Criza economica in Romania

Criza economica in Romania

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe sa resimta tot mai mult aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot.

Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania. Pe de o parte, cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc, iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata. Cum pe fondul crizei economice este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza asadar tabloul complet al unei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania.

Efectul este unul de recul, deoarece creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de criza economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.
Deja, de la inceputul acestui an, numarul de debitori, care provin din zona companiilor si care au intrat cu dosare in portofoliul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii, a crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut, si suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi parteneri ai lor de afaceri le-au depasit termenele de plata care aveau scadenta in ianuarie 2009, intrucat nu mai gasesc resursele financiare necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav, declara ca nici pe termen lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor.
Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti ca, daca la finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in Romania, este posibil ca la finalul anului 2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al somajului in crestere in tara noastra.
Primii loviti si afectati vor fi tot micii comercianti, care nu au forta financiara a marilor corporatii, si poate ca, indirect, prin aceasta criza economica la nivel mondial nu se urmareste de fapt decat instaurarea suprematiei totale a marilor corporatii la nivel mondial.

Cateva masuri anticriza, posibile

1. In situatia in care statele cu economii sanatoase recurg la etatizari, inclusiv in sectorul bancar, trebuie stopat procesul de privatizare (efectuat traditional la preturi sub valoarea reala, deci de fapt, in mod fraudulos). In special, aceasta se refera la Banca de Economii, care, in viziunea noastra, trebuie sa ramana cu statut public. De exemplu, in Franta nimeni nu s-a incumetat sa abordeze problema privatizarii "Caisse d'Epargne", banca similara a Bancii de Economii. Atat experienta altor state din sec. XX, cat si cea din ultimul timp, a aratat univoc, ca in timp de criza rolul statului creste. Cu cat mai eficient autoritatile publice utilizeaza parghiile aflate la dispozitie, cu atat mai eficient si rapid decurge iesirea din criza. Subliniem, in mod special, ca cauza de baza a aparitiei crizei a fost si este liberalismul excesiv in domeniul economiei.

2. Substantial (de cel putin 10-15 ori intr-o prima faza) urmeaza a fi majorate plafoanele depozitelor bancare garantate. (Actuala statistica bancara defectuoasa, precum si secretizarea ei, nu ne permite sa stabilim, care ar fi plafonul necesar al marimii depozitelor garantate ce ar asigura, de exemplu, 90-95% din suma totala a depunerilor bancare). Lipsa unor atare garantii poate conduce intr-o perspectiva nu prea indepartata la retragerea si/sau la reorientarea geografica a acestora.

3. Cu alta ocazie (cu 5-10 ani in urma) am mentionat asupra necesitatii infiintarii unor banci (integral sau preponderent) de stat, in special a Bancii Ipotecare si a unei Banci investitionale. In acest context revenim si asupra importantei ratei dobanzii si a politicii de creditare.

4. Se impune revizuirea politicii cursului valutar, care ar reflecta situatia economica reala si ar contribui la relansarea economiei.

5. De asemenea, necesita a fi reformata politica in domeniul comertului exterior, precum si a celei valutare.

6. E necesara relansarea politicii investitionale, care ramane o problema majora macroeconomica pe termen mediu si lung.

Care este evolutia crizei economice romanesti ?

Dan Pascariu: Evolutia cursului de schimb, scumpirea creditelor, intarzierea dezvoltarii infrastructurii, mai ales in ceea ce priveste autostrazile, si incapacitatea de accesare a fondurilor structurale de la UE. Autoritatile locale nu au suficienta autonomie si nu sunt pregatite cu proiecte eligibile. Economistii UniCredit sunt de parere ca anul acesta vor fi accesate fonduri structurale si de coeziune de peste doua miliarde euro, sprijinind, printre altele, lansarea unor proiecte ample de infrastructura.

Cristian Ionescu: Principalele riscuri sunt inflatia, cursul de schimb, deficitul de cont curent, criza politica. Anul 2008 a fost un an electoral, cu cheltuieli publice si cresteri salariale. Ceea ce traim astazi este efectul cresterilor salariale din trecut: dam mai multi bani oamenilor, ei isi permit sa consume mai mult, aduc inflatie, care, la randul sau, contribuie la cresterea deficitului de cont curent.

