Definirea si clasificarea deciziilor economice

Definirea si clasificarea deciziilor economice

Decizia economica poate fi privita ca o informatie cu caracter imperativ, care descrie caile si mijloacele prin care se poate atinge un obiectiv. Deciziile reprezinta rezultatul consumului de informatii in activitatea de dirijare a sistemului economic. Privita astfel, decizia economica, odata produsa poate fi tratata ca o informatie, atat in sensul circulatiei pe fluxurile informationale descendente sau orizontale, al cuprinderii in mesaje si al perceperii la locurile de declansare a actiunilor prevazute cat si, in unele cazuri, in sensul prelucrarii prin procese de dezagregare sau chiar desintetizare.

Tratarea deciziei drept informatie creeaza posibilitatea participarii sistemului informational la activitatea de formare a acesteia, in sensul formarii obiectivelor si alternativelor corespunzatoare. Sistemului de conducere ii va reveni sarcina actului decizional de sanctionare a uneia din alternative sau a unei combinatii a acestora, cu obiectivul corespunzator privit drept consecinta. Avand in vedere complexitatea relatiilor de dependenta si interdependenta dintre fenomenele si procesele economice, o decizie poate aparea in postura de informatie de fundamentare a altei sau altor decizii economice.

Deciziile economice, privite numai din punctul de vedere al impactului informatii-decizii pot fi clasificate dupa mai multe criterii. In raport cu gradul de participare a omului in postul de decident exista decizii automate si decizii cu decident factorul uman.

Deciziile automate sunt luate de anumite mijloace de munca dupa un program inainte stabilit de catre om, prin consumarea de impulsuri receptionate de la surse si transmise pe canale prestabilite. Aceste decizii nu consuma informatii economice definite in sens restrans ci impulsuri, iar decizia circula in general tot ca impuls. Actiunile prevazute sunt declansate automat in cadrul altor mijloace de munca cu care se afla in legatura prin canale de comunicatii de natura tehnica. Neintrand in sfera de cuprindere a definitiei restranse a informatiei, deci nefiind de natura sistemului informational, aceste decizii nu vor fi tratate in mod special in prezenta lucrare.

Deciziile cu decident factorul uman sunt cele in care se utilizeaza informatii definite in sens restrans, consumatorul acestora fiind direct sau indirect omul, in postura de conducator. Deciziile cu decident factorul uman sunt cele care se formeaza pe baza informatiilor furnizate de sistemele informationale de la nivelul organizatiilor. Aceste decizii pot fi separate in mai multe clase si prezentate dupa diferite criterii.

Astfel, un prim criteriu il reprezinta scopul urmarit prin decizie, in functie de care exista doua tipuri de decizii: declansatoare de procese si corectoare de comportament. In cazul deciziilor declansatoare de procese, obiectivul este reprezentat de rezultatul economic al functionarii procesului economic care urmeaza a fi declansat, iar informatiile de fundamentare sunt cele care se refera la conditiile procesului privite ca resurse, mod de organizare si functionare. In general, aceste decizii au un caracter particular, fiind proprii proceselor economice respective.

Deciziile corectoare de comportament au ca scop readucerea la comportamentul normal a fenomenelor sau proceselor economice care au anumite grade de libertate in virtutea carora inregistreaza variatii in timp. Obiectivul deciziilor il reprezinta corectarea abaterii inregistrate, iar informatiile de fundamentare descriu modul de interventie asupra fenomenelor sau proceselor economice prin intermediul carora poate fi inlaturata abaterea.

Un al doilea criteriu in clasificarea deciziilor cu decident factor uman este modul de formare a deciziei, conform caruia exista decizii formalizate si decizii intuitive. Pentru deciziile formalizate, obiectivul si/sau alternativele se formeaza dupa anumite modele (economice, statistice, matematice, cibernetice etc.), decidentul efectuand actul decizional cu sau fara modele de alegere. Din punct de vedere informational, aceste decizii prezinta marele avantaj al certitudinii cerintei de informatii in raport cu stabilitatea in timp a modelelor aplicate. Din punct de vedere decizional, deciziile formalizate prezinta avantajul diminuarii subiectivismului factorului uman in postura de conducator.

Deciziile intuitive se formeaza printr-un proces de selectare, luare in considerare si fixare a importantei informatiilor proprii fiecarui decident in raport cu volumul si structura tezaurului de cunostinte pe care il poseda. Cerinta de informatii si gradul de subiectivism in formarea si luarea deciziei depind de decident. Decidentul factor uman are un anumit tezaur de cunostinte, ale carui volum si structura ii creeaza o anumita posibilitate de receptie, respectiv reflectare a informatiilor. De asemenea, tot in raport cu structura tezaurului de cunostinte, decidentul va acorda o importanta mai mare sau mai mica informatiilor care fundamenteaza decizia, avand inclinatia de a consuma cu precadere si cu intensitate mai mare informatiile de natura celor care detin ponderea majora in tezaurul de cunostinte.

Gradul de subiectivism introdus prin consumul preferential al informatiilor are influenta directa asupra gradului de certitudine a deciziei, conducand la efecte economice negative prin neasigurarea conditiilor de atingere a obiectivului propus. Diminuarea gradului de subiectivism in perceperea si consumul de informatii se poate realiza in primul rand prin modul de formare a mesajelor de catre sistemul informational. Astfel, mesajele trebuie sa contina o redundanta stabilita in raport cu tezaurul de cunostinte particular al fiecarui decident. In al doilea rand, diminuarea gradului de subiectivism se poate realiza prin procese de perfectionare si reciclare a conducatorilor, prin care li se formeaza un tezaur de cunostinte cu volumul si structura informationala corespunzatoare sistemului de decizii specific.

Al treilea criteriu de clasificare a deciziilor economice il reprezinta natura (amploarea) decidentului, in functie de care exista decizii individuale si decizii de grup. La formarea deciziilor individuale participa un singur individ in postura de conducator decident. Decizia poate fi luata de un singur individ numai daca acesta are un tezaur de cunostinte care, prin volum si structura, sa poata receptiona si consuma intreaga multime a informatiilor participante la formarea deciziei in conditiile unui grad minim de subiectivism. Decizia individuala are avantajul precizarii perfecte a raspunderii fata de consecintele actului decizional. Din punct de vedere informational, deciziile individuale sunt avantajoase deoarece mesajele informationale sunt concepute in raport strict cu volumul si structura tezaurul de cunostinte al unui singur decident. Acesta se afla intr-o anumita veriga a sistemului de conducere, iar informatiile vor fi transmise pe fluxuri informationale spre un singur receptor.

Deciziile de grup sau colective se impun atunci cand gradul de complexitate semantica a informatiilor participante la formarea unei decizii depaseste posibilitatea de receptie si utilizare a unui singur decident in raport cu volumul si structura tezaurului sau de cunostinte. Organizarea grupului decizional trebuie sa aiba in vedere cuprinderea integrala a domeniilor multimii informatiilor utilizate, iar fiecarui membru trebuie sa i se fixeze multimea informatiilor de fundamentare pe care le poate percepe si consuma in procesul decizional. Astfel, fiecare membru devine un decident si are raspunderea personala pentru nerealizarea cailor sau mijloacelor care ii cad in competenta pentru atingerea obiectivelor. Nerealizarea dezideratului face ca decizia colectiva sa fie luata de un grup restrans, informat, restul membrilor echipei, in lipsa de informatii, atasandu-se unuia din decidenti in raport de anumite criterii preferentiale, in afara celor de fundamentare a deciziei. Aceasta reprezinta practic o modalitate de a lua decizii individuale sau de grup restrans cu un mare grad de subiectivism, deci de incertitudine, iar raspunderea pentru actul decizional sa fie repartizata pe un colectiv foarte larg.

Sistemul informational poate influenta punerea in practica a conducerii colective, atunci cand se impune, prin formarea de mesaje cu forma si continut proprii fiecarui membru al grupului decizional, astfel incat intreaga multime sa fie pusa in postura de decidenti. De asemenea, grupurile decizionale colective trebuie constituite astfel incat fiecare tezaur de cunostinte individual sa fie compatibil cu o submultime de informatii din multimea celor utilizate. Nu trebuie sa se inregistreze intersectari ale sferei de cuprindere si nu trebuie sa ramana informatii incompatibile cu membrii grupului decizional.

Exista cazuri cand informatiile participante la formarea deciziei sunt comune, deci posibil de receptionat si utilizat pentru toti membrii grupului dar, datorita unor interese particulare sau de grup, ele pot fi consumate preferential. In astfel de cazuri, pentru inlaturarea subiectivismului in consum se impune organizarea unui colectiv reprezentativ care sa impuna deciziei, in medie, un consum informational normal. Situatia este specifica pentru formele de conducere de tip democratic si se va insista asupra sa in paragraful urmator (vezi 4.2).

Ultimul criteriu de clasificare a deciziilor economice il reprezinta gradul de certitudine a realizarii obiectivului urmarit prin decizie, conform caruia putem avea decizii certe si decizii incerte. Deciziile certe sunt acelea pentru care probabilitatea de realizare a obiectivului are valoare maxima, adica unu. De partea cealalta, deciziile incerte le putem grupa in doua clase - decizii in conditii de risc, respectiv decizii in conditii de totala incertitudine.

Deciziile in conditii de risc apar in situatiile in care atingerea obiectivului nu este certa, dar probabilitatea de realizare este cunoscuta prin aplicarea de procese speciale de cunoastere. Motivatia luarii unor astfel de decizii este imposibilitatea luarii deciziei in conditii de certitudine, cat si asa numita prima de risc, care compenseaza in medie eventualele pierderi datorate nerealizarii obiectivului.

Deciziile in conditii de totala incertitudine sau deciziile impotriva naturii se iau atunci cand informatiile de fundamentare sunt total incerte. Datorita dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor si, implicit, a activitatii de obtinere a informatiilor, astfel de decizii apar foarte rar, iar pentru adoptarea lor exista modele care permit realizarea obiectivului in conditii cat mai avantajoase fiecarui caz particular.

Incertitudinea deciziei se masoara prin posibilitatea de nerealizare a obiectivului atunci cand au fost create toate conditiile prevazute. Ea depinde de mai multi factori, care, la randul lor pot fi grupati in raport cu sistemele din care provin, in doua clase - factori care depind de sistemul de conducere si factori care depind de sistemul informational.

In prima categorie se inscrie neluarea in considerare a tuturor informatiilor de fundamentare a deciziei datorita limitelor de cuprindere a modelelor utilizate sau imposibilitatii utilizarii lor in deciziile intuitive. Faptul conduce la inregistrarea incertitudinii prin lipsa de informatii, care in cazul modificarii unor factori neluati in considerare poate provoca nerealizarea obiectivelor. De exemplu, daca la fundamentarea unei decizii privind calitatea procesului educational dintr-o institutie de invatamant nu se iau in considerare informatii cu privire la calitatea instrumentelor de predare (echipamente de tehnica de calcul, carti, manuale, lucrari practice etc.) cu care urmeaza a se dota institutia respectiva, factorul ramanand deci cu caracter aleator, calitatea intamplator necorespunzatoare a instrumentelor de predare va influenta direct calitatea procesului educational, chiar daca toate celelalte conditii prevazute in decizii au fost create (pregatirea profesionala a cadrelor didactice, orarul desfasurarii activitatilor, spatiile de invatamant, procesul de admitere etc.).

Un alt factor care depinde de sistemul de conducere este subiectivismul in consumul de informatii pentru fundamentarea deciziilor intuitive si/sau acordarea unei importante anormale unor informatii in modelele de decizie. Importanta informatiilor in raport cu o decizie poate fi masurata prin coeficientii de participare a informatiilor la fundamentarea deciziilor. Consumul sub limita al informatiilor (incomplet) - acordarea unei importante mai mici in formarea deciziei - poate conduce la subestimarea aportului fenomenului sau procesului reprezentat prin informatie si la cresterea inutila a cheltuielilor efectuate pentru atingerea obiectivului. In cazul acordarii unei importante mai mari, prin realizarea conditiei la nivelul prevazut in decizie nu se va realiza decat o parte din obiectiv, deoarece relatia informatie de fundamentare - obiectiv al deciziei este particulara si cu o intensitate data de gradul de dependenta dintre cele doua fenomene sau procese economice. In consecinta putem spune ca este importanta determinarea coeficientilor de participare a informatiilor la fundamentarea deciziilor, iar acesti coeficienti trebuie luati in calcul la construirea modelelor de decizie si/sau la formarea deciziilor intuitive.

Printre factorii de incertitudine a deciziei care depind de sistemul informational se numara, in primul rand, organizarea si functionarea sistemului informational insusi. Se includ aici factori de natura nerespectarii conditiilor de compatibilitate informatii-decizii in formarea laturii semantice, erori in proiectarea fluxurilor informationale pentru conducere, neconcordanta intre termenul de obtinere a informatiilor finale si momentul luarii deciziilor etc. Perturbatiile pot fi eliminate prin aplicarea metodelor stiintifice de analiza, proiectare si organizare a proceselor informationale, lucru care presupune implicarea tuturor componentelor si activitatilor sistemului informational (figura 4.1).

Orice sistem informational cuprinde componente hardware (masini de calcul, imprimante, scanere, echipamente de retea etc.), componente software (sisteme de operare, subrutine, programe, proceduri etc.), fluxuri informationale, documente si resurse umane (specialisti si utilizatori) pentru a realiza culegerea datelor de intrare, procesarea acestora, obtinerea informatiilor si transmiterea lor catre niveluri superioare pentru fundamentarea deciziilor. Este evident faptul ca sistemul informational constituie "mediul extern" pentru sistemul informatic al unei organizatii, motiv pentru care, in cele mai multe lucrari de specialitate se utilizeaza conceptul de sistem informational automatizat de procesare a informatiilor, care sa transforme datele de intrare intr-o varietate de produse informationale.

Un ultim aspect care tine tot de sistemul informational il reprezinta incertitudinea informatiilor utilizate la formarea deciziilor. Incertitudinea unei informatii este definita prin necorespondenta care exista la un moment dat intre fenomenul sau procesul economic reprezentat prin informatie si cel existent in realitatea obiectiva. In general, incertitudinea exprima gradul de nesuprapunere a dualului informational pe sistemul economic real. Incertitudinea informatiilor are influenta directa atat asupra formarii obiectivelor deciziilor, cat si asupra obtinerii alternativelor de realizare a acestora.

Fig. 4.1. Model de sistem informational

Supradimensionarea obiectivului unei decizii datorita incertitudinii informatiilor despre acesta face ca prin realizarea conditiilor prevazute in decizie cu un volum de cheltuieli corespunzator atingerii marimii prevazute a obiectivului sa se realizeze o dimensiune mai mica decat cea normala, conducand la cresterea cheltuielilor cu procesul de dirijare. In schimb, daca obiectivul este subdimensionat, aplicarea deciziei va conduce la realizarea doar a dimensiunii prevazute. Astfel, prin deciziile declansatoare de procese se va obtine un efect economic mai mic fata de cel posibil. In cazul deciziilor corectoare de comportament se va obtine o corectie insuficienta, procesul urmand sa functioneze in continuare cu o abatere diminuata sau foarte aproape de limita admisa, cu diminuarea timpului de functionare normala datorat deciziei.

Incertitudinea informatiilor de fundamentare influenteaza direct incertitudinea alternativelor, efectuand cheltuieli prea mari pentru atingerea obiectivului sau creand conditii insuficiente pentru realizarea lui. Rezulta ca incertitudinea informatiilor prezinta o importanta deosebita in formularea si crearea conditiilor de realizare a obiectivului deciziei, avand totodata o influenta marcanta asupra eficientei activitatilor de conducere si informationale. Incertitudinea informatiilor apare datorita atat limitelor procesului de obtinere a informatiilor, cat si modului de organizare si functionare a sistemului informational.

Exista fenomene si procese economice care nu pot fi reprezentate fidel prin procesele de cunoastere de care dispunem (de exemplu cererea de piata la un anumit produs, frecventa si intensitatea ploilor, evolutia reala a pretului la anumite produse etc.). Pentru diminuarea incertitudinii trebuie sa se faca eforturi corespunzatoare, raportate la efectul cresterii certitudinii informatiilor obtinute. Din perspectiva sistemului informational, incertitudinea informatiilor este determinata de aspectele calitative conferite, privitoare la exactitate si autenticitate (vezi 3.3).