand va puteti shimba optiunile.
-stabilirea sediul social;
-stabilirea obiectelor de activitate care se vor autoriza si unde anume(sediu;
beneficiar; punct de lucru)
-stabilirea capitalului social
-stabilirea administratorului societatii;
-stabilirea impozitului: 2%impozit pe venit-pt microintreprinderi sau 16% pe
profit
-se alege ca firma sa fie paltitoare de TVA sau neplatitoare.
-semnarea imputernicirii(atunci
cand apelati la o firma de consultanta juridica)
Etapa II
-rezervarea denumirii societatii;
-intocmirea statutului sau actului constitutiv;
-declaratiile asociatilor cu privire la faptul ca indeplniesc calitatea de
asociat si administrator si nu au antecedente penale
-incheierea contractului de comodat(chiar daca asociatul este proprietarul
imobilului)
-deschiderea contului la banca si depunerea capitalului social stabilit;
-depunere specimen de semnatura;
Etapa III
-completarea cererii de inregistrare
-completarea cererilor tip-model 1(fara activitate)
-model 2 (cu
activitate)
-plata taxelor la Registru
Facilitati acordate studentilor pentru infiintare firma
Studentii care vor sa porneasca o afacere beneficiaza de scutiri de la plata taxelor si tarifelor:
-Pentru operatiunile de inmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului ;
-Pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor Registrului Comertului
-Pentru
autorizarea functionarii comerciantilor.
-Pentru obtinerea de la administratia publica locala a autorizatiei de
desfasurare a unor activitati economice in mod independent. -Pentru publicarea,
in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a, a incheierii de inmatriculare pronuntate de judecatorul-delegat
la Oficiul Registrului Comertului de pe langa tribunal.
Taxele care se vor plati:
-rezervare denumire firma;
-taxa timbru judiciar in valoare de 39 ron
-capitalul social ce se va depune
Conditiile in care se ofera
facilitati pentru infiintare firma - studenti
Facilitatile pentru infiintare firma se acorda o singura data, in momentul
constituirii societatii, pentru studentii care indeplinesc urmatoarele
conditii(in acest sens se va da o declaratie pe proprie raspundere la Registrul
comertului ca nu a mai beneficiat de aceste prevederi):
* urmeaza cursurile unei forme de invatamant superior de
lunga sau de scurta durata la o institutie de invatamant superior acreditata;
* este cel putin in anul II de studiu si a promovat toate
obligatiile prevazute de senatul universitatii
* nu a depasit varsta de 30 de ani.
In cazul in care, intr-o perioada de pana la 3 ani de la infiintare firma (inmatriculare),
intervine cesionarea sau instrainarea partiala ori totala a partilor sociale
sau a actiunilor detinute la societatile comerciale constituite astfel,
studentul are obligatia restituirii integrale a sumelor reprezentand taxele si
tarifele pentru care s-a acordat scutire de plata.
Dovada faptului ca studentul indeplinste in mod cumulativ toate conditiile
stipulate in lege se face cu o adeverinta eliberata de secretariatul facultatii
ale carei cursuri le urmeaza.
Etape ulterioare infiintare firma
Etape ulterioare infiintare firma
Indiferent daca ati infiintat o societate cu activitate sau fara activitate
trebuie sa indepliniti urmatoarele etape obligatorii pentru a fi in regula:
1. Confectionarea stampilei
societatii
Firmele specializate va vor solicita copii dupa actele societatii, o delegatie
pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al
acestuia.
2.
Deschiderea contului bancar
La dosarul ce a fost depus la O.
N.R.C. ati atasat
copii dupa chitantele emise de banca, la care ati depus capitalul social; dupa
inregistrarea firmei, va trebui sa va intoarceti la banca, pentru deschiderea
efectiva a unui cont al societatii prezentand chitantele originale.
3. Confectionare tipizate: facturier,
chitantier, etc
Firmele specializate va vor solicita actele societatii in original, o delegatie
pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al
acestuia; trebuie sa va informati inainte de a da comanda, deoarece timpul de
executie a lucrarii variaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie
de firma(aceasta in situatia in care doriti sa le aveti personalizate).
4. Declaratia de inregistrare fiscala
se depune la Administratia Financiara competenta in termen de 30 de zile de la
data infiintarii societatii
Forma si continutul declaratiei de
inregistrare fiscala
(1) Declaratia de inregistrare fiscala se intocmeste prin completarea unui
formular pus la dispozitie gratuit de organul fiscal din subordinea Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala si va fi insotita de acte doveditoare ale
informatiilor cuprinse in aceasta.
(2) Declaratia de inregistrare fiscala va cuprinde: datele de identificare a
contribuabilului, categoriile de obligatii de plata datorate potrivit Codului
fiscal, datele privind sediile secundare, datele de identificare a
imputernicitului, datele privind situatia juridica a contribuabilului, precum
si alte informatii necesare administrarii impozitelor, taxelor, contributiilor
si altor sume datorate bugetului general consolidat.
Certificatul de inregistrare fiscala
(1) Pe baza declaratiei de inregistrare fiscala, depusa potrivit art. 68 alin.
(3), organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala elibereaza certificatul de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile
de la data depunerii declaratiei. In certificatul de inregistrare fiscala se
inscrie obligatoriu codul de identificare fiscala.
(2) Eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala nu este supusa taxelor de
timbru.
(3) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitatea de comert sau
prestari de servicii catre populatie sunt obligati sa afiseze certificatul de
inregistrare fiscala in locurile unde se desfasoara activitatea.
(4) In cazul pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de inregistrare
fiscala, organul fiscal va elibera un duplicat al acestuia, in baza cererii
contribuabililor si a dovezii de publicare a pierderii, furtului sau
distrugerii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
Modificari ulterioare inregistrarii
fiscale
(1) Modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de inregistrare fiscala
trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent din subordinea Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, in termen de 30 de zile de la data
producerii acestora, prin completarea si depunerea declaratiei de mentiuni.
(2) La incetarea conditiilor care au generat inregistrarea fiscala,
contribuabilii au obligatia de a preda organelor fiscale, in vederea anularii,
certificatul de inregistrare fiscala, o data cu depunerea declaratiei de
mentiuni.
(5) Contribuabilii persoane juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica, care, in toate cazurile, in decurs de 12 luni consecutive, nu au depus declaratii fiscale si situatii financiare, nu au efectuat plati datorate catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj si carora, la cerere, nici nu li s-a aprobat de catre organul fiscal competent o masura privind indeplinirea obligatiilor lor fiscale, vor fi trecuti intr-o evidenta speciala.
Consilier juridic Andreea Zamfiroiu
Pot exista mai multe firme la acelasi sediu?
La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati daca imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite si daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:
a) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati
b) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii
Statutul de microintreprindere
O societate comerciala poate beneficia de statutul de microintreprindere(impozit pe venit de 2%) daca indeplineste urmatoarele doua conditii:
1. cifra de afaceri preconizata pentru operatiunile financiare curente sa nu depaseasca 100. 000 euro
2. in termen de maxim 60 de zile de la data inregistrarii firmei la Registrul Comertului trebuie incadrata cu contract individual de munca minim 1 persoana
3.are maxim 9 angajati
Platitor TVA sau neplatitor?
In cazul in care preconizati o cifra de afaceri mai mica sau egala cu plafonul de 35.000 Euro este indicat sa optati pentru o societate comerciala neplatitoare de TVA. Daca aceasta suma este depasita firma va deveni platitoare de TVA. Insa daca optati la infiintarea societatii pentru platitor TVA ulterior nu va mai puteti schimba optiunea, adicanu puteti deveni neplatitor.
Verificare disponibilitate denumire firma
Vrei sa iti infiintezi o firma dar esti nehotarat.ce nume sa alegi ca viitoarea ta firma sa te reprezinte cat mai bine in activitatea pe care o vei desfasura.si fata de clientii care vor apela la ajutorul tau. Speri ca numele la care ajungi intr-un final si cu care te prezinti la Registrul comertului sau la o firma de consultanta juridica sa nu apartina altei firme.Iata mai jos o solutie care te poate ajuta sa te hotarasti mai bine
Tot ce trebuie sa faci este sa te loghezi cu numele : guest ; parola : guest , alegi judetul in care isi va avea sediul societatea si vei afla daca numele la care te-ai gandit va fi al tau.
Atentie la Registrul comertului atunci cand se face rezervarea de denumire si inregistrarea ei exista doua optiuni: in judet si in alte judete. Daca alegeti in judet atunci rezervarea de denumire va fi facuta doar pentru acel judet.
https://recom.onrc.ro/accesare.htm
Statutul S.R.L-asociat unic
S T A T U T U L
SOCIETATII COMERCIALE
". " S.R.L.
Subsemnatul ......., nascut la data de .........., in Mun. ......., jud.
....., domiciliat in ......... , Bld ......., Bl. ....., Sc.
......, et......,ap....., identificat cu C.I. seria ....., nr. ..../eliberat la
data de ......./de ......, CNP ......., cu cetatenie romana, care
indeplineste conditiile legii pentru calitatea de asociat,
In mod liber si prin unica vointa, am hotarat sa constitui o societate
comerciala in Romania
in urmatoarele conditii:
CAP.I. FORMA JURIDICA, DENUMIREA SI SEDIUL (EMBLEMA)
Art. 1. Forma Juridica:
Societatea este cu raspundere limitata cu asociat unic, persoana juridica
romana, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si
prezentul statut.
Modificarea formei juridice se realizeaza prin hotararea asociatului
unic, cu respectarea conditiilor si formalitatilor prevazute de lege .
Art. 2. Denumirea:
Se constituie de catre
subsemnatul o societate comerciala a
carei denumire este SC " .
." S.R.L. In orice act, scrisoare sau publicatie
emanand de la societate trebuie sa se mentioneze denumirea societatii precedata
de mentiunea "societate comerciala" sau de initialele "S.C." urmata de
mentiunea "societate cu raspundere limitata" sau de initialele "S.R.L.", sediul
societatii, numarul de inregistrare in Registrul Comertului, codul unic de
inregistrare, capitalul social precum si numele persoanei imputernicite sa
reprezinte societatea.
Art. 3. Emblema:
societatea are/ nu are emblema.
Art. 4. Modificarea denumirii
si/ sau a emblemei societatii se realizeaza in urma hotararii
asociatului unic si numai dupa ce, in prealabil, s-a efectuat operatiunea de
verificare a disponibilitatii firmei si/sau a emblemei.
Art. 5. Sediul si durata societatii:
Sediul societatii este in ...................
Societatea
va putea infiinta puncte de lucru, filiale, sucursale, agentii sau
reprezentante pe baza hotararii asociatului unic in tara si
strainatate. Decizia se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei si se comunica la Registrul Comertului.
Prin vointa asociatului unic, sediul societatii poate fi schimbat in
orice loc din Romania cu efectuarea formalitatilor prevazute de legea
Registrului Comertului.
Durata societatii este nelimitata.
CAP.II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII
Art. 6. Obiectul principal de activitate al
societatii conform C.A.E.N., este:
activitatea principala :
..................
...................
Art. 7. Obiectele secundare
de activitate ale societatii sunt:
activitatea secundara :
...................
...................
...................etc
IMPORT EXPORT
Art. 8. Prin vointa asociatului unic, obiectul de activitate al societatii
poate fi modificat prin restrangerea sau extinderea sa, cu respectarea
prevederilor legale.
CAP.III. CAPITALUL SOCIAL
Art. 9. Capitalul social total
subscris este in valoare de .......(minim 200 RON) aport in numerar.
Art. 10. Capitalul social se divide in ...... parti sociale(ex. 20),
fiecare cu o valoare nominala de 10 RON.
Art. 11. Asociatul unic va detine in totalitate.....(ex 20)parti sociale in
valoare de 10 RON, reprezentand 100% din capitalul social.
Art. 12. Aportul in natura nu exista.
Art.13. Aportul in numerar este in valoare de (ex.200 RON)depusi
in contul societatii cu titlu de capital social.
Art. 14. Capitalul social poate fi modificat prin vointa asociatului
unic, cu respectarea normelor legale.
Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a
doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in
Monitorul Oficial. Hotararea va trebui sa respecte minimul de
capital legal, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce
va fi utilizat pentru efectuarea ei. Orice creditor poate face
opozitie in termenul prevazut la aliniatul 1 in cond art. 62.
CAP. IV. CONDUCEREA SOCIETATII
Art. 15. Conducerea societatii se
realizeaza prin asociatul unic, care are urmatoarele atributii:
- sa aprobe bilantul si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;
- sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea
descarcare de activitatea lor;
- sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele
pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;
- sa modifice actul constitutiv.
Art. 16. Deciziile asociatului unic se consemneaza intr-un proces verbal
in registrul societatii ce este numerotat, sigilat si parafat.
CAP. V. ADMINISTRAREA SOCIETATII
Art. 17. Administrarea societatii
se face de catre asociatul unic, in cazul in care nu a numit unul sau mai multi
administratori.
Administratorul poate infiinta puncte de lucru, in limita imputernicirii
acordate de catre asociat.
Art. 18. Societatea este administrata nelimitat, cu puteri depline de
reprezentare si administrare, de catre domnul ............, care
indeplineste conditiile legii pentru calitatea de administrator.
CAP.VI. ACTIVITATEA SOCIETATII
Art. 19. Exercitiul economico -
financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui
an.
Primul exercitiu va incepe la data constituirii societatii.
Art. 20. Societatea va putea infiinta puncte de lucru, sucursale,
filiale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati in tara, sau in
strainatate, pe baza hotararii asociatului unic si cu respectarea prevederilor
legale.
CAP. VIII. DURATA SOCIETATII
Art. 21. Durata de functionare a societatii este nelimitata incepand cu data inregistrarii in Registrul Comertului.
CAP. IX. DIZOLVAREA SOCIETATII
Art. 22. Au ca efect dizolvarea
societatii:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
- imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea
acestuia;
- declararea nulitatii societatii;
- hotararea asociatului unic;
- hotararea tribunalului, la cererea organului financiar teritorial sau a
Registrului Comertului in a carei raza teritoriala se afla sediul
social principal al societatii;
- falimentul;
- alte cauze prevazute de lege sau de modificarile prezentului act
constitutiv;
CAP. X. FUZIUNEA SI DIVIZAREA SOCIETATII
Art. 23. Fuziunea sau divizarea se
hotaraste de catre asociatul unic.
Art. 24. Fuziunea se hotaraste de asociatul unic. Bilantul intocmit cu aceasta
ocazie va fi depus o data cu cererea de inscriere a hotararii de fuziune la
Registrul Comertului, pentru a fi mentionat in registru.
Art.25. Fuziunea sau divizarea are loc la urmatoarele date:
- in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data
inregistrarii in Registrul Comertului a noii societati sau a ultimei dintre
ele;
- in celelalte cazuri, la data inscrierii in Registrul Comertului a
mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
CAP. XI. LITIGII
Art. 26. Litigiile societatii nascute din contractele economice incheiate cu persoane fizice sau juridice precum si litigiile patrimoniale dintre asociati si societate vor fi solutionatepe cale amiabila,iar in caz contrar partile vor putea apela la instantele judecatoresti competente.Litigiile personalului angajat de societate se rezolva potrivit legislatiei muncii in vigoare in Romania.
CAP.XII. DISPOZITII FINALE
Art. 27. Prezentul statut intra in vigoare la data semnaturii de catre asociatul unic si a dobandirii de catre societate a personalitatii juridice, conform legii, constituind actul constitutiv al acesteia.
ASOCIAT UNIC:
nume semnatura_____________
Act aditional la contr de cesiune de parti sociale
ACT ADITIONAL
la actele constitutive ale S.C.
inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului
al . sub nr. .
Subscrisa S.C.
.. cu sediul in
.. str.
.. nr.
., bloc , sectorul ,
inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub nr.
,
reprezentata prin , avand functia
de ,
in baza hotararii Adunarii Generale/deciziei asociatului unic nr.
.. din
. si a contractului de cesiune de parti sociale
autentificat sub nr. .. din
la Biroul Notarial
.. actele constitutive ale S.C.
. se modifica astfel:
1. ..
2. ..
3. ..
Celelalte dispozitii ale actelor constitutive ale S.C.
raman neschimbate.
Redactat si editat in .. exemplare, la
.
S-au eliberat exemplare.
ASOCIATI/ASOCIAT UNIC
Contract de cesiune de parti sociale
CONTRACT DE CESIUNE DE PARTI SOCIALE
S.C. .
inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului
al sub nr. .
Intre subsemnatii:
1. (numele si prenumele) . cetatean .. nascut la data de .., in .. str. .. nr. .., bloc , scara ., etaj .., ap. ., sector/judet sex .. starea civila .., posesorul .. seria . nr. .., eliberat de . la data de .., cod numeric personal ., in calitate de cedent, si
2. (numele si prenumele) . cetatean nascut la data de , in str. . nr. .., bloc , scara , etaj .., ap. ., sector/judet . sex starea civila ., posesorul .. seria .. nr. , eliberat de la data de , cod numeric personal .., in calitate de cesionar,
sau
2. S.C. .., cu sediul in ., str. .. nr. .., bloc ., scara , etaj .., ap. .., sector/judet .. inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. ./../ din ., prin reprezentant (numele si prenumele) .. domiciliat in , str. . nr. .., bloc ., etaj , scara .., ap. ., sector/judet, in calitate de cesionar, a intervenit prezentul contract de cesiune de parti sociale, in urmatoarele conditii: Eu cedez lui ./S.C. prin reprezentant, parti sociale in valoare nominala de lei fiecare, insumand . lei pe care le detin la , aport in numerar si declar, totodata, ca am primit de la cesionar contravaloarea partilor sociale cedate astazi, data autentificarii prezentului contract. Ca urmare a acestei cesiuni, calitatea mea de asociat al S.C. .. inceteaza si nu mai am nici o pretentie, de nici o natura, fata de aceasta societate comerciala. Eu . primesc de la . cele parti sociale in valoare nominala de .. lei fiecare, insumand .. lei pe care le detine la platindu-i acestuia contravaloarea partilor sociale cedate, astazi, data autentificarii prezentului contract
sau
S.C. .., prin reprezentant, primeste de la .. cele parti sociale in valoare nominala de lei fiecare, insumand .. lei pe care le detine la S.C. .. platindu-i acestuia contravaloarea partilor sociale cedate, astazi, data autentificarii prezentului contract. Cesiunea partilor sociale s-a facut in baza hotararii Adunarii generale a asociatilor din .. . Redactat si editat in . exemplare la .
S-au eliberat .. exemplare.
CEDENT
CESIONAR
Proiect de fuziune societati comerciale
PROIECT DE FUZIUNE
Societatea comerciala cu sediul social in .
str. .. nr. .., sectorul/judetul ..
inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului . sub nr.
.././.. din ., avand codul fiscal nr.
/, cu un capital social de
. lei, divizat in .. parti sociale cu o valoare
nominala de .. lei fiecare, detinute de
si
Societatea comerciala cu sediul social in
. str.
nr. .. sectorul/judetul
inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului
.. sub nr.
.././ din , avand codul fiscal
nr. /., cu un capital social de
. lei, divizat in .. parti
sociale cu o valoare nominala de . lei
fiecare, detinute de ..
In urma hotararii Adunarii generale a asociatilor*) S.C.
. din data de a hotararii Adunarii
generale/deciziei**) asociatului unic . din data de
prin care s-a hotarat fuziunea celor doua societati comerciale prin***)
.. si ca urmare a bilanturilor contabile intocmite la
data de .. ambele societati au elaborat prezentul proiect de fuziune,
in urmatoarele conditii:
I. FUNDAMENTAREA FUZIUNII
Fuziunea prin . a celor doua societati comerciale este
motivata de urmatoarele:
..
..
.
Cele doua societati, odata cu acordul de fuzionare considera ca vor putea
asigura o politica de marketing si manageriala unitara pentru derularea
activitatilor care intra in obiectul lor de activitate, folosirea optima a
resurselor materiale si umane de care dispun, reducerea pretului de cost etc.
II. CONSECINTELE FUZIUNII
Ca urmare a fuziunii prin societatea nou creata va
avea:
1. Sediul social in .. str.
.. nr. .. sectorul/judetul
2. Asociati:
a) .. (numele si prenumele), cetatean
casatorit/necasatorit, domiciliat in .. str.
nr. .. sectorul/judetul
b)
c) ..
etc.
3. Capitalul social: In urma fuziunii, capitalul social al
va creste si va fi de ., divizat in
parti sociale, valoarea nominala a unei parti sociale
fiind de Deci, capitalul
social se va majora cu suma de .. lei pe baza
calculelor facute asupra fuziunii.
4. Repartizarea capitalului social intre asociati:
Capitalul social in valoare de lei, rezultat dupa
majorare va fi repartizat astfel:
a) -
. parti sociale = .. lei;
b) - .
parti sociale = .. lei;
5. Participarea asociatilor la beneficii si pierderi va fi urmatoarea:
a) . -
.. %
b) .. -
. % etc.
6 Stabilirea activului si a pasivului: Potrivit datelor existente in
anexele nr. .. la prezentul proiect de fuziune, s-au
stabilit urmatoarele valori anterioare fuziunii
a) Pentru S.C.
..
. activ . lei
. pasiv lei
b) Pentru S.C.
. activ . lei
. pasiv lei etc.
7. Raportul de schimb este de si reflecta numarul
de parti sociale care revin pentru o parte sociala detinuta de asociati.
Potrivit calculelor efectuate S.C. .. va emite un numar de
. parti sociale noi, cu o valoare nominala de
. lei fiecare, care vor fi distribuite coasociativ astfel:
a) - parti
sociale a . = .
b) - .. parti
sociale a . = .
8. Cuantumul primei de fuziune este in valoare de
. lei si nu exista sulta/exista o sulta de
lei care va fi platita
creditorului astfel: .
.. .
9. Obiectul de activitate: ramane neschimbat/se completeaza
cu
10. Administrator(ul/ii):
va/vor fi .
11. Celelalte prevederi ale actelor constitutive ale societatii
.. raman in intregime neschimbate, valabile. Drept
pentru care s-a intocmit prezentul PROIECT de FUZIUNE astazi
pe baza calculelor efectuate de S.C.
(anexele nr. .) si pe baza
balantelor de verificare ale societatilor care fuzioneaza, ambele reflectand
situatia existenta la data de .. .
S.C. ..
S.C. ..
Se anexeaza:
- Bilanturile contabile
- Hotararea Adunarii generale
- Decizia asociatului unic
- Declaratia societatii care inceteaza a exista despre modul cum a hotarat sa
stinga pasivul sau.
_________________-
*) In societatile cu doi sau mai multi asociati.
**) In societatile cu asociat unic - persoana fizica sau juridica.
***) Felul fuziunii (absorbtie sau contopire) .
NOTE
. Acte normative: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
(republicata in M. Of. nr. 33/29.01.1998 si modificata ulterior); Normele
metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de tinere a registrului
comertului si de efectuare a inregistrarilor, emise de Camera de Comert si
Industrie a Romaniei si Ministerul Justitiei (M. Of. nr. 176/11.05.1998),
precum si Precizarile privind reflectarea in contabilitate a principalelor
operatiuni privind fuziunea, dizolvarea si lichidarea societatile comerciale,
precum si retragerea si/sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor
comerciale (M. Of. nr. 237/29.06.1998)
. Fuziunea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile
stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
. Efectele fuziunii sunt urmatoarele:
. dizolvarea fara lichidare a societatii care isi inceteaza existenta si
. transmiterea universala a patrimoniului catre societatea beneficiara in
starea in care se gaseste la data fuziunii, in schimbul atribuirii de parti
sociale ale acesteia catre asociatii societatii care inceteaza si, eventual, a
unei sume de bani care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a partilor
sociale atribuite.
. Actul modificator al actului constitutiv al societatii absorbante, in
forma autentica, se inregistreaza la Oficiul Registrului Comertului, vizat de
judecatorul delegat si se transmite spre publicare Monitorului Oficial pe
cheltuiala societatii.
. Fuziunea are loc la data inscrierii la Oficiul Registrului Comertului a
mentiunii privind modificarea capitalului social al societatii absorbante.
Situatii de dizolvare judiciara a societatii
1. Societatea nu mai are organe statutare
2.Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale
3.Societatea nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social
4.Societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii
5.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii (societatea se dizolva o data cu data expirarii duratei de existenta prevazuta in actele societatii, fara a mai fi necesara o hotarare a organelor statutare.
6.Necompletarea numarului actionarilor
7.Preschimbarea certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala cu certificatul de inregistrare
Comerciantii constituiti anterior datei de 31.05.2001, care nu au preschimbat certificatul de inmatriculare si cel de inregistrare fiscala, au obligatia de a solicita de urgenta oficiului registrului comertului, de pe langa tribunalul unde sunt inregistrati, preschimbarea acestora cu noul certificat de inregistrare continand codul unic de inregistrare.
Persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice si asociatiile familiale, care nu si-au preschimbat certificatul de inmatriculare, se radiaza din oficiu pe baza incheierii judecatorului delegat. Comerciantii persoane juridice, care nu si-au preschimbat certificatul de inmatriculare, se dizolva de drept si intra in lichidare prin incheiere a judecatorului delegat.
Cazier fiscal-ultimele noutati
Incepand cu data de 01 octombrie 2007, in conformitate cu prevederile OG 47/2007 care modifica si completeaza OG 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, obligatia prezentarii cazierului fiscal de catre persoanele fizice si juridice romane pentru operatiunile de inregistrare in registrul comertului este indeplinita NUMAI PRIN INTERMEDIUL OFICIILOR REGISTRULUI COMERTULUI. In sustinerea cererilor de inregistrare la registrul Comertului nu se vor mai primi caziere fiscale eliberate de catre organele fiscale competente ulterior datei de 1 octombrie 2007.
Astfel cazierul fiscal prezentat la inregistrarea in registrul comertului de catre asociati/actionari si reprezentanti legali desemnati, nu va mai fi obtinut de catre acestia direct de la organele fiscale competente, ci se va transmite electronic de la Ministerul Economiei si Finantelor catre Oficiul National al Registrului Comertului, la solicitarea acestuia, in termen de 8 ore.
Informatiile din cazierul fiscal al contribuabililor, obtinute prin schimbul electronic de date cu MEF, dupa primirea cererii de inregistrare, vor fi editate de catre oficiile registrului comertului teritoriale intr-un document care are valabilitate numai in vederea inregistrarii in registrul comertului.
Cu exceptia inregistrarii in registrul comertului, in celelalte cazuri prevazute de lege cazierul fiscal va fi obtinut in continuare de la organele fiscale competente.
Avize necesare prealabil / ulterior inmatricularii:
.Cabinetelor medicale a altor unitati medico sanitare cu pesonalitate juridica le este necesara pe langa conditia obiectului unic de activitate-(furnizarea de servicii medicale cu sau fara activitati conexe), si autorizatia si avizul de libera practica pentru administratorul societatii comerciale sau pentru cel putin o treime din membrii consiliului de administratie. Ulterior dobandirii personalitatii juridice, exista obligativitatea inregistrarii in Registrul unic al cabinetelor medicale
.Case de schimb valutar - autorizatia de functionare emisa de Banca Nationala a Romaniei ;obiect unic de activitate
.Societati de asigurare-reasigurare - aviz de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
.Societati de turism -licenta de turism-Ministerul Turismului+ 1 angajat cu brevet de turism
.Operatiuni vamale -autorizatie Directia Generala a Vamilor
.Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor - aviz Ministerul de Interne si autorizatie Inspectoratele judetene de politie
.Registru independent privat -autorizatie CNVM
.Societati de arhitectura - cel putin un asociat este membru in Ordinul Arhitectilor din Romania cu drept de semnatura si este inscris in Tabloul National al Arhitectilor la sectiunea 1-arhitecti;
.Servicii in domeniul protectiei muncii -abilitare Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale
.Contabilitate,revizie contabila, expertiza contabila - autorizatie Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati (CECCAR) ,etc. , cu exceptia activitatilor de contabilitate primara
230 de mii de firme din Romania risca radierea din Registrul Comertului
Peste 230.000 de societati comerciale nu au depus in termenul legal situatiile financiare pentru anul 2006, se arata intr-un comunicat al Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), emis luni.
Conform datelor prezentate de ONRC, la data de 5 septembrie 2007, dintr-un numar de aproximativ 650.000 de societati comerciale, cu obligatia de depunere a situatiilor financiare pentru anul 2006 la registrul comertului, peste 230.000 de societati comerciale inca nu le-au depus.
Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, reprezentantii legali ai societatilor comerciale au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna copii pe suport hartie si in forma electronica de pe situatiile financiare anuale la oficiul registrului comertului.
Termenul maxim de depunere a
situatiilor financiare este stabilit prin Legea contabilitatii nr. 82/1991
astfel:
- 28 februarie -
pentru persoanele care, de la constituire, nu au desfasurat activitate, caz in
care, in locul situatiilor financiare, se depune o declaratie;
- 30 aprilie -
persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene, inclusiv microintreprinderile;
- 30 mai - pentru
persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara.
Societatile comerciale care nu depun situatiile financiare in termenul legal pot fi sanctionate cu amenda contraventionala in cuantum de la 2.000 lei la 30.000 lei, aplicata de Garda Financiara. De asemenea, societatile comerciale pot fi dizolvate, la cererea ONRC sau a oricarei persoane interesate, incepand cu data la care s-au implinit 6 luni de la expirarea termenului maxim de depunere a situatiilor financiare anuale.
Actul constitutiv al societatii -ce trebuie sa contina
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.
Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv.
In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege.
Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
e1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia;
e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;
f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;
f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar;
i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;
n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai
mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de
10 lei.
Sponsorizarea, bunuri. contract, beneficiar, sponsor, mijloace financiare
Sponsorizarea este activitatea care se desfasoara pe baza unui contract incheiat intre sponsor si beneficiar, care consimt asupra mijloacelor financiare si a bunurilor materiale care se acorda ca sprijin, precum si a duratei sponsorizarii.
In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate prin contractul de sponsorizare la valoarea lor reala din momentul predarii lor catre beneficiar.
Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare.
Persoanele fizice sau juridice din Romania nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget.
Poate beneficia de sponsorizare orice persoana juridica de utilitate publica, cu sediul in Romania, care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate cu caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, stiintific, religios, sportiv sau care este destinata protectiei drepturilor omului si educatiei civice ori calitatii mediului inconjurator.
Poate beneficia de sponsorizare:
a) orice persoana juridica nonprofit cu sediul in Romania, care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate care poate fi sponsorizata
b) orice persoana fizica, avand domiciliul in Romania sau apartinand spiritualitatii romanesti, a carei activitate este recunoscuta de catre o persoana juridica nonprofit, constituita legal in tara sau in strainatate, cu activitate sustinuta in domeniul pentru care ofera recomandarea.
Sponsorul ori beneficiarul poate sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea numai prin promovarea numelui sau a marcii ori a imaginii sale. Numerele ziarelor, revistelor si emisiunile de radio si televiziune sponsorizate trebuie anuntate ca atare.
Se interzice ca prin operatiunea de sponsorizare beneficiarul ori sponsorul sa efectueze reclama comerciala anterioara, concomitenta sau ulterioara activitatii sponsorizate, in favoarea sponsorului sau a altor persoane decit beneficiarul.
Modificari Cod fiscal - 18.10.2007
Modificarile vor intra in vigoare de la data de 1 ianuarie 2008.
1. Definitia valorii
fiscale
Se introduce o definitie ampla a valorii fiscale pentru mijloacele fixe
amortizabile si terenuri. Valoarea
fiscala consta in costul de achizitie, de productie sau valoarea
de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, uitlizata pentru
calculul amortizarii fiscale, dupa caz. Se precizeaza ca in valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile
efectuate potrivit legii.
2. Noi
scutiri de impozit pe profit
Se adauga urmatoarele categorii de
venituri:
- sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut
donatia/spoonsorizarea, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de
catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori pentru
realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau
statutului
- veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare
pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care
sunt utilizate in activitatea economica
- sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
3. Cheltuieli deductibile
si nedeductibile
Chetuielile de transport si cazare vor
fi deductibile
nu numai in cazul in care sunt efectuate pentru salariati si administratori, ci
si atunci cand sunt efectuate pentru alte persoane, stabilite prin normele
metodologice.
A fost introdus un nou caz de
nedeductibilitate, si anume pentru cheltuielile reprezentand
valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a
efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.
4. Plata impozitului pe profit
Se proroga termenul de la care se va generaliza sistemul platii anticipate a
impozitului de profit. Astfel, generalizarea acestui sistem, care in prezent se
aplica doar societatilor comerciale bancare, se face incepand cu anul 2010, iar
nu cu anul 2008.
5. Scutire de impozitul pe venit
Sunt scutite de impozitul pe venit si sumele primite ca urmare a exproprierii
pentru cauza de utilitate publica.
6. Suma neimpozabila din pensii
Deducerea neimpozabila din pensii s-a majorat de la 900 la 1000 lei/lunar.
7. Exigibilitatea TVA
A fost clarificata problema controversata a exigibilitatii taxei pe valoare
adaugata in cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri. Astfel, potrivit noii
reglementari, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii
urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. Prin exceptie,
exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, in cazul in care
aceasta a fost emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in
care a intervenit faptul generator.
8. Plata TVA in vama
Data de la care plata TVA nu se mai face in vama este 1 ianuarie 2011, iar nu 1
ianuarie 2009. Intre 15 aprilie 2007 - 31 decembrie 2011, plata TVA in vama nu
se face de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, care au
obtinut certificat de amanare de la plata.
Ce inseamna sa fii consultant fiscal
Codul
privind conduita etica si profesionala in domeniul consultantei fiscale
reprezinta un ansamblu de principii morale si reguli de comportament si
atitudine care guverneaza intreaga activitate profesionala a consultantilor
fiscali.
Printre principiile fundamentale este
inscris cel privind prestigiul activitatii de consultanta fiscala. Astfel, prin
comportamentul si atitudinea in fata legilor fiscale, consultantul fiscal
trebuie sa asigure si sa contribuie la respectarea prevederilor legale in
domeniul fiscal si la consolidarea increderii publice in institutia
consultantului fiscal.
De asemenea, consultantul fiscal
trebuie sa respecte prevederile legale aplicabile activitatii pe care o
desfasoara, precum si dispozitiile Codului de conduita etica.
Un alt principiu priveste integritatea, consultantul fiscal trebuind sa fie corect, cinstit si incoruptibil in desfasurarea activitatii, fara a se implica in actiuni care nu au un interes legitim.
Totodata,
consultantul fiscal va respecta si aplica intocmai dispozitiile legale in
domeniul fiscal si va actiona in conformitate cu cerintele profesiei.
Principiul independentei in
activitatea de consultanta fiscala presupune:
a) exprimarea unei opinii fara a fi afectata de influente care pot compromite
rationamentul profesional;
b) evitarea evenimentelor si circumstantelor care sunt atat de semnificative
incat o terta parte rationala si informata, cunoscand toate informatiile
relevante, ar putea concluziona ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul
profesional al unui consultant fiscal au fost compromise.
Alte principii privesc obiectivitatea,
impartialitatea si neutralitatea in activitatea de consultanta fiscala.
Cum te faci consultant fiscal
Examenul pentru atribuirea calitatii
de consultant fiscal se organizeaza si se desfasoara in baza prevederilor
art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea si exercitarea
activitatii de consultanta fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
Examenul se organizeaza de catre
Camera Consultantilor Fiscali.