Daniel-Remus Laes: Evolutia recenta arata ca economia romaneasca nu mai poate fi privita desprinsa de contextul economic global. Ceea ce se intampla acum este doar corectia unor evolutii nejustificate din cursul anului trecut: cresterea disproportionata a salariilor, nesustinuta de o crestere reala a productivitatii, supraevaluarea potentialului de crestere economica de catre investitori, o valoare a leului nejustificata fata de euro (4.27 lei in 15.01.2009, 1EURO=1.3236 dolari SUA), avand in vedere indicatorii macroeconomici. Acest proces de corectare poate deveni ingrijorator daca, in contextul actual de instabilitate economica globala, investitorii straini nu mai vad in Romania o piata de incredere, cu randamente sigure, superioare celor din pietele mature. In acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirectionand fondurile catre alte piete.

Jiri Rizek: Aspectele care ar putea genera motive de ingrijorare sunt deprecierea monedei nationale si cresterea inflatiei. Dar influenta lor asupra pietei de retail IT&C, electronice si electrocasnice va fi mai mica. Problema nu este reprezentata de depreciere, fiindca, probabil, veniturile vor creste la randul lor, astfel incat eforturile suplimentare nu vor fi resimtite de clientii nostri. Daca problema deprecierii se va mentine pentru o perioada mai mare de timp, probabil ca vom modifica pretul produselor, insa numai prin mentinerea marjei de profit.

Lucian Anghel: Cu o crestere economica in jur de 6% in 2008, economia este destul de robusta in fata socurilor externe. Dintre indicatorii cei mai afectati de lipsa de incredere a investitorilor, primul ar fi cursul de schimb, ce produce efecte directe asupra ratei inflatiei. Rata inflatiei ar putea depasi 7% in trimestrele I si II, urmand sa intre pe un trend descendent din a doua parte a anului 2008, catre un nivel final de circa 5,4% (dec. 2008 / dec. 2007).

Ce zone ale economiei vor fi cele mai afectate de o evolutie nefavorabila a cursului de schimb si a inflatiei?

Dan Pascariu: Toate sectoarele care se bazeaza pe importuri masive vor fi afectate. E clar ca importurile se vor scumpi. Avand in vedere ca o parte din energie e importata, ne putem astepta la cresterea pretului la energie si gaz, care se va reflecta in preturile diverselor bunuri si servicii.

Cristian Ionescu: In principal importatorii, industria bunurilor de larg consum, in special de electrocasnice. Retailerii vor avea de suferit, ei sunt dependenti de importuri. Oricum, au avut un an prost si in 2009. Distributia si confectiile raman la un nivel ridicat, inclusiv la rata falimentelor.

Daniel-Remus Laes: Cele bazate in principal pe importuri, ca, de exemplu, sectorul IT si cel al bunurilor de larg consum, dar si companiile cu o rata ridicata a capitalului imprumutat, precum cele active in domeniul constructiilor si imobiliar.

Jiri Rizek: In termenii business-ului nostru, cred ca zonele care sunt caracterizate de un venit mai mic vor fi, probabil, cele mai afectate de acest fenomen, prin prisma scaderii apetitului de consum al clientilor.

Lucian Anghel: O evolutie nefavorabila a cursului de schimb are impact in primul rand asupra inflatiei, prin intermediul serviciilor si al bunurilor din import. Totodata, deprecierea leului ar putea afecta agentii economici cu activitate preponderent de import. Referitor la creditele in valuta obtinute de catre persoanele care nu au venituri in valuta, nu se vor inregistra majorari semnificative ale creditelor restante la nivelul sectorului bancar, datorita gradului de indatorare inca redus, a modului conservator de evaluare a activelor, a ritmului inalt de crestere a salariilor in 2009.

Cum va evolua consumul, pe termen scurt si mediu?

Dan Pascariu: Pe termen scurt, ma astept sa scada consumul, ca efect al cresterii preturilor produselor importate, insa asta depinde si de evolutia veniturilor populatiei. E posibil sa urmeze o perioada de presiune asupra angajatorilor in directia cresterii salariilor.

Cristian Ionescu: Un scenariu ar fi cel in care consumul creste in continuare si Guvernul creste salariile. Atentie, este ok sa cresti salariile, insa numai cu echivalentul inflatiei si al cresterii productivitatii muncii. Daca cedezi presiunilor sindicale, banii se vor regasi in inflatie.

Daniel-Remus Laes: Consumul este acum bazat in principal pe capital imprumutat, multa lume recurgand la credite pentru a-si finanta mai repede un stil de viata dorit (de exemplu, cumpararea unui autoturism, concedii etc.). Toate preturile fiind corelate cu euro, odata cu devalorizarea leului, consumul va scadea. Avand in vedere ca si costul capitalului imprumutat creste, cei care au o rata inalta de capital imprumutat pot sa aiba dificultati considerabile.

Jiri Rizek: Nu avem nicio ingrijorare pe termen mediu sau lung. Influenta deprecierii monedei nationale se va manifesta doar pe termen scurt.

Lucian Anghel: Este posibil sa asistam la o reducere a ritmului de crestere a consumului, trend evident de la inceputul anului 2007, cu efecte benefice asupra dezechilibrelor externe ale Romaniei. Cu toate acestea, sporurile salariale si increderea la cote ridicate a consumatorilor trebuie luate in calcul cand se vorbeste despre o eventuala incetinire a consumului.

Se va restrange creditarea?

Dan Pascariu: Chiar in situatia in care costul creditului creste, deocamdata, marea majoritate a celor care iau credite nu sunt sensibili la nivelul dobanzii, ci, mai degraba, la volumul creditului, la suma pe care o pot obtine de la banca.

Cristian Ionescu: As vrea sa se intample, dar nu cred ca se va intampla. Bancile nu sunt institutii caritabile. Dar cred ca va exista o intarire a conditiilor de creditare.

Daniel-Remus Laes: Pentru a reduce presiunea inflationista asupra leului, BNR poate sa ridice dobanzile, ceea ce ar avea un efect de restrangere a creditarii.

Lucian Anghel: Nu excludem o crestere a creditarii cu ritmuri mai reduse comparativ cu nivelul inalt inregistrat in 2007, nu numai ca urmare a contextului international volatil, ci si ca urmare a unei posibile incetiniri a consumului.

Va incetini cresterea economica in urmatorii ani?

Dan Pascariu: Economistii UniCredit prognozeaza o crestere economica putin peste 5% in urmatorii trei ani, ceea ce inseamna o usoara scadere a cresterii economice, asteptata pe baza incetinirii consumului foarte ridicat si nesustenabil pe termen lung. Pe de alta parte, investitiile se vor tempera pe baza inzestrarii tot mai bune cu mijloace de productie. Totusi, cresterea economiei de peste 5% va ramane peste nivelul cresterii medii din UE.

Cristian Ionescu: Va fi o mica incetinire. Anul acesta, impulsul il va da cresterea din servicii si din constructii.Daca ajungem la un deficit bugetar mare vom avea o criza puternica. Am putea ajunge chiar la o situatie precum cea din Ungaria, unde toate afacerile sunt in scadere.

Daniel-Remus Laes: Odata cu diminuarea decalajului economic al Romaniei fata de tarile UE, ritmurile de crestere nu vor mai inregistra valori atat de spectaculoase, apropiindu-se de valorile obisnuite pentru piete mature.

Jiri Rizek: Nu consideram ca aceasta evolutie valutara va afecta cresterea economica din urmatorii ani. Trebuie sa recunoastem ca, in prezent, piata valutara este bulversata de schimbarile pietei financiare globale, in special de catre cea din SUA. In aceasta conjunctura, deprecierea leului nu va influenta dezvoltarea economiei ca intreg, ci, mult mai probabil, anumite sectoare ale economiei, cum ar fi, de exemplu, cel al creditelor de consum.

Lucian Anghel: Economia romaneasca va continua sa creasca, in medie, cu 6%, in urmatorii trei ani, mult peste nivelul zonei euro, si va reprezenta o destinatie cautata pentru oportunitatile de investitii. Cresterea economica va continua sa fie sustinuta de un nivel ridicat la investitiilor straine directe (estimat la circa18-20 miliarde euro in perioada 2008-2010). Acestea vor contribui la cresterea alerta a formarii brute de capital si la accelerarea exporturilor, in special a bunurilor de capital si a produselor cu valoare adaugata mare (76% din exporturile din industria prelucratoare sunt realizate de investitiile straine directe). In acelasi timp, progresul inregistrat in zona productivitatii muncii va continua si in anii urmatori, iar imbunatatirea pozitiei competitive a Romaniei va avea un efect benefic asupra dezechilibrului extern.

Care sunt principalele motive de ingrijorare pentru investitorii straini?

Dan Pascariu: Volatilitatea crescuta a cursului valutar si cresterea inflatiei. Se estimeaza ca anul 2009 va aduce investitii straine directe de circa sase miliarde euro, cu proiecte noi de investitii in special in industria constructiilor si a comunicatiilor.

Cristian Ionescu: Ingrijorarea investitorilor nu vine neaparat din ceea ce se intampla in Romania, ci de la nivel international. Romania nu este o piata strategica atat de importanta. Daca am pierderi uriase in SUA, cum se intampla cu marile banci de investitii, ma retrag intai de pe pietele emergente.

Jiri Rizek: Pe termen mediu, schimbarile actuale de pe piata economica romaneasca reprezinta doar o mica, si probabil necesara, corectie. O mare parte dintre investitorii straini sunt pozitivi in privinta dezvoltarii Romaniei. Mai mult, intrarile strategice sunt pregatite cu mult timp inaintea acestui tip de evenimente, iar riscuri precum deprecierea monedei nationale sunt intotdeauna luate in considerare.

Lucian Anghel: Temerile se concentreaza in special pe cursul de schimb si deficitul de cont curent. Ingrijorarile investitorilor, in special ale celor care tranzactioneaza pe termen scurt, nu sunt lipsite de continut, insa de multe ori sunt exagerate. Din toamna trecuta, moneda nationala a intrat pe un trend mai pronuntat de depreciere ca urmare a cresterii sensibilitatii investitorilor, dar aceasta s-a datorat mai cu seama efectelor generate de criza americana, corelate intr-adevar, in mod nefericit, cu inrautatirea unor indicatori macroeconomici, cum sunt inflatia (efectele negative ale secetei au afectat intreaga Europa) si deficitul de cont curent, care fusese deja anticipat.

Cum va evoluat economia in urmatorii ani ?

Dan Pascariu: Daca recesiunea din SUA va persista mai mult de un an si va contamina Europa Occidentala, ne putem astepta ca exporturile romanesti sa aiba de suferit, adancind si mai mult deficitul comercial si, implicit, deficitul de cont curent.

Cristian Ionescu: Suntem optimisti. Lucrurile se vor pastra in limite normale, cu usoare deteriorari. Dar in niciun caz nu exista motive de panica.

Jiri Rizek: Unul dintre scenariile pesimiste ar fi acela ca deprecierea monedei nationale va fi utilizata de catre unii jucatori din piata pentru a creste, in mod nejustificat, preturile produselor si pentru a-si creste astfel profitul, ceea ce va genera o si mai accentuata crestere a inflatiei.

Lucian Anghel: Chiar si in cadrul celui mai pesimist scenariu, rata inflatiei din Romania va cobori sub nivelul din anul precedent, ajutata si de o evolutie pozitiva a agriculturii. In acelasi scenariu pesimist, ritmul de crestere a economiei romanesti va fi cel putin dublu fata de media zonei euro.

Este posibil ca salariile sa aiba o crestere peste productivitatea muncii, dar este o evolutie fireasca. Salariile pot creste cu circa 60%, in conditiile unei productivitati constante, pentru ca Romania sa atinga raportul mediu productivitatea muncii/salariul orar din Europa Centrala si de Est.

Chiar daca Romania va pierde din competitivitatea externa, competitivitatea relativa fata de Cehia, Polonia, Ungaria si Slovacia va ramane ridicata. Cehia si Ungaria au avut perioade in care cresterea salariilor a depasit in mod clar sporurile de productivitate si nu si-au pierdut, pana in prezent, avantajul competitiv.

Ce ar trebui sa evite Guvernul in perioada imediat urmatoare?

Lucian Anghel: Pe termen scurt, modul de executie a bugetului de stat va fi foarte important. Situatiile in care deficitul bugetar apare in ultimele doua luni sau chiar in ultima luna a anului ar trebui evitate deoarece creeaza premisele pentru ineficienta cheltuirii banului public, sumele fiind alocate in special pentru consum. In acelasi timp, ar trebui ca Guvernul sa acorde o prioritate maxima cheltuielilor de capital, in special pentru dezvoltarea infrastructurii, care reprezinta un stimulent foarte important pentru atragerea in continuare a investitiilor straine directe de valoare mare per tranzactie. Cristian Ionescu: Foarte importante vor fi investitiile in infrastructura.

Concluzii :

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:

- da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.

- nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-1933, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde.

Nu stim nici cand si nici cum se va termina aceasta criza, insa suntem convinse ca in perioada urmatoare, in SUA se vor pune bazele unui nou "New Deal" prin care vor fi reglementate tranzactiile la bursa, piata bancara si modul in care se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite.

La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate.