ECONOMIA BAZATA PE CUNOASTERE

ECONOMIA BAZATA PE CUNOASTERE

"Cunoasterea este cel mai puternic motor pentru productie" a afirmat Alfred Marshall in lucrarea ,, Principiile economiei". Astazi vedem un numar de procese in functiune, unele complet noi, altele care s-au dezvoltat pe parcursul mai multor ani, care impreuna transforma modul in care opereaza afacerile, indivizii si factorii care iau decizii politice. Aceasta cere o noua focalizare pe cunoastere ca mijloc de a dezvolta performantele economice.

Cresterea importantei economiei bazata pe cunoastere este o trasatura internationala care afecteaza economiile indiferent de nivelul de dezvoltare. Raportul privind dezvoltarea intregii lumi din 1998 al Bancii Mondiale atrage atentia asupra acestei teme :

''Pentru tarile din avangarda economiei mondiale, balanta dintre cunoastere si resurse s-a inclinat catre cea dintai astfel incat cunoasterea a devenit probabil cel mai important factor care determina standardul de viata Astazi cele mai avansate economii din punct de vedere tehnologic sunt intr-adevar bazate pe cunoastere.''

OECD a atras de asemenea atentia asupra cresterii importantei cunoasterii :

''aparitia economiilor bazate pe cunoastereare implicatii profunde asupra factorilor determinanti ai cresterii, organizarii productiei si asupra ratei angajarii si abilitatilor cerute si poate determina noi orientari pentru politicile industriale''

Alte tari au identificat de asemenea, importanta crescuta a cunoasterii si au reflectat-o in modul de abordare a politicii lor economice, ca de exemplu in SUA, Canada, Danemarca si Finlanda.

Ce este '' economia bazata pe cunoastere'' ?

O economie bazata pe cunoastere este una in care generarea si exploatarea cunoasterii a inceput sa joace un rol predominant in crearea bunastarii. Nu este numai pur si simplu indepartarea frontierelor cunoasterii; este de asemenea efectiva utilizare si exploatare a tuturor tipurilor de cunoastere in toate activitatile economice.

Diversi autorii au incercat sa descrie schimbarile care afecteaza economiile moderne in variate moduri. Termeni ca dezindustrializare, globalizare, era informatiei, economie digitala toate sunt elemente ale lumii actuale. Economia bazata pe cunoastere este un fenomen mai general, cuprinzand exploatarea si folosirea cunoasterii in toate activitatile de productie si servicii, nu numai in cele clasificate ca de inalta tehnologie sau bazate intensiv pe cunoastere.

 Ce intelegem prin cunoastere ?

Cunoasterea este mai mult decat informatie. O cantitate in permanenta crestere de informatie este produsa si devine disponibila. Aceasta nu insemna in mod necesar ca noi suntem cu totii mai cunoscatori. Informatia disponibila intr-o carte sau de pe internet devine cunoastere numai daca ea este citita si inteleasa. Modul cum este interpretata si folosita informatia poate fi diferit pentru diferiti citiori depinzand de experienta lor anterioara, specializare si necesitati.

Pentru a intelege rolul cunoasterii si informatiei in economie, este important sa distingem intre cele doua tipuri de cunoastere : cunoasterea ,, de tip informatie'' si cunoasterea ,,aprofundata, stiintifica''. Cunoasterea este ,,de tip informatie'' daca ea poate fi scrisa si transferata usor catre altii. Cunoasterea ,,aprofundata , stiintifica''este adesea greu de capatat si mult mai dificil de transferat catre altii. Exemple includ intelegerea construita pe perioada invatarii unei meserii, intelegerea modului cum lucreaza o piata, sau familiarizarea cu folosirea unei tehnologii particulare sau a unei limbi straine. Aceasta diferenta in transferabilitate determina faptul ca aceste doua tipuri de cunoastere sunt folosite si rasplatite complet diferit. Deoarece, prin natura sa, cunoasterea ,,aprofundata , stiintifica''este adesea sursa de avantaje competitive

Cresterea importantei elementului cunoastere in productie este peste tot in jurul nostru. Este probabil mai bine observata in domeniul calculatoarelor personale, telefoniei mobile si produselor electronice sofisticate din industria informatica si de comunicatii si in alte industrii cu tehnologie inalta cum ar fi cea farmaceutica.

Consultanta pentru afaceri, serviciile financiare si alte servicii bazate pe cunoasterea intensiva cresc de asemenea in importanta. Dar cunoasterea transforma de asemenea si alte sectoare, atat in procesul de productie cat si in ceea ce priveste natura produsului lor final. Pentru un tot mai mare numar de bunuri si servicii pe care le consumam creste in continuu ponderea in valoare a brandingului (numele firmei) si a designului. Peste 70% din costul de productie a unei masini noi poate fi atribuit elementelor bazate pe cunoastere cum ar fi designul, stilul, si softul. O masina moderna de lux poate include mai multe elemente computerizate decat Apollo 11.

Investitorii recunosc din ce in ce mai mult cresterea importantei cunoasterii ca activ in modul in care ei evalueaza o firma. In sectoarele care se dezvolta foarte repede cum ar fi biotehnologia si software, valoarea companiei consta aproape in intregime in cantitatea de cunostinte inglobata in patentele pe care le poseda si in personal.

De ce devine cunoasterea din ce in ce mai importanta ?

Cunoasterea a fost intotdeauna importanta, dar acum patru procese care se influenteaza reciproc cresc importanta ei in ceea ce priveste prosperitatea. Primul si cel mai evident, este extraordinarul progress in Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (ICT) . Informatia circula in intreaga lume cu o viteza si in cantitati mai mari ca niciodata si cu un pret mai mic, cu implicatii asupra tuturor tipurilor de activitati economice. Au fost create produse cu totul noi (ex. televiziunea digitala) si servicii (ex. servicii software) si au fost dezvoltate procese de productie sofisticate.

A doua forta care lucreaza in acest sens este cresterea vitezei de avans al stiintei si tehnologiei. Cresterile din ultimii ani din cercetarea stiintifica de baza si C&D din intreprinderi au condus la accelerarea cresterii stocurilor de cunoastere stiintifica si tehnica ,,de tip informatie''. In acelasi timp domeniile potentiale si productivitatea C&D au crescut ca urmare a imbunatatirii echipamentelor si mai bunei tehnologii de comunicare ceea ce a usurat diseminarea constatarilor cercetarii.

Cel de al treilea factor este cresterea competitiei globale. Competitia a fost facilitata in mare parte si de scaderea costurilor de comunicatie, care au deschis piata catre beneficiari prin reducerea costurilor de cautare. Costurile de transport international au scazut pentru multe afaceri, in timp ce alti oameni de afaceri pot livra bunurile sau serviciile printr-o linie de telefon. Marimea pietei disponibile pentru aceste companii a crescut in mod corespunzator. Usurinta cu care informatia poate fi transferata inseamna de asemenea ca produsele si procesele pot fi mai repede imitate. Viteza mare de diseminare a cunoasterii, determina firma care trebuie sa fie competitiva sa inoveze mai repede si sa foloseasca cunostintele (know-how) sale proprii.

Competitia este de asemenea inlesnita de liberalizarea comertului si pietei de capital. Datorita costurilor de transport scazute, liberalizarea comertului a determinat deschiderea de noi piete. Liberalizarea investitiilor directe straine a determinat de asemenea deschiderea de asemenea noi piete acolo unde este necesara prezenta locala a firmei. Cresterea competitiei permite firmelor sa aiba avantaje ale economiei de scala si sa exploateze avantajul competitiv.

Ultimul factor este schimbarea cererii, asociata cu cresterea veniturilor si schimbarea gusturilor si a atitudinii fata de petrecerea timpului liber care vine dintr-o prosperitate crescuta. Schimbarea atitudinii fata de noile tehnologii si fata de risc este de asemenea importanta . In acelasi timp , cresterea cererii care devine din ce in ce mai sofisticata conduce la schimbari in valorile traditionale si in particular in legatura cu mediul si performantele sociale.

Cu cresterea prosperitatii, o mica parte din venituri sunt cheltuite pe bunuri esentiale. Oamenii pun valoare din ce in ce mai mare pe modul in care-si petrec timpul liber si cheltuiesc mai mult din venitul lor in acest scop. Consumatorii pun mai mult accentul pe calitatea bunurilor si serviciilor pe care le cumpara si in general pe calitatea vietii. Cu cat economiile se dezvolta, si presiunea mediului creste, oamenii dau mai mare prioritate protejarii mediului inconjurator. Guvernele la randul lor au un rol cheie in asigurarea ca dezvoltarea viitoare este durabila. Toti acesti factori implica presiuni crescute asupra firmelor de a reduce dependenta de componentele fizice ale productiei (partea care vine din folosirea pamantului, materiile prime si forta de munca necalificata), sa limiteze poluarea si sa dea un rol mai mare inovarii, creativitatii si tehnicii sofisticate.

Cum se modifica modul in care se fac afacerile ?

Dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere implica in mod inevitabil o perioada de schimbari structurale. Se modifica modul in care firmele intra in competitie, permitandu-le acestora un acces mai rapid la pietele globale. Competitia si avansul tehnologiei lucreaza pentru a accelera ritmul inovatiei si schimbarii. Aceste dezvoltari tehnologice creaza un mare numar de noi produse. Produsele care au in componenta o mare cantitate de cunoastere incorporata genereaza venituri crescute, oferind un mare potential pentru cresterea viitoare.

Pentru ca economiile sa ofere un inalt nivel de viata trebuie sa se puna un mai mare accent pe inovare, dezvoltare stiintifica, managementul cunoasterii si capitalul uman. Spiritul antreprenorial are un mare rol in exploatarea oportunitatilor economice prezentate de cunoastere.

Implicatiile sunt simtite in intreaga economie si determina noi modalitati de munca. Cresterea competitivitatii determina firmele sa aiba capacitati distincte. Acestea constau ori in ''brand name'' (numele firmei) sau in performanetele C&D sau in cantitatea de cunoatere ,,aprofundata, stiintifica''a angajatilor.

Pentru conducatorul firmei (manager), problema existentei avantajelor competitive implica necesitatea de a mentine, dezvolta si utiliza aceste active ale cunoasterii. Viata scurta a produselor si competitia crescuta determina managerii sa creasca eficienta si sa acorde o atentie sporita inovarii. Dezvoltarile tehnologice ii ajuta sa faca acest lucru, dar schimbarile organizatorice si intarirea abilitatilor fortei de munca joaca de asemenea un rol foarte important.

Este necesar ca la inceput managerii sa capete experienta necesara lucrand cu alte firme prin realizarea spre exemplu de joint-ventures pe cercetare si cunoasterea celei mai bune practici. Cooperarea intre producatori si furnizori pentru reducerea timpului de aprovizionare si scaderea pretului a devenit o relatie normala. In anumite cazuri necesitatea de a fi in apropierea altor firme sau a avea un fond comun de forta de munca calificata si complementara a determinat firmele sa formeze grupuri (clustere) impreuna in anumite locuri

Acolo unde angajatii reprezinta activul cel mai important al companiei, sunt cerute alte tipuri de stimulente pentru a-i motiva si retine. Pentru persoanele individuale pentru a avea avantaje din oportunitatile prezentate de economia bazata pe cunoastere, ei trebuie sa aiba si sa asimileze noi si relevante abilitati. Investitia in abilitati trebuie de asemenea sprijinita prin dezvoltarea unei culturi la locul de munca care permite exploatarea cunoasterii, creativitatii si angajamentul fortei de munca.

Economia bazata pe cunoastere are profunde implicatii pentru investitori si comunitatea de afaceri. In cea mai mare parte capacitatea firmelor de a genera bunastare depinde de activele intangibile, incluzand cunoasterea si forta de munca. Valoarea acestor active este greu de masurat si chiar si mai greu de comunicat actionarilor. In numeroase situatii aceste active pot deveni de asemenea din ce in ce mai mult mobile. Toate acestea se adauga riscului si nesigurantei in luarea deciziei de a investi. Este necesara flexibilitatea in finantare atata timp cat viata unui produs este scurta si firmele individuale au potential sa creasca mai rapid in piata globalizata.

Pentru elaboratorul de reglementari si legi cateva din trasaturile economiei bazata pe cunoastere are implicatii asupra naturii competitiei. Cooperarea intre firme a devenit un lucru comun . Firmele care inoveaza cauta sa aiba o putere temporara pe piata pentru a compensa investitiile in C&D si in alte active legate de cunoastere. Elaboratorul de reglementari si legi trebuie sa compare costurile cu beneficiile in scopul stimularii si facilitarii inovarii. Reglementarea devine si mai grea cand productia este bazata pe cunoastere si cei care trebuie reglementati cunosc mai multe decat elaboratorul de reglementari. Aceasta face mai dificila munca elaboratorului pentru a evalua cu acuratete pozitia celui reglementat si deci de a face politica eficienta. 

Dezvoltarile stiintei si tehnologiei si tehnologia informatiei si comunicatiilor ofera un mare potential pentru crearea de noi produse si servicii si astfel pentru cresterea productivitatii. Inovatia este din ce in ce mai rapida. Marfurile pot fi distribuite mai usor si mai ieftini in intreaga lume. Produsele care contin informatie cum ar fi muzica, filmele, programele TV si softul pentru computere pot fi distribuite la costul minim marginal. Managerii trebuie sa se gandeasca permanent la cel mai ingenios mod de a crea si exploata activele cunoasterii pentru a asigura avantajele competitive, a dezvolta productivitatea si a fi in fruntea competitiei. Ei trebuie sa inteleaga si sa interpreteze cantitatea mare de informatie la care au acces, sa dezvolte produse si procese mai complexe si sa opereze pe mai multe piete.

Provocarea consta in a profita la maxim de oportunitatile oferite de economia bazata pe cunoastere. Intr-o lume a concurentei globalizate, nimeni nu mai poate concura numai prin costuri si trebuie sa se concentreze pe marfuri si servicii cu mare valoare adaugata si pe componentele productiei care nu pot fi usor transferate, cum ar fi abilitatile fortei de munca si cunoasterea aprofundata pe care o poseda angajatii si care este incorporata in sisteme si cultura.

Cresterea dependentei de cunoastere are multiple implicatii asupra naturii firmei si asupra strategiei de afaceri. De exemplu :

         Ofera firmelor mici si oportunitatea de a avea acces la pietele internationale fara a fi necesara o retea globala de marketing.

         Permite sub-contractarea unor activitati, mai ales a celor bazate pe cunoastere generala si creaza posibilitatea unor noi forme de organizare cum ar fi ,,companiile virtuale''.

         Pentru a ramane competitive este necesar ca firmele sa fie mai flexibile si mai inovative, administrand activele cunoasterii in mod efectiv pentru a avea noi surse de avantaj competitiv.

         Afacerile care depind de putine active fizice dar sunt puternic bazate pe abilitatile personalului devin mai mobile si mai putin legate de tara de origine.

         Firmele vor trebui sa colaboreze mai mult si sa formeze retele, in special bazate pe noile tehnologii si sa intareasca legaturile lor cu baza stiintifica si de inginerie, impartind intre ei echipamentele si adesea si oamenii.

Multe dintre trasaturile economiei bazate pe cunoastere au aparut recent in literatura economica si de afaceri. Cu toate acestea, cercetari viitoare sunt necesare in multe domenii cum ar fi evaluarea activelor intangibile, beneficiile grupurilor si retelelor, rolul dreptului de proprietate intelectuala si politica concurentiala in promovarea inovatiei si implicatiile asupra cresterii importantei industriilor bazate pe informatie si cunoastere.

Economia Cunoasterii si Avantajul Competitiv

Implicatiile globalizarii asupra lumii afacerilor fac necesara o redefinire a conceptelor si modelelor economice.

Astazi accentul se muta asupra organizatiilor flexibile si suficient de agile care au nevoie de specialisti care sa lucreze impreuna in echipe. Astfel de echipe sunt denumite sugestiv echipe multi-functionale. Ne mutam astefel din lumea specializarii inguste in cea a echipelor si in special in cea a echipelor inter-functionale care pun in evidenta nu numai calitatea produsului,ci si calitatea decidentilor din lumea afacerilor. Echipele inter si multi-functionale constau din membrii care poseda diferite seturi de calificari si competente.Iar acest fapt este plin de semnificatii in noua economie si in societatea cunoasterii.Iata o noua provocare pe care Romania trebuie sa o accepte, o conditie pe care trebuie sa o satisfaca in procesul ei de tranzitie spre o economie a cunoasterii. Echipele de lucru fac necesare si alte structuri organizationale decat structurile piramidale specifice organizarii traditionale bazate pe ierarhii si pe diviziunea muncii. O structura orizontala faciliteaza organizarea muncii in jurul proceselor de productie care reunesc nevoile clientilor si nu in jurul functiilor si sarcinilor care trebuie indeplinite. Traseele de cariera ii favorizeaza pe cei care pot practica mai mule profesii si care dovedesc calitati reale pentru a lucra in grup si pentru a se perfectiona permanent.Remodelarea si reconfigurarea noii lumi a afacerilor are un impact considerabil asupra unora dintre conceptele si modelele economice cheie,ceea ce presupune:

Introducerea echipelor multi si inter-functionale;

Adoptarea structurilor orizontale si inlaturarea ierarhiilor;

Procesele de re-inginerie.

Accentul s-a mutat dinspre organizarea muncii ca factor traditional de productie pe baza diviziunii muncii spre organizarea oamnilor in echipe si spre identificarea si dezvoltarea managementului carierei si competentelor. Experienta a evidentiat ca echipele performante dinamice pot fi mai eficiente intr-un mediu dominat de schimbare decat o pot face marile organizatii in mod individual sau persoanele singulare.

Noua economie trebuie sa ia in considerare o astfel de abordare si sa incorporeze aceste noi concepte in cadrul disciplinei stiintei economice. Multe dintre organizatiile moderne, performante se transforma si nu mai sunt interesate exclusiv de maximizarea profiturilor, ci urmaresc in special mentinerea in zona afacerilor, in competitie efectiva cu alte organizatii performante. Unele organizatii s-au transformat si au eliminat structurile formale, in special structurile de tip piramidal. Personalul unor astfel de organizatii nu mai este interesat sa aiba slujba care sa se desfasoare formal la acelasi birou; astfel de persoane deservesc simultan mai multe locuri de munca; nu se mai pune atata accent pe specificarile traditionale ale sarcinilor specifice unui anumit loc de munca sau pe un orar rigid,cu respectarea fixa a anumitor ore.

Organizatiile competitive considera ca persoanele devin mult mai interesate de activitatile care le provoaca sa isi manifeste creativitatea si inventivitatea si care le aduc satisfactii; astfel de persoane dovedesc mai putin interes pentru un anumit status socio-profesional formal sau pentru detinerea unor anumite titluri cu rezonanta sociala.

Convergenta economica si tehnologica generata de globalizare schimba si va continua sa schimbe maniera in care se creeaza avutia atat la nivel natioanal, cat si la nivel transnational. Pentru a facilita difuzarea efectiva a cunostintelor si inovatiilor se dezvolta tot mai mult o importanta structura informatica. Amplificarea convergentei va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor tarilor implicate in si/sau afectate de procesul globalizarii. Globalizarea modifica sensibil maniera in care se deruleaza afacerile si accelereaza difuzarea "know-how"-ului si a inovatiei.

Din aceasta perspectiva organizatiile trebuie sa devina tot mai competitive.Acest fapt face imperios necesara reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv in contextul noii economii si al societatii cunoasterii, acela al avantajului competitiv.

Inteligenta Economica, Progresul Tehnologic si Dezvoltarea Umana

In civilizatia globala noile economii care se bazeaza pe inovatii au drept componenta prioritara dezvoltarea tehnologica care conduce la un nivel inalt de competitivitate si la dezvoltarea umana. Progresul tehnologic este esential pentru progresul uman. Inovatiiile digitale, genetice, moleculare deschid noi perspective si "sparg frontierele" legate de modul in care oamenii pot utiliza tehnologiile pentru a extinde cunoasterea, stimuland cresterea si dezvoltarea. Noile tehnologii sunt difuzate, atat intre diferite tari, cat si in interiorul acestora.

Inovatiile tehnologice afecteaza dezvoltarea umana. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se sustin, se potenteaza si se propulseaza reciproc:

Inovatiile tehnologice pot imbunatati potentialul si abilitatile umane;

Inovatiile tehnologice sunt un mijloc de asigurare a dezvoltarii umane;

Dezvoltarea umana este un important mijloc de sustinere a dezvoltarii tehnologice.

Analiza Indicelui de Dezvoltare Umana in randul tarilor aflate in tranzitie ofera rezultate inedite. Astfel, cu toate ca este clasata pe ultimul loc, in raport cu valoarea indicelui de dezvoltare umana in randul celor sapte tari aflate in tranzitie grupate in randul statelor cu un nivel mediu al IDU, Romania a inregistrat, in perioada 1990-1998 cea mai mica valoare negativa a modificarii indicelui de dezvoltare umana.

Societatea cunoasterii in general si economia cunoasterii in special conduce, in opinia unor autori, chiar la modificarea regulilor specifice dezvoltarii economice in mod traditional:".Societatile sau regiunile pot evolua de la economii cu un pronuntat caracter agrarian catre economii ale cunoasterii fara a fi absolut necesara parcurgerea unei faze de industrializare."

O societate bazata pe diversitate culturala trebuie de aceea sa investeasca predilect in educatie, in ocrotirea sanatatii si in alte programe cu caracter social. Principiul cheie care trebuie sa guverneze in societatile moderne politcile de investitii, private sau publice, ar trebui sa fie cel care sa permita si sa favorizeze o investire predilecta in capitalul uman si in cel social. Acest principiu poate fi aplicat si legat de sistmele de asigurare a bunastarii si calitatii vietii precum si in cazul altor aspecte ale dezvoltarii social-economice.Bunastarea abordata in stil traditional,bazata pe sistemul platilor transferabile,pe servicii birocratice si pe asa-numita inginerie sociala,trebuie sa cedeze locul noilor abordari legate de bunastarea activa,de educatia continua si de dezvoltarea unor sisteme de asigurare a calitatii vietii prin apelarea la un set de programe investitionale prioritare,de tipul celor legate de investitia in educatie.

Educatia si implicit investitia in educatie trebuie sa se constituie in componente cheie pentru asigurarea unei autentice dezvoltari umane pe termen lung.

Bibliografie:

James, Kim si Arroba, Tanya - "Pressure at work: A survival guide for managers", Ed. Mc Graw - Hill, 2000.

Majaro, Simon - "Managing Ideas for Profit - The Creative Gap", Ed. Mc Graw - Hill, 1999

Toffler, Alvin - "Puterea in miscare", Ed. Antet, 1995

Stewart,Thomas, "Intellectual Capital:The New Wealth of Organizations, "Nicholas Brealey" Publishing Limited, 1998