Diagnosticul rentabilitatii intreprinderii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA

DE GESTIUNE

Diagnosticul rentabilitatii intreprinderii

Cuprins:

Analiza structurii contului de profit si pierdere a intreprinderii

Calculul si analiza soldurilor intermediare de gestiune ale intreprinderii

Analiza marjei comerciale a intreprinderii

Analiza rezultatului brut din exploatare al intreprinderii

Analiza marjei brute

Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al intreprinderii

Analiza rezultatului exploatarii intr-o intreprindere

Analiza rezultatului curent intr.o intreprindere

Analiza rezultatului exercitiului intr-o intreprindere

Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilitatii veniturilor totale intreprinderii

Analiza rentabilitatii resurselor consumate la nivel de intreprindere

Analiza rentabilitatii comerciale

10.4. Analiza rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri     a intreprinderii

10.5. Analiza rentabilitatii economice a intreprinderii

10.6. Analiza rentabilitatii financiare a intreprinderii

10.7. Stabilirea corelatiei intre ratele de rentabilitate specifice

Analiza cost-volum-profit intr-o intreprindere

Analiza pragului de rentabilitate la nivelul intreprinderii

Analiza riscului de exploatare al intreprinderii

Analiza riscului financiar al intreprinderii

Analiza structurii contului de profit si pierdere a intreprinderii

1.1 Cerinte ale standardelor de raportare financiara privind structura contului de profit si pierdere.

In Romania in temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 43 din Hotararea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si
a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile ulterioare,
in baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, formatul contului de profit si pierdere se prezinta astfel:

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii si indemnizatii

b) Cheltuieli cu asigurarile sociale, cu indicarea distincta a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale

b) Ajustari de valoare privind activele circulante, in cazul care acestea depasesc suma ajustarilor de valoare care sunt normale in entitatea in cauza.

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate

11. Alte dobanzi de incasat si venituri similare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante

13. Dobanzi de platit si cheltuieli similare, cu indicarea distincta a celor privind entitatile afiliate

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

Profitul sau pierderea exercitiului financiar

Prevederi referitoare la elementele din Contul de profit si pierdere

Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

In cazul entitatilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" si "Cheltuieli extraordinare".

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

In intelesul prezentelor reglementari, prin activitati curente se intelege orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe in care aceasta se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor entitati. De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de catre o entitate ca element extraordinar.

Exemple de evenimente sau tranzactii ce dau nastere, in general, la elemente extraordinare in cazul majoritatii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.

Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proportia in care impozitul pe profit afecteaza "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" si "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara".

Analiza structurii contului de profit si pierdere

Etape : a) analiza structurii veniturilor si dinamicii acestora

b) analiza structurii rezultatului exercitiului

c) analiza ecilibrului financiar pe baza contului de profit si pierdere

a)      Analiza structurii veniturilor si dinamicii acestora

Interpretare:

Din tabelul anterior se observa ca in stuctura veniturilor totale perdomina veniturile din exploatare; acestea inregistrand o crestere in dinamica.

Cea mai mare parte a veniturilor sunt obtinute pe seama activitatii din expoatare. Astfel activitatea firmei poate fi considerata sigura si stabila, dat fiind faptul ca cea mai mare parte a veniturilor reprezinta venituri din vanzari, putem concluziona ca agentul economic realizeaza produse ce-si gasesc consumatori pe piata.

Entitatea economica produce produse fiabile, comercializate la preturi avanatajoase, de catre aceasta firma ce are o imagine buna pe piata si in randul clientelei.

Cifra de afaceri inregistreaza o crestere in dinamica fata de anul precedent, fapt ce arata ca firma castiga teren in fata concurentilor. Firma va comercializa mai multe produse din cantitatea de produse fabricata la preturi favorabile clientilor, acestia avand incredere in activitatea desfasurata de firma.

Daca situatia fluxurilor financiare intrate in intreprindere este in favoarea intreprinderii se impune investigarea gradului de rentabilitate a acestora.

Prin urmare continuam sa analizam structura rezultatului brut al exercitiului.

b)      Analiza structurii rezultatului exercitiului

Interpretare :

Urmarind structura rezultatului brut al exploatarii observam ca in structura acestuia predomina asa cum cere criteriul de eficienta economica : Rezultalul exploatarii.

Astfel cea mai mare parte a rezultatului este obtinut din activitatea curenta a intreprinderii.

Firma inregistreaza o situatie favorabila la nivelul exploatarii, ponderea rezultatului exploatarii fiind deasupra ponderii veniturilor din exploatare.

Rezultatul exploatarii este peste 96% rezultat aferent vanzarilor, astfel exista o probabilitate foarte mare de realizare efectiva a acestuia prin incasarea vanzarilor.

Faptul ca ponderea rezultatului aferent cifrei de afaceri este asemanatoare cu ponderea veniturilor din vanzari , acest fapt confirma concluzia anterioara legata de imaginea firmei pe piata.

Din analiza rezultatului exercitului observam ca rezultatul financiar este negativ. Acest lucru arata ca firma prezinta dezechilibre la nivelul politicii financiare. Pentru aceasta trebuie investigata structura veniturilor si cheltuielilor financiare, determinarea vulnerabilitatilor si schimbarea sau imbunatatirea politicii managementului in acest domeniu.

Prin urmare continuam cu analiza echilibrului financiar.

c) Analiza echilibrului financiar pe baza contului de profit si pierdere

Ip = 110,7%

a)      Ich. totale =

Iven. totale =

Ich. totale < Iven. totale

Activitatea de ansamblu a intreprinderii se desfasoara pe criterii de eficienta economica. Fiecare leu cheltuit atrage un profit relativ.

b)      Ich. expl. =

Iven. expl. =

Ich. expl. < Iven. expl.

Activitatea principala a agentului economic se desfasoara cu castiguri financiare relative. Putem afirma ca activitatea de exploatare a entitatii economice analizate se desfasoara pe criterii de eficienta economica.

b Ich. mat. =

Iven. expl.

Ich. mat. > Iven. expl.

Chiar daca pe ansamblu, agentul isi desfasoara activitatea pe criterii de eficienta, din corelatia de mai sus observam ca in politica de aprovizionare si respectiv de alocare in consum a materialelor exista vulnerabilitati.

Pentru identificarea vulnerabiliatatilor concrete privind aprovizionarea se recomanda analiza urmatoarelor aspecte:

se stabileste lista furnizorilor in arie geografica, respectiv preturile practicate de acestia pentru materialele achizitionate;

se investigheaza modul in care managementul a stabilit o relatie contractuala cu fiecare dintre furnizori; in acest scop se vor cerceta procesele verbale ale sedintelor biroului executiv si consiliului de administratie in care se identifica referiri la relatiile cu furnizorii. Se vor studia contractele incheiate cu acesti furnizori in scopul identificarii clauzelor ce dezavantajeaza agentul economic;

se identifica noile oportunitati in aprovizionare in arie geografica care sunt in rapoturile de analiza finale.

Cu privire la politica de alocare in consum a materiilor prime, materialelor se

recomanda investigarea aspectelor:

cercetarea spatiului in care sunt depoziatate materiile prime, materialele;

identificarea modului de gestionare si a modului de efectuare a controlului intern;

investigarea modului de alocare in consum a materiilor si materialelor pentru un flux tehnologic

investigarea raportului produs finit-materii , alocat in consum, in scopul stabilirii fie a eventualelor scurgeri de materii pe parcurs, fie a gradului de uzura al utilajelor.

b Ich. pers. =

Iven. expl.

Ich. pers. < Iven. expl.

Politica de personal desfasurata de intreprindere se desfasoara pe baza criterilor de eficienta economica. Astfel putem spune ca personalul este remunerat in concordanta cu rezulatatele muncii.

b Ich. amo. =

Iven. expl.

Ich. amo. < Iven. expl.

Politica de invetitii a agentului economic se bazeaza pe criterii de eficienata economica. Astfel investitiile facute de intreprindere aduc castiguri financiare relative.

b IACE

Iven. expl. =

IACE < Iven. expl.

Pe baza corelatiei de mai sus observam ca se respecta echilibrul finaciar intre alte cheltuieli din exploatare si veniturile din exploatare. Putem concluziona ca si aici firma respecta criteriile de eficienta economica.

c)      Ich. fin. =

Iven. fin. =

Ich. fin. < Iven. fin.

Activiatea financiara se realizeaza pe criterii de eficienta economica. Aceasta activiatete este complementare celei de exploatare.

d)      Ich. extr. = 0%

Iven. extr.=

Recomandari:

Din analiza de mai sus putem recomanda managementului mentinerea politicii actuale.

Se recomanda imbunatatirea politicii de aprovizionare si alocare in consum a resurselor necesare fabricarii produselor. Se recomanda

Calculul si analiza soldurilor intermediare de gestiune ale intreprinderii

Etape:

a)       analiza structurii S.I.G

b)       ratele financiare construite pe baza S.I.G.

a)      Analiza structurii S.I.G

IMC+Qex

IVA IMC+Qex > IVA

Se constata cresterea ponderii consumurilor materiale provenind de la terti in totalul sumei dintre marja comerciala si productia exercitului, ceea ce dovedeste ineficienta politicii de aprovizionare, respectiv alocarea in consum a materilalelor.

Pentru identificarea vulnerabiliatatilor concrete privind aprovizionarea se recomanda analiza urmatoarelor aspecte:

se stabileste lista furnizorilor in arie geografica, respectiv preturile practicate de acestia pentru materialele achizitionate;

se investigheaza modul in care managementul a stabilit o relatie contractuala cu fiecare dintre furnizori; in acest scop se vor cerceta procesele verbale ale sedintelor biroului executiv si consiliului de administratie in care se identifica referiri la relatiile cu furnizorii. Se vor studia contractele incheiate cu acesti furnizori in scopul identificarii clauzelor ce dezavantajeaza agentul economic;

se identifica noile oportunitati in aprovizionare in arie geografica care sunt in rapoturile de analiza finale.

Cu privire la politica de alocare in consum a materiilor prime, materialelor se

recomanda investigarea aspectelor:

cercetarea spatiului in care sunt depoziatate materiile prime, materialele;

identificarea modului de gestionare si a modului de efectuare a controlului intern;

investigarea modului de alocare in consum a materiilor si materialelor pentru un flux tehnologic

investigarea raportului produs finit-materii , alocat in consum, in scopul stabilirii fie a eventualelor scurgeri de materii pe parcurs, fie a gradului de uzura al utilajelor.

IVA = 143,93%

IR.brut.E = 186,31%    IVA < IR.brut.E

Corelatia dintre valoarea adaugata si rezultatul brut al exploatarii are la baza eficienta economica. Aceasta corelatie dovedeste ca ponderea impozitelor, a taxelor, varsamintelor asimilate si a cheltuielilor de personal scade in totalul valorii adaugate. Firma duce o politica eficienta si pentru fiecare obiect impozabil gaseste o utilizare care sa atraga un flux financiar cel putin egal impozitul platit.

IR.brut.E = 186,31%

IRE = 242,08% IR.brut.E < IRE

Agentul economic duce o politica de investitii eficienta: achizitioneaza masini,

utilaje in limita capitalurilor aflate la dispozitia sa o perioada de timp de cel putin un an ( capitalurile permanente).

IRE = 242,08%

IR.crt. = IRE < IR.crt.

Cheltuielile financiare au o pondere mai mica in rezultalul exploatarii. Agentul

economic practica o politica de finantare eficienta.

IR.crt. =

IR.brut ex. = 349,59% IR.crt. < IR.brut ex.

Intreprinderea nu se confrunta cu calamitati naturale si nu prezinta pagube materiale privind calamitatile. Acest fapt este constatat prin analiza corelatiei de mai sus, corelatie care are la baza eficienta economica.

IR.brut ex. = 349,59%

IR.net. = 327,02%    IR.brut ex. > IR.net.

Din analiza acestei corelatii putem observa ca nu se respecta eficinta

economica. Cu toate acestea putem spune activitatea firmei este eficienta. Si aceasta crestere a ponderii impozitelor o putem pune fie pe cresterea fiscalitatii in statul respectiv, fie pe cresterea masei impozabile. In situatie firmei noastre vedem ca ea si-a extins activitatea, fapt ce aduce castiguri mai mari. Astfel se justifica aceasta crestere a impozitului.

b) Ratele financiare construite pe baza S.I.G.

RMC = MC / VZ. MF.

RVA= VA / Qex

Rata contrib. factorului uman ═ chelt. de pers VA

Rata remunerarii intrep. ═ Profit net ┼ amortiz. ┼ proviz./ VA

Rata EBE ═ EBE / Qex

Rata rez. din expl.═ Rez. din expl. / Ven. expl.

Rata rez. curent ═ Rez. curent / Ven. curente

Rata rez. brut ═ Rez. brut / Ven.totale

3. Analiza marjei comerciale a intreprinderii

Marime absoluta

MC ═ CA ─ Cc ═ CA ─ ( C + c.a. + S),

Marime relativa : Rmc ═

CA

Model de investigare : MC ═ CA ● Rmc ● g

Rmc

r

unde : Rmc ═

ΔMC = MC - MC = 14 u.m.

Δ 48,92 u.m.

ΔRMC = u.m.

2.1. Δg_i = - = -58,69 u.m.

2.2. Δr_{ci =} - = 23,76 u.m.

Interpretare:

Se observa ca activitatea comerciala a acestui agent economic inregsitreaza cresteri de la un exercitiu financiar la altul, ceea ce inseamna ca exista disponibilitate si posibilitate de dezvoltare a acestei activitati.

Societatea inregistreaza un plus de marja comerciala de 14 u.m. Cresterea nu este foarte mare fata de anul precedent, acest lucvru dovedind faptul ca firma este interesata sa-si mentina nivelul vanzarilor, cu posibilitatea extinerii vanzarilor, dar la cote mici.

Urmarind contributia factorilor constatam ca veniturile din vanzare au avut o influenta pozitiva asupra marjei comerciale de 48,92 u.m., iar rata marjei comerciale a influentat in snsul diminuarii merjei comerciale cu -34,92 u.m.

Firma nu numai ca reuseste sa vanda mai mult, ci reuseste sa vanda produsele cu preturi mai mari, ceea ce indica faptul ca produsele superioare calitativ. Clientela este interesata de produsel, chiar daca preturile sunt mai mari.

Urmarind structura vnazarilor si influenta ei asupra marjei comerciale, constatam ca aceasta se modifica in sensul cresterii vanzarilor din acele categorii de produse la care marja comerciala unitara este mai mica decat media pe intreprindere. Acesta este un indiciu pentru managementul referitor la structura clientelei din punct de vedere al puterii de cumparare in sectorul careia i se adreseaza: cresterea ponderii clientelei cu venituri relativ mai mici, prin urmare daca managemetul doreste expansiunea acestei activitati trebuie sa schimbe politica de produs si de pret.

Analiza rezultatului brut din exploatare al intreprinderii

Analiza RBE se face pe baza ratelor :

- Rata marjei brute a exploatarii (

- Rata rentabilitatii economice ( )

- Rata amortizarii (

- Rata cheltuielilor financiare (

- Rata dividendelor (

Analiza marjei brute

Mb =

Model de investigare:

Mb = = =

Dq

D Sqp)

Dp

DMb

Dg

Dmb Dp

Dc

Unde:

- Mb = rezultatul brut din exploatare sau marja bruta

Sqp = cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare

Sqc = cheltuielile aferente cifrei de afaceri

- q = volumul fizic al vanzarilor

- p pretul pe unitate de produs

- c = costul pe unitate de produs

- g = structura vanzarilor

- mb = marja bruta / rezultatul la 1 venituri din expl.monetare

= u.m.

18.235 u.m.

13.019 u.m.

u.m.

2. = u.m.

u.m.

u.m.

u.m.

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare:

Societatea analizata inregistreaza in anul 2003 un flux financiar din exploatare suplimentar anului 2002 de 30.837 u.m., flux financiar generat preponderent de evolutia veniturilor monetare. Acestea au o contributie favorabila din punct de vedere economic de 18.235 u.m., atat pe seama volumului fizic al productiei, cat si datorita pretului.

Urmarind evolutia factorilor secundari constatam ca volumul fizic al vanzarilor contribuie la cresterea marjei brute din exploatare cu 13.019 u.m., ceea ce inseamna ca agentul economic are o pozitie mai importanta pe piata, reusind sa atraga din clientii concurentei si putand sa-si valorifice produsele intr-o proportie mai mare decat in anul anterior.

Avand in vedere factorii secundari, putem spune ca agentul economic reuseste sa produca o cantitate superioara comparativ cu anul 2002, cu preturi mai mari decat in perioada anterioara. In conditiile in care cresterile de pret nu au afectat volumul fizic al vanzarilor putem concluziona ca ele nu s-au datorat unor conjuncturi economice, cum ar fi inflatie sau raportul cerere-oferta, drept pentru care piata nu sanctioneaza intreprinderea prin refuzul de a achizitiona produsele.

Practic cresterea de pret de 5.216 u.m. reflecta o calitate superioara a produselor, prin urmare nu numai ca aceasta crestere este justificata economic, insa se va mentine ca nivel si pentru exercitiul financiar viitor, dat fiind nivelul de calitate.

In ceea ce priveste marja bruta unitara, aceasta contribuie la crestrea cash-flowului din exploatare cu 12.602 u.m.

Aceata intensitate a marjei brute unitare este modificata de structura productiei in sensul cresterii ponderii produselor ce genereaza un cash-flow unitar mai mic decat media pe intreprindere.

Modificarea structurii productiei, constituie un raspuns al managementului la evolutia cererii pe piata, astfel intreprinderea pastrandu-si pozitia concurentiala pe piata.

Urmarind obiectivele pret-cost in corelatie, observam ca desi diferite ca intensitate, influenta pretului este mai importanta. De aceea putem spune ca din corelatia intre dinamica pretului si dinamica costului, agentul economic nu inregistreaza pierderi semnificative.

Pe ansamblu consideram politicile legate de acest indicator ca fiind eficiente, astfel recomandam managemetului mentinerea lor.

Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al intreprinderii

Model de investigare:  R = CA - CH

Dq

D Sqp)

Dp

DRCA

Dg

Dpr    Dp

Dc

Unde:

RCA = rezultatul aferent cifrei de afaceri

Sqp = cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare

Sqc = cheltuielile aferente cifrei de afaceri

- q = volumul fizic al vanzarilor

- p pretul pe unitate de produs

- c = costul pe unitate de produs

- g = structura vanzarilor

- pr = profitul / rezultatul la 1 leu CA.

= u.m.

u.m.

u.m.

= u.m.

2. = u.m.

= u.m.

2.2. = u.m.

2.3. = u.m.

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare:

Societatea inregistreaza o crestre a rezultatului aferent cifrei de afaceri in anul 2003 fata de 2002 cu 29.371 u.m.

La aceasta influenta au contribuit factorii cu o evolutie primara astfel:

Veniturile din vanzari au determinat o crestere a rezultatului aferent vanzarilor cu 10.444 u.m.;

Profitul la un leu cifra de afaceri a influentat crestrea rezultatului aferent cifrei de afaceri cu 18.927 u.m.

Urmarind evolutia factorilor secundari constatam ca volumul fizic al vanzarilor contribuie la cresterea rezultatului aferent cifrei de afaceri cu 7.332 u.m., ceea ce inseamna ca agentul economic are o pozitie mai importanta pe piata, reusind sa atraga din clientii concurentei si putand sa-si valorifice produsele intr-o proportie mai mare decat in anul anterior.

Din evolutia factorilor secundari, putem spune ca agentul economic reuseste sa produca o cantitate superioara comparativ cu anul 2002, cu preturi mai mari decat in perioada anterioara. In conditiile in care cresterile de pret nu au afectat volumul fizic al vanzarilor putem concluziona ca ele nu s-au datorat unor conjuncturi economice, cum ar fi inflatie sau raportul cerere-oferta, drept pentru care piata nu sanctioneaza intreprinderea prin refuzul de a achizitiona produsele.

Cresterea de pret de 3.112 u.m. reflecta o calitate superioara a produselor, prin urmare nu numai ca aceasta crestere este justificata economic, insa se va mentine ca nivel si pentru exercitiul financiar viitor, dat fiind nivelul de calitate.

In ceea ce priveste profitul la un leu cifra de afaceri, aceasta contribuie la crestrea rezultatului aferent cifrei de afaceri cu 18.927 u.m.

Aceasta intensitate favorabila a profitului la un leu cifra de afaceri are la baza modificarea structurii productiei in sensul cresterii ponderii produselor cu o rentabilitate mai mare decat media pe intreprindere.

Urmarind corelatie pret-cost,observam ca dinamica pretului este mai imporatnta decat a costlui, dinamica generata de cresterea calitatii produselor. Relatia pret - cost a acestei intreprinderi se bazeaza pe criterii de eficienta economica, cresterea de pret a produselor intreprinderii incadrandu-se in media pe piata.

Pe ansamblu consideram politicile legate de acest indicator ca fiind corecte, astfel recomandam managementului mentinerea lor.

Analiza rezultatului exploatarii intr-o intreprindere

Model de investigare:

Rexpl. = Ns = Ns . Wa . pr

DNs

DWa

DRexpl.

Dg

Dpr    Dp

Dc

Rexpl. = Rexpl₁ - Rexpl₀ = u.m.

1. Δ Ns =Ns * Wa * pr - Ns * Wa pr u.m.

Δ Wa = Ns * Wa * pr - Ns * Wa pr u.m.

Δ pr    = Ns * Wa * pr - Ns * Wa pr u.m.

Δg = Ns * Wa - Ns * Wa u.m.

Δp = Ns * Wa - Ns * Wa u.m.

Δc = Ns * Wa - Ns * Wa u.m.

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare :

Analizand rezultatul exploatarii prin modelul dezvoltarii factorilale ce implica calitatea si cantitatea resurselor umane, observam ca modificarea acestui indicator in anul 2003, inregistreaza o crestere de 31.007 u.m.

Fata de anul anterior intreprinderea a inregistrat o diminuare a numarului de salariati cu 85. Aceasta scadere a fortei de munca influenteaza reducerea rezultatului exploatarii cu 504 u.m. Aceasta influenta este atenuata de cresterea productivitatii muncii, crestere ce inregistreaza un plus de 11.954 u.m. asupra rezultatului exploatarii.

Influenta rentabilitatii veniturilor asupra rezultatului exploatarii este una favorabila inregistrand un plus de 19.557 u.m.

Contributia principala la influenta rentabilitatii venituilor o are modificarea structurii veniturilor din exploatare in sensul cresterii acelor venituri, care se obtin cu o rentabilitate mai mare decat media pe intreprindere.

Modificarea structurii veniturilor este generata de evolutia cererii pe piata, astfel managementul intreprinderii adaptandu-se la conditiile pietei.

Urmarind influentele costului unitar si pretului unitar, observam ca sunt diferite ca sens si intensitate. Cresterea costlui este o crestere foarte accentuata, depasind cu mult cresterea pretului. Aceasta crestere are la baza fie o slaba gestionare a materialelor, materiilor prime, precum si o aprovizinare deficitara, asa cum am aratat in analizele anterioare. Astfel putem concluziona ca la nivelul firmei, exista dezechilibre financiare si pierderile generate de acestea sunt substantiale.

Se recomanda identificarea vulnerabilitatilor la nivelul costului din exploatare si eliminarea acestora. Pentru o eficienta maxima la nivelul exploatarii este de dorit sa se respecte corelatia cost - pret, cresterile de cost trebuind sa se reflecte in nivelul pretului.

Analiza rezultatului curent intr.o intreprindere

se analizeaza - in dinamica

- structural

- factorial

Rcrt.= Rexpl. + Vfin. - ch.fin

Rcrt. = Rexpl Rfin.

9. Analiza rezultatului exercitiului intr-o intreprindere

Model de investigare:

1.1.1.DNs

DT 1.1.2.Dth

DVt

Rex = Vt * (Rex/Vt) 1.2.DWh

Dpr Dg

Dp

Dc

Unde:

Vt = Venitul total

T = Fondul total de timp de munca in om-ore

Ns = Numarul de salariati

Wh = Productivitatea orara

th = timpul de munca efectuat de catre un salariat in ore

pr = profitul (pierderea) medie la 1 leu venit total

33.637 u.m.

u.m.

u.m.

= u.m.

= u.m.

1.2. = u.m.

u.m.

g = Vt₁ Vt₁ * = u.m.

p = Vt₁ * Vt₁ u.m.

c Vt₁ * - Vt₁ = u.m.

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare :

Din analiza rezultatului exercitiului, se observa o crestere a acestui indicator cu 33.637 u.m.

Urmarind influenta factorilor, constatam influenta favorabila a veniturilor totale de 7.001 u.m., influenta generata de scaderea numarului de salariati, de utilizarea mai buna a timpului de lucru, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

Prin urmare managementul nu a avut in vedere doar utilizarea mai buna a fondului timpului de munca, ci si crestera rezultatului obtinut in unitatea de timp. Din aspectele cerecetate in abordarile anterioare concluzionam ca retehnologizarea a constituit principala preocupare a managementului si aceasta politica a avut drept efect crestrea productivitatii muncii, care a determinat obtinerea unui rezultat al exercitiului suplimentar de 6.852 u.m.

In ceea ce priveste eficienta activitatii, constatam o crestre a acesteia, generata pe de o parte de

10. Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilitatii veniturilor totale intreprinderii

Model de investigare:

r =

Rezultat = profitul exercitiului inaintea impozitarii

Vt = veniturile totale aferente perioadei

Δ r= r - r

1. = %

=

3. = %

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare:

Se constata o crestere a rentabilitatii veniturilor cu 4,13%, la aceasta crestere

contribuind in sensuri si cu intensitati diferite, toti cei trei factori cu influenta primara, astfel:

structura veniturilor contribuie la cresterea rentabilitatii veniturilor cu 1,99%, ceea

ce inseamna ca strucura veniturilor s-a modificat in sensul cresterii ponderii acelor venituri ce se obtin cu un profit unitar mai mare decat media pe intreprindere;

pretul unitar contribuie la cresterea rentabilitatii veniturilor cu 9,17%.

Contributia este favorabil din punct de vedere economic si cea mai intensa. Prin urmare putem vorbi despre un indice al pretului mai mare decat indicele costului, relatie ce arata echilibrul financiar al acestei activitati;

Influenta costului, nefavorabila din punct de vedere economic, determina

scaderea rentabilitatii veniturilor cu 7,02%. Insa o consideram normala din punct de vedere economic pentru ca orice intentie de dezvoltare a afacerii atrage costuri suplimentare. Efectul nefavorabil al costului este anihilat de influenta pretului, ceea ce inseamna ca fiecare leu cheltuit in intreprindere atrage venituri suplimentare.

Modificarea structurii veniturilor se poate datora modificarii raportului cerere - oferta pe piata sau deficientelor de organizare interna. In conditiile in care managementul este receptiv la schimbarile de mediu si modifica structura veniturilor pentru a nu pierde cota de piata, consideram efectul structurii unul favorabil asupra pozitiei intreprinderii pe piata.

Aceasta permite consolidarea relatiilor de piata si continuitatea afacerii, cel putin la acelasi nivel cu perioada anterioara. Daca deficientele de organizare interna determina modificarea structurii, atunci acestea trebuie identificate si eliminate, pentru ca in perspectiva sa nu atraga pierderi finaciare.

Evolutia preturilor poate fi determinata fie de raportul cerere - oferta, fie de modificarea inflatiei la nivelul economiei nationale, fie de modificarea calitatii produselor. Intre cei trei factori singurul cu efect favorabil de durata este cel legat de calitatea produselor. Ceilalti factori sunt factori conjuncturali, astfel au influente pe perioade de timp scurte. In cazul exemplului nostru, dupa cum am aratat in analizele anterioare, evolutia pretului are la baza modificarea calitatii produselor, fapt ce avantajeaza economic intreprinderea.

In ceea ce priveste costul, un management performant trebuie sa urmareasca cu atentie, evolutia fiecarui element de cost, sa studieze relatiile de echilibru specifice, in scopul identificarii rezervelor de reducere relativa a costurilor.

Majorarea ratei rentabilitatii veniturilor semnifica imbunatatirea efiecientei activitatii intreprinderii si intarirea controlului costurilor desfasurate de intreprindere.   

10.2. Rata rentabilitatii resurselor consumate

Model de investigare:

Dg (structura veniturilor)

R^rc = (-1)*100 Δc (costul unitar )

Dp (pretul unitar)

Δ R^rc = R^rc ₁ - R^rc_{0 =}

1. = %

2. = %

=

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare :

Se constata o crestere a ratei renatabilitatii resurselor consumate cu 4,60% datorita contributiei in sensuri si cu intensitati diferite a celor trei factori de influenta.

Astfel structura veniturilor a determinat o crestre a renatabilitatii resurselor consumate cu 2,17%, ceea ce inseamna ca structura veniturilor s-a modificat in sensul cresterii ponderii veniturilor cu o rentabilitate mai mare decat media pe intreprindere.

Modificarea costului unitar determina scaderea ratei renatabilitatii resurselor consumate cu 7,99%, in timp ce pretul unitar determina o crestere de 10,43%.

Modificarea structurii veniturilor se poate datora modificarii raportului cerere - oferta pe piata sau deficientelor de organizare interna. In conditiile in care managementul este receptiv la schimbarile de mediu si modifica structura veniturilor pentru a nu pierde cota de piata, consideram efectul structurii unul favorabil asupra pozitiei intreprinderii pe piata.

Situatia poate fi datorata unor mutatii favorabile pe piata de desfacere, dar si eforturile firmei in scopul obtinerii si vanzarii acestor produse.

Aceasta permite consolidarea relatiilor de piata si continuitatea afacerii, cel putin la acelasi nivel cu perioada anterioara. Daca deficientele de organizare interna determina modificarea structurii, atunci acestea trebuie identificate si eliminate, pentru ca in perspectiva sa nu atraga pierderi finaciare.

Evolutia preturilor poate fi determinata fie de raportul cerere - oferta, fie de modificarea inflatiei la nivelul economiei nationale, fie de modificarea calitatii produselor. Intre cei trei factori singurul cu efect favorabil de durata este cel legat de calitatea produselor. Ceilalti factori sunt factori conjuncturali, astfel au influente pe perioade de timp scurte.

Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

In ceea ce priveste costul, un management performant trebuie sa urmareasca cu atentie, evolutia fiecarui element de cost, sa studieze relatiile de echilibru specifice, in scopul identificarii rezervelor de reducere relativa a costurilor.

Majorarea ratei rentabilitatii consumurilor semnifica imbunatatirea efiecienta a activitatii intreprinderii si intarirea controlului costurilor desfasurate de intreprindere.   

10.3.Rata rentabilitatii comerciale

Model de investigare:

Δ R= R - R ₌

=

=

=

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare :

Societatea analizata inregistreaza o crestere a rentabilitatii comerciale cu 3,09%, la aceasta contribuind in sensuri si cu intensitati diferite toti cei trei factori cu influenta primara, astfel:

structura veniturilor din vanzaricontribuie la cresterea rentabilitatii veniturilor cu 1,99%, ceea ce inseamna ca strucura veniturilor s-a modificat in

sensul cresterii ponderii acelor venituri ce se obtin cu un profit unitar mai mare decat media pe intreprindere;

pretul unitar contribuie la cresterea rentabilitatii comerciale cu 9,06%.

Contributia este favorabil din punct de vedere economic si cea mai intensa. Prin urmare putem vorbi despre un indice al pretului mai mare decat indicele costului, relatie ce arata echilibrul financiar al acestei activitati;

Influenta costului, nefavorabila din punct de vedere economic, determina

scaderea rentabilitatii comerciale cu 6,95%. Insa o consideram normala din punct de vedere economic pentru ca orice intentie de dezvoltare a afacerii atrage costuri suplimentare. Efectul nefavorabil al costului este anihilat de influenta pretului, ceea ce inseamna ca fiecare leu cheltuit in intreprindere atrage venituri suplimentare.

Modificarea structurii veniturilor se poate datora modificarii raportului cerere - oferta pe piata sau deficientelor de organizare interna. In conditiile in care managementul este receptiv la schimbarile de mediu si modifica structura veniturilor pentru a nu pierde cota de piata, consideram efectul structurii unul favorabil asupra pozitiei intreprinderii pe piata.

Aceasta permite consolidarea relatiilor de piata si continuitatea afacerii, cel putin la acelasi nivel cu perioada anterioara. Daca deficientele de organizare interna determina modificarea structurii, atunci acestea trebuie identificate si eliminate, pentru ca in perspectiva sa nu atraga pierderi finaciare.

Evolutia preturilor poate fi determinata fie de raportul cerere - oferta, fie de modificarea inflatiei la nivelul economiei nationale, fie de modificarea calitatii produselor. Intre cei trei factori singurul cu efect favorabil de durata este cel legat de calitatea produselor. Ceilalti factori sunt factori conjuncturali, astfel au influente pe perioade de timp scurte. In cazul exemplului nostru, dupa cum am aratat in analizele anterioare, evolutia pretului are la baza modificarea calitatii produselor, fapt ce avantajeaza economic intreprinderea.

In ceea ce priveste costul, un management performant trebuie sa urmareasca cu atentie, evolutia fiecarui element de cost, sa studieze relatiile de echilibru specifice, in scopul identificarii rezervelor de reducere relativa a costurilor.

Majorarea ratei rentabilitatii comerciale semnifica imbunatatirea efiecientei activitatii intreprinderii si intarirea controlului costurilor aferente vanzarilor desfasurate de intreprindere.   

10.4. Rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri

Model de investigare:  Dg (structura veniturilor)

R^rc_CA c (costul unitar )

Dp (pretul unitar)

R^rc_CA = R^rc_CA1 - R^rc_{CA0 =}

1. = %

2. =

=

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare:

Se constata o crestere a ratei renatabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri cu 3,56% datorita contributiei in sensuri si cu intensitati diferite a celor trei factori de influenta.

Astfel structura veniturilor a determinat o crestre a renatabilitatii resurselor consumate cu 1,10%, ceea ce inseamna ca structura veniturilor s-a modificat in sensul cresterii ponderii veniturilor cu o rentabilitate mai mare decat media pe intreprindere.

Modificarea costului unitar determina scaderea ratei renatabilitatii resurselor consumate aferente vanzarilor cu 8,08%, in timp ce pretul unitar determina o crestere de 10,55%.

Modificarea structurii veniturilor se poate datora modificarii raportului cerere - oferta pe piata sau deficientelor de organizare interna. In conditiile in care managementul este receptiv la schimbarile de mediu si modifica structura veniturilor pentru a nu pierde cota de piata, consideram efectul structurii unul favorabil asupra pozitiei intreprinderii pe piata.

Situatia poate fi datorata unor mutatii favorabile pe piata de desfacere, dar si eforturile firmei in scopul obtinerii si vanzarii acestor produse.

Aceasta permite consolidarea relatiilor de piata si continuitatea afacerii, cel putin la acelasi nivel cu perioada anterioara. Daca deficientele de organizare interna determina modificarea structurii, atunci acestea trebuie identificate si eliminate, pentru ca in perspectiva sa nu atraga pierderi finaciare.

Evolutia preturilor poate fi determinata fie de raportul cerere - oferta, fie de modificarea inflatiei la nivelul economiei nationale, fie de modificarea calitatii produselor. Intre cei trei factori singurul cu efect favorabil de durata este cel legat de calitatea produselor. Ceilalti factori sunt factori conjuncturali, astfel au influente pe perioade de timp scurte.

Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

In ceea ce priveste costul, un management performant trebuie sa urmareasca cu atentie, evolutia fiecarui element de cost, sa studieze relatiile de echilibru specifice, in scopul identificarii rezervelor de reducere relativa a costurilor.

Majorarea ratei rentabilitatii consumurilor aferente cifrei de afaceri semnifica imbunatatirea efiecienta a activitatii intreprinderii si intarirea controlului costurilor desfasurate de intreprindere.

10. 5. Rata rentabilitatii economice

Model de investigare:

Rec = =

1. Randamentului activelor imobilizate:

= %

2. Rotatiei activelor circulante:

= %

3. Ratei rentabilitatii comerciale:

3.1. datorita modificarii structurii vanzarilor:

, unde

3.2. datorita preturilor de vanzare:

, unde

3.3. datorita costurilor de productie:

= %

Ip = 110,7%

Ic =

Interpretare:

In urma analizei efectuate constatam o crestere a rentabilitatii economice la societatea analizata, cu 4,75%. Aceasta crestere este determinata de contributia in sensuri si cu intensitati diferite a celor trei factori principali:

numarul de rotatii a activelor imobilizate - determina o crestre a rentabilitatii economice cu 0,22%, datorita cresterii volumului activelor imobilizate de la 123.964 u.m. in anul 2002, la 170.147 u.m.;

numarul de rotatii a activelor circulante - determina o crestre a rentabilitatii economice cu 0,12%, datorita cresterii volumului activelor imobilizate de la 180.156 u.m. in anul 2002, la 259.401 u.m.;

rentabilitatea comerciala determina o crestere a rentabilitatii economice de 4,41%, datorita crestreii valorii ei de la 7,15% in anul 2002, la 11,90% in anul 2003.

Modificarea rentabilitatii comerciale are loc pe seama modificarii structurii vanzarilor, in sensul cresterii ponderii vanzarilor de produse, care aduc un profit unitar mai mare decat media pe intreprindere;

De asemenea modificarea rentabilitateii comerciale are loc pe seama crestereii preturilor, aceasta la randul ei fiind determinata de modificarea calitatii productiei, fie de inflatie, fie de modificarea raportului crere - oferta.

Influenta costului, nefavorabila din punct de vedere economic, este anihilata de influenta pozitiza si mai accentuata a pretului, ceea ce inseamna ca fiecare leu cheltuit in intreprindere atrage un profit finaniciar.

Prin urmare putem spune ca acest agent economic este bine pozitionat in sector si reuseste nu numai sa comercializeze un volum mai mare de produse, ci chiar sa atraga un profit superior celui aferent perioadei precedente.

Putem concluziona ca deciziile managementului au la baza criterii de eficienta, prin urmare recomandam mentinerea acestor politici.

10. 6. Rata rentabilitatii financiare

Model de investigare:

Vt / At = viteza de rotatie a activelor totale

At / Kp = factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau bratul

parghiei financiare.

Pn / Vt = profitul net la 1 leu venituri.

Rf = =

1. Influenta vitezei de rotatie a activelor totale:

= %

2. Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu:

=

3. Influenta profitului net la 1 leu venituri totale:

= %

Interpretare:

Din calculele efectuate putem afirma despre agentul economic ca: rentabilitatea financiara a acestuia a crescut cu 9,24%.

Contributiile factorilor primari se prezinta astfel:

viteza de rotatie a activelor totale inregistreaza o accelerare, determinand o crestere a rentabilitatii financiare cu 0,56%;

factorul de multiplicare a capitalurilor proprii a determinat o diminuare a rentabilitatii financiare cu 0,21%;

rata rentabilitatii veniturilor contribuie la crestrea rentabilitatii finanaciare cu 8,89%.

Cresterea vitezei de rotatie a activelor totale este influentata de cresterea activului total intr-un ritm mai mic decat cresterea veniturilor atrase, fapt ce este favorabil dezvoltarii eficiente a activitatii intrepriderii. Intreprinderea realizeaza investitii, investitii ce se realizeaza pe criterii de eficienta economica.

Factorul de multiplicare a capitalurilor proprii determina scaderea rentabilitatii financiare, ceea ce inseamna ca factorul de multiplicare a capitalurilor proprii scade in dinamica. Acest fapt poate fi interpretat astfel: scaderea activului total la un leu capitaluri proprii, ceea ce arata ca avera actionarilor inregistreaza o dinamica mai mica decat a activului firmei. Din aceasta cauza putem spune ca in structura surselor de finantare a crescut ponderea datoriilor. Situatia este nefavorabila atat la nivelul firmei, cat si pentru actionari. Managementul ar trebui sa fie preocupat de schimbarea acestei structuri a surselor de finantare.

Ca factor de influenta, rentabilitatea veniturilor contribuie favorabil la determinarea rentabilitatii financiare, ceea ce inseamnaca din punct de vedere al achilibrului financiar, respectiv eficientei economice, agentul economic nu prezinta probleme.

Recomandam managementului investigarea surselor financiare si schiumbarea structurii acestora, diminuarea pe cat posibil a datoriilor.

10.7 Stabilirea corelatiei intre ratele de rentabilitate specifice

Analiza cost-volum-profit intr-o intreprindere

Etape:

. Analiza pragului de rentabilitate la nivelul intreprinderii

Analiza riscului de exploatare al intreprinderii

Analiza riscului financiar al intreprinderii

Prag de rentabilitate

la nivel de intreprindere

la nivel de produs

Punctul critic

- data calendaristica cand se atinge pragul de rentabilitate

* 365 (sau * 12 luni)

Interval de siguranta

- intervalul de timp de pe parcursul unui exercitiu financiar cat intreprinderea produce si vinde cu profit Is

4. Prag de rentabilitate numerar

5. Grad minim de utilizare al capacitatii de productie

Kmin = * 100

a.      Grad efectiv de utilizare al capacitatii de productie

K = * 100

b.      Coeficientul parghiei din exploatare sau coeficientul de elasticitate

=

c.       Prag de rentabilitate cu considerarea riscului financiar

d.      Profitul maxim in conditiile indatorarii

e.       Indicator de pozitie (flexibilitate)

- util masurarii riscului global

in marime absoluta:

in marime relativa:

Nr crt	Indicatori			2002	2003
1	Cifra de afaceri			413.549	612.096
2	Cheltuieli totale aferente CA			391.795	560.971
2_1	Cheltuieli variabile			341.554	525.707
2_2	Cheltuieli fixe			50.241	35.264
2_3	Suma amortizarii			28.927	17.396
2_4	Cheltuieli cu dobanzi bancare			8.016	7.748
5	Rezultatul aferent cifrei de afaceri			21.754	51.125
6	Cifra de afaceri maxima			550.000	720.000
Nr crt		Indicatori	2002			2003
1		Prag de rentabilitate	288.591			249.858		-38.733
2		Punct critic	255			149		-106
3		Interval de siguranta	30,22%			59,18%		28,96%
4		Prag de rentabilitate numeric	122.430			126.601		4.170
5		Gradul minim de utilizare al capacitatii de productie	52,47%			34,70%		-17,77%
6		Gradul efectiv de utilizare al capacitatii de productie	75,19%			85,01%		9,82%
7		Coeficientul de elasticitate	3,31			1,69		-1,62
8		Flexibilitatea absoluta	78.913			307.341		228.428
9		Coeficient de volatilitate	23,58%			100,85%		77,27%