Pentru atribuirea calitatii de
consultant fiscal, candidatii trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele
conditii:
a) sa fie licentiati ai unei facultati cu profil economic;
b) sa aiba o experienta de minimum 5 ani dupa obtinerea licentei, in una dintre
urmatoarele activitati: elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea
legislatiei fiscale, servicii de administrare a legislatiei fiscale, elaborarea
sau aplicarea reglementarilor contabile, activitatea financiar-contabila;
c) sa nu aiba antecedente penale;
d) sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
e) sa promoveze examenul pentru atribuirea calitatii de consultant fiscal.
In privinta persoanelor provenite dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau
al Spatiului Economic European, care doreste sa desfasoare activitatea de
consultant fiscal in Romania, independent sau in asociere, in mod permanent, se
stabileste ca va sustine examen pe baza unui interviu in fata Comisiei de
evaluare a Camerei Consultantilor Fiscali.
Cat te costa sa fii consultant fiscal
In Monitorul Oficial nr. 647/21
septembrie 2007, au fost publicate: Hotararea nr. 1/2007 a Camerei
consultantilor fiscali privind nivelul cotizatiilor membrilor Camerei
Consultantilor Fiscali si al taxei de inscriere in evidentele Camerei pentru
anul 2007 si Hotararea nr. 2/2007 privind aprobarea nivelului taxei de
inscriere la examenul de atribuire a calitatii de consultant fiscal.
Hotararea nr. 1/2007 a Camerei consultantilor fiscali stabileste nivelul
cotizatiilor fixe si variabile, precum si nivelul taxei de inscriere in
evidenta Camerei Consultantilor Fiscali si nivelul taxei de autorizare a
societatilor comerciale de consultanta fiscala, astfel:
1. pentru persoane fizice:
a) taxa de inscriere in evidentele Camerei - 1.000 lei;
b) cotizatia fixa pentru consultantii fiscali activi - 300 lei;
c) cotizatia fixa pentru consultantii fiscali inactivi - 100 lei;
d) cotizatia variabila - din cifra de afaceri - 0,5%;
2. pentru societatile comerciale de
consultanta fiscala:
a) taxa de autorizare - 2.000 lei;
b) cotizatia fixa - 500 lei;
c) cotizatia variabila - la o cifra de afaceri de pana la 100.000 euro, cota
este de 0,5%; la o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001 euro - 1.000.000
euro, cota este de 1,0%; la o cifra de afaceri ce depaseste 1.000.000 euro,
cota este de 1,5%.
In ceea ce priveste taxa de inscriere
la examenul de atribuire a calitatii de consultant fiscal,
mentionam ca, potrivit reglementarii, incepand cu data de 1 octombrie 2007,
nivelul taxei este de 500 lei.
Sursa: www.juridice.ro
Excluderea asociatilor din societatea cu raspundere limitata
Conform art
222 alin (1) din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale,
Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi exclus din
societatea cu raspundere limitata:
- asociatul care, pus in
intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat ( art 222
alin (1) lit. a din lege);
- asociatul administrator care comite
frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de
capitalul social in folosul lui sau al altora ( art 222 alin
(1) lit. d din lege).
In baza art 223 alin (1) din Legea nr. 31 1990 privind societatile comerciale,
excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a
oricarui asociat. Aceasta inseamna ca este necesara deschiderea unui proces in
vederea excluderii din societate asociatului care se face vinovat de incalcarea
prevederilor alineatului (1) din cadrul articolului sus mentionat.
Potrivit alin (2) al aceluiasi articol, cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
Ca urmare a
excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu
privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati (
art 223 alin (3) din lege ).
Hotararea irevocabila de excludere se
va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului
comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la
cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a ( alin (4)
al art 223 din lege).
In temeiul art 224 alin (1) din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile
comerciale, Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, asociatul
exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii
sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate
conform prevederilor actului constitutiv.
Potrivit dispozitiilor prevazute de art 224 alin (2) din lege, asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Asociatul exclus
ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in
ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere (art 225 alin (1) din lege).
Conform alin (2) din cadrul aceluiasi articol din lege, daca, in momentul
excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa
suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa
terminarea acelor operatiuni.
In practica instantelor de judecata, au
fost considerate motive de excludere a asociatului din cadrul unei societati
comerciale cu raspundere limitata, utilizarea in interes
propriu a semnaturii si a capitalului social, comiterea unor acte de evaziune
fiscala in calitate de administrator si constituirea unei societati comerciale
similare de catre sotia asociatului administrator, corelate cu neevidentierea
operatiunilor in contabilitate, declaratile publice defaimatoare la adresa
celorlati asociati si a societatii, contractarea in numele societatii a unor
imprumuturi bancare si achizitionarea de bunuri de valoare fara acordul
celuilalt asociat.
Retragerea asociatului din cadrul
societatii cu raspundere limitata
In conformitate cu prevederile art 226 alin (1) din Legea nr. 31 / 1990 privind
societatile comerciale, Republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, asociatul in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din
societate:
a) in cazurile prevazute in actul
constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti
asociati;
c) in lipsa unor prevederi in
actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate
retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului,
supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
In baza art 226 alin (2) din din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile
comerciale, Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in
situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune,
prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul
social a celorlalti asociati.
Drepturile asociatului retras,
cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori
de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal art
226 alin (3) din aceeasi lege).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1780
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved