Ciclurile economice

Ciclurile economice

Analizand evolutia activitatii economice pe termen mediu si lung se constata ca in unele perioade se inregistreaza cresteri, iar     in alte perioade stagnari sau chiar regrese in economie.

In mod obiectiv, evolutia economiei nu este liniara, ci ondulatorie sub forma ciclitatii economice.

Conceptul de ciclicitate economica reflecta acea forma de miscare a activitatii economice in cadrul careia perioadele de boom economic (crestere) se succed cu cele de recesiune (stagnare si descrestere). Evolutia ciclica a economiei are multiple determinari social-economice.

Dar, principala cauza a acestei forme specifice de miscare a economiei o reprezinta modul de evolutie a productivitatii factorilor de productie. Astfel, in unele perioade, eficienta factorilor de productie cunoaste o dinamica ascendenta, ceea ce asigura cresterea economica si a nivelului de trai al populatiei. In alte perioade, eficienta utilizarii factorilor de productie stagneaza sau chiar se diminueaza. Ca urmare, capitalul fix cunoaste un proces accelerat de uzura morala.

Acest proces impune cu necesitate inlocuirea si imbunatatirea calitativa a factorilor de productie, corespunzator noilor achizitii ale progresului tehnic.

Implementarea in activitatea economica a inovatiilor tehnice, tehnologice si manageriale asigura cresterea eficientei economice.

In acest mod se creeaza premisele relansarii activitatii economice intr-o directie ascendenta (expansiune).

Miscarea ciclica a economiei se manifesta prin succesiunea ciclurilor economice.

Ciclul economic reprezinta perioada de la inceputul unei contractii a activitatii economice (recesiune), pana la declansarea unei noi recesiuni.

In evolutia ei, economia a cunoscut mai multe tipuri de cicluri economice , cum sunt:

cicluri lungi sau seculare cu o durata de 50-60 ani. Un astfel de ciclu reflecta ciclitatea modului tehnic de productie, caracterizat printr-un anumit tip de tehnologie si nivel de eficienta economica;

Ciclul economic lung are doua faze:

faza ascendenta definita prin preponderenta perioadelor de crestere economica si prosperitate sociala;

faza descendenta se caracterizeaza prin temporizarea ritmurilor de crestere, perioade de stagnare si accentuare a dezechilibrelor economice: somaj, inflatie, saracie etc.

Suportul obiectiv al ciclului lung il constituie evolutia ciclica a cercetarii stiintifice si inovatiei pe fondul revolutiei industriale;

ciclul economic decenal reprezinta perioada de timp (5-10 ani) de la declansarea unei crize economice pana la inceputul unei noi recesiuni.

Fazele ciclului economic decenal se grupeaza in doua mari procese: boomul si recesiunea. Fiecare proces (perioada) cuprinde doua faze.

Boomul, definit printr-o stare pozitiva de crestere economica, avand doua faze:

inviorarea se caracterizeaza prin cresterea substantiala a investitiilor, reducerea ratei dobanzii si a restrictiilor in acordarea creditelor, ceea ce stimuleaza cererea de bunuri si de forta de munca, implicit cresterea productiei;

avantul este faza boomului economic marcata de o crestere economica superioara expansiunii ciclului anterior.

Recesiunea este starea economica opusa boomului. Ea cuprinde fazele de criza si depresiune.

Criza se caracterizeaza prin formarea unor mari stocuri de produse finite nevandabile, prin manifestarea unor dezechilibre intre oferta si cererea de munca, de bunuri si moneda. De asemenea, se reduc masiv investitiile si creste rata dobanzii.

Depresiunea se defineste prin stagnarea productiei si a vanzarilor, cresterea falimentelor si somajului. In acelasi timp, inflatia cunoaste ritmuri ridicate, iar nivelul de trai al majoritatii populatiei se degradeaza;

ciclurile economice scurte au o durata de la 6 luni pana la trei ani, fiind denumite si cicluri inflationiste

Diferitele cicluri economice au cauze diverse. Ele se intrepatrund, conferind activitatii economice o miscare proprie.