Evolutia industriei in perioada 1886-1938

Transformarea sistemului industrial 1886-1914

1.1 Revolutia industriala - Proces demarat in Occident (in Anglia) in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constand, in esenta, in: inlocuirea uneltelor simple cu un sistem de unelte - masina; descoperirea si utilizarea unei forte motrice noi, a aburului; organizarea fabricii in locul atelierului.

Avantajele generate de revolutia industriala: expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor; activitatea industriala devine continua; cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii; reducerea considerabila a costurilor medii; scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

Ramurile industriale "originatoare" ale revolutiei industriale: industria textila; industria extractiva; industria metalurgica; industria constructoare de masini.

Configuratia noului sistem industrial: industria extractiva; industria prelucratoare; industria electricitatii (energiei electrice).

6.1.2 Premisele constituirii noului sistem industrial in perioada 1886-1914 au fost: existenta unei industrii manufacturiere si mestesugaresti dezvoltate; prezenta unei forte de munca specializate, calificate; disponibilitati de capitaluri si existenta unui sistem de credit stimulativ pentru investitii; manifestarea cererii de produse industriale pe piata interna si externa; accesibilitatea resurselor (materii prime, energie etc.).

Determinantele procesului de industrializare au constat in: evolutia celor trei forme ale industriei manuale (casnice, mestesugaresti si manufacturiere) si mecanizate (impactul revolutiei industriale occidentale asupra organizarii sistemului de fabrica in Romania); conturarea diviziunii internationale a muncii de tipul "stat agrar/stat industrial" pe parcursul secolului al XIX-lea; cresterea dependentei tarilor industriale de oferta de produse primare de pe pietele externe; investitiile destinate modernizarii infrastructurii in Romania au determinat contractarea de imprumuturi externe; achitarea anuitatilor tot mai mari ale datoriei externe a generat problema constituirii lichiditatilor internationale; contributia agriculturii la asigurarea capacitatii de plata externe; necesitatea sporirii capacitatii de plata externe a determinat cresterea dependentei economiei romanesti de productia agricola, punand in evidenta slaba eficienta a agriculturii romanesti; devine decisiva pentru politica economica problema raportului de schimb in comertul international - terms of trade.

1.2 Politica industriala: Interventia statului s-a manifestat sub forma unei politici comerciale externe protectioniste insotite de masuri politica industriala de incurajare a industriei. Protectionismul vamal a fost consacrat prin tarifele din anii 1886, 1891, 1893 si 1904, masurile si criteriile de incurajare a industriei fiind cuprinse in legile din anii 1887 si 1912.

Legea din anul 1887, Masuri generale pentru incurajarea industriei nationale acorda tuturor intreprinderilor industriale, care indeplineau conditiile prevazute, urmatoarele avantaje principale, pe timp de 15 ani: scutire de orice taxe si impozite directe; teren pana la 5 ha pentru constructie, in proprietate capitalului autohton si numai in folosinta capitalului strain; reducerea, pana la 40%, a tarifelor de transport al marfurilor pe caile ferate romane; scutirea de taxe la importul de masini si utilaje necesare fabricii si la importul de materii prime care nu se gaseau in tara; prioritate, fata de ofertele straine, la comenzile de furnituri pentru stat.

Conditiile (criteriile) pentru obtinerea avantajelor de incurajare pentru o intreprindere erau: capital fix minim de 50 000 lei sau folosirea a cel putin 25 lucratori salariati in timp de cel putin patru luni pe an; utilizarea de masini perfectionate; asigurarea, in termen de 5 ani, a unei proportii de 2/3 din lucratori cu personal romanesc.

Nu beneficiau de incurajare, morile, fabricile de bere si cele de spirt, considerandu-se ca abundenta de materie prima din tara le asigura prosperitatea.

Criteriile legii incurajarii, din anul 1887, urmareau avantajarea numai a unitatilor mari; de pilda, capitalul prevazut de 50 000 lei, era echivalent cu valoarea a 500 tone de grau sau a 16,6 kg aur.

Din anul 1912, se aplica o noua lege a incurajarii industriei, de data aceasta elaborata de catre un guvern al partidului conservator; acesta urmarea incurajarea si a industriilor consumatoare de materii prime agricole pe care le produceau marii proprietari si arendasi. Criteriile de acordare a avantajelor se modifica: nu se mai cerea o anumita marime a capitalului, ci folosirea a minimum 20 lucratori sau a unor motoare de forta motrice de peste 5 c.p.

Legea extindea sfera intreprinderilor beneficiare, incluzand morile, fabricile de bere si spirt, precum si cooperativele de meseriasi sau atelierele cu peste 4 lucratori, in anumite conditii.

Avantajele erau, aproximativ, aceleasi, dar acordate diversificat si pentru intervale variabile, de 21-30 de ani.

Legea punea conditia ca 75% din lucratori si minimum 25% din tehnicieni sa fie romani, promovand, prin aceasta, angajarea si formarea personalului autohton in industrie. Legile de incurajare de pana acum priveau numai ramurile prelucratoare.

Se adopta insa, si o legislatie referitoare la industria extractiva. Legea minelor, din anul 1895, stabileste regimul minier in Romania; ea separa proprietatea asupra solului de aceea asupra subsolului, care, cu toate resursele sale, apartine de acum statului, cu exceptia petrolului etc., ce revine proprietarului solului.

Legea lasa, astfel, libera exploatarea petrolului, cand in lume sporeste interesul marilor monopoluri pentru extractia si distilarea titeiului, ca urmare a cererii mari de produse petroliere, generata de descoperirea si raspandirea motorului cu ardere interna, a automobilului. Industria petrolului din Romania va cunoaste o mare dezvoltare datorita masivelor investitii straine ce vor domina, pana la mijlocul secolului 20, aceasta ramura.

1.3 Limitele dezvoltarii industriei romanesti in perioada 1886-1914 au fost determinate nu numai de lipsa capitalurilor, a mainii de lucru calificate sau a traditiei mestesugaresti/manufacturiere, ci, mai ales, de absenta burgheziei, respectiv a unei clase industriale si comerciale bine reprezentata. De aceea, pentru accelerarea dezvoltarii industriale a fost nevoie de interventia statului.

Atributele procesului de industrializare la nivelul industriei mecanizate, din anii 1913-1915 erau:

o structura moderna, in proces de formare a ramurilor si subramurilor:

nici o ramura nu era completa sub aspectul compozitiei tehnico-economice, nu se produceau, nici cantitativ, nici sortimental toate bunurile necesare pietei interne;

industria siderurgica si cea a constructiilor de masini lipseau cu desavarsire; revolutia industriala si industrializarea, pana in anul 1914, s-au realizat pe baza masinilor, utilajelor si tehnologiilor importate, economia romaneasca fiind integral dependenta de furnizorii externi;

in loc sa exporte produse finite, industria petroliera si a lemnului furnizau pietei externe materii prime si unele semifabricate. titei, produse petroliere semiprelucrate, busteni, cherestea;

industria mecanizata era structurata pe unele ramuri ale industriei usoare si extractive, lipsind ramura industriei constrructoare de masini, considerata "coloana vertebrala a oricarei industrii dezvoltate.

Caracteristicile procesului de industrializare in faza lui de inceput, respectiv in periaoda analizata:

acoperea doar o parte redusa a nevoilor de bunuri de consum industriale;

folosea cu precadere cca 4/5 din necesar - materii prime interne agricole si extractive;

principalele ramuri si subramuri produceau cu precadere bunuri de tehnicitate si complexitate redusa;

antrena in productia industriala cca 110 mii persoane dintr-o populatie activa de cca 3,5 mil., respectiv doar 3% din forta de munca a Romanieiei;

detinea o pondere de cca 25-30% din productia materiala a tarii;

se intemeia pe tehnica si tehnologie importata.

Capitalul investit in intreprinderile mari - societati anonime - era in proportie de 81% strain si 19% autohton; existau si ramuri cu peste 90% capital strain: industria petroliera, a energiei electrice, cimentului, zaharului etc. De asemenea, 42% din personalul ingineresc si tehnic si peste 30% din cel administrativ provenea de peste granita, adus, la intreprinderile lor, de catre societatile straine. Atat capitalul, cat si personalul tehnic strain apareau, in acea perioada, ca o necesitate stringenta, deoarece economia romaneasca era inca deficitara in aceste domenii.

Astfel, daca beneficiarul general al industriei mecanizate era economia nationala - intemeierea industriei, valorificarea unor materii prime, a fortei de munca etc. -, beneficiarul financiar, in principal, era capitalul strain, detinatorul a peste 4/5 din investitiile industriale, si respectiv, in aceeasi proportie, a masei de profit anual, in medie 40 - 50 mil.lei aur.

2 Dezvoltarea industriei romanesti in perioada interbelica. Accelerarea industrializarii.

In planul politicii industriale este continuata legislatia protectionista si de incurajare a industriei consacrata pana in anul 1914. Industria romaneasca, desi afectata in perioada 1929-1932 de criza economica pe plan mondial, a fost stimulata indirect prin legislatia comertului exterior.

2.1 Factorii externi care au franat dezvoltarea industriei romanesti:

consecintele distructive ale razboiului mondial;

diminuarea potentialului fianciar al puterilor europen, prin distrugerea, in timpul razboiului, a unei mari mase de capital, avand drept consecinta cresterea pretului creditelor externe;

criza economica mondiala din perioada 1929-1933 a afectat industria romaneasca prin:

diminuarea preturilor;

retragerile masive de capitaluri din partea investitorilor externi;

deschiderea foarfecii preturilor in defavoarea produselor de baza exportate de Romania, determinand deteriorarea raportului de schimb extern: pana in anul 1914 Romania exporta 3-4 tone de produse in schimbul unei tone importate; dupa razboi, raportul ajunge la 6-10 la 1, respectiv, in perioada crizei la 14 la 1.

2.2 Factorii interni stimulatori ai dezvoltarii productiei industriale:

prin revenirea la Romania a Transilvaniei si Banatului s-a realizat:

o       cresterea potentialului natural (datorita resurselor de carbuni, minereuri, sare, gaze naturale, paduri etc.);

• cresterea capacitatii de prelucrare a tarii prin subramurile reprezentate in noile provincii;

extinderea pietei interne in urma realizarii Marii Uniri a determinat cresterea capacitatii de absorbtie a pietei nationale;

factorii de productie - resursele de materii prime si forta de munca - aveau preturi inferioare celor externe;

continuarea politicii protectioniste a stimulat dezvoltarea industriei interne.

Intrebare: a avut politica protectionista consecinte perponderent pozitive sau negative?

2.3 Principalele directii ale politicii industriale:

Partidul National Liberal a promovat politica "prin noi insine" intemeiata pe urmatoarele principii: rolul capitalului national la dezvoltarea tarii trebuie sa fie determinant; participarea capitalului extern, numai in colaborare, rolul de conducere urmand sa revina capitalului autohton; profiturile si dobanzile la capitalurile investite sa fie proportionale cu investitiiloe si nediscrimatorii in cazul capitalului extern comparativ cu cel romanesc; respectarea intereselor economice interne si externe romanesti, in scopul consolidarii independentei economice si politice a Romaniei.

Partidul National Taranesc adopta lozinca "porti deschise capitalului extern", avansand urmatoarele principii: in conditiile insuficientei de capital autohton - mijloacele financiare straine, mult mai ieftine decat cele de pe piata interna, "erau necesare si avantajoase pentru punerea in valoare a bogatiilor naturale si completarea utilajului national"; dezvoltarea economica mai puternica, sustinuta de capitalul extern, se considera ca va conduce implicit, in viitor, la asigurarea independentei economice si, in consecinta, a celei politice; noua orientare in politica economica pornea de la "primatul agriculturii" si dezvoltarea industriilor cu resurse din tara; agricultura era chemata "sa aseze dezvoltarea economiei romanesti in cadrul ei firesc si pe temelii solide";

In acest sens s-a aplicat un nou tarif vamal, in august 1929, avand ca principii: prioritatea acordata agriculturii prin taxe urcate de aparare a produselor agricole, protejarea industriilor ce valorificau produsele agricole, reducerea taxelor de import la mijloacele de productie agricole, la articolele de mare consum si la instrumentele de productie, reducandu-se, in general, protectia industriei.

Intrebare: Care au fost deosebirile dintre politica economica promovata de PNL si cea sustinuta de Partidul National Taranesc sub lozinca "porti deschise"?

Consecintele crizei economice mondiale asupra industriei romanesti:

micsorarea venitului national de la 275 mild. lei la 171 mild. lei, cu peste 40%;

deprecierea valorii potentialului si resurselor economice;

nefolosirea unei parti din aparatul de productie;

diminuarea capitalurilor bancare si industriale;

distrugerea unor capitaluri mici si mijlocii;

scaderea veniturilor populatiei.

Particularitati ale crizei economice mondiale in industria romaneasca 1929-1932

Productia fizica a industriei a cunoscut o scadere mai redusa, datorita unor imprejurari specifice:

a. in primul rand, productia petroliera, in loc sa scada, a sporit considerabil intre 1929-1933, cu 53% la extractie si 52% la prelucrare, ameliorand scaderea indicilor industriali.

b. in al doilea rand, masurile de ingradire si comprimare a importului au creat un gol pe piata interna, permitand o productie mai mare a diferitelor ramuri ale industriei nationale.

Intrebare: Care au fost cauzele cresterii productiei fizice a unor produse industriale romanesti in perioada crizei?

Locul industriei in economia nationala la sfarsitul perioadei interbelice: Comparativ cu celelalte doua zone ale industriei (casnica si mestesugareas-ca), industria mecanizata ocupa locul central in viata economica a tarii prin:

volumul productiei de bunuri desfacute pe piata interna;

capitalurile investite;

relatiile financiare cu piata externa, precum si ce celelalte ramuri ale economiei nationale.

Desi nu devenise preponderenta la sfarsitul perioadei interbelice, importanta industriei mecanizate era reflectata de urmatoarele:

s-a racordat si a patruns, intr-o masura mai mare sau mai mica, in toate sectoarele societatii romanesti;

era un important consumator al materiilor prime autohtone;

ocupa un loc semnificativ pe piata interna;

era un mare beneficiar al creditelor acordate de banci;

devenise principala ramura furnizoare pentru export si beneficiara de importuri;

intreprinderile industriei mecanizate contribuiau, prin impozitele directe si indirecte, la cresterea veniturilor bugetului de stat;

alaturi de bancheri, clasa marilor industriasi devine dominanta in societatea romaneasca.

Stadiul industrializarii Romaniei pana in anul 1938.

Insuficiente ale dezvoltarii industriei romanesti pana in anul 1940:

dezechilibre structurale determinate de dezvoltarea cu precadere a catorva ramuri industriale (extractiva, alimentara, textila);

desi industria mecanizata romaneasca acoperea 80% din consumul intern, ponderea in cererea potentiala ramanea scazuta din cauza predominantei autoconsumului in gospodaria taraneasca;

gradul scazut de competitivitate a produselor romanesti pe pietele externe: la export predominau materiile prime industriale si unele produse semifabricate, produsele finite fiind slab reprezentate;

protejata si incurajata prin politica industriala interna si comerciala externa industria romanesca a beneficiat si de actiunea favorizanta a diferitelor oraganizatii monopoliste pe piata interna, consecinta fiind cresterea preturilor produselor industriale si diminuarea capacitatii de absorbtie a pietei interne;

industria constructoare de masini, axul antregii industrii, ramane o ranura slab reprezentata, aflata inca la inceputul dezvoltarii sale, prin volumul si calitatea produselor furnizate celorlalte ramuri ale economiei nationale; economia romaneasca era in continuare dependenta cu aprovizionarea cu bunuri de investitii de pe piata externa.

Precizati trei trasaturi si trei avantaje ale revolutiei industriale.

Mentionati cele trei componente ale noului sistem industrial in configuratia sa moderna.

Care au fost cele doua perioade de dezvoltare a industriei in perioada 1860-1914 si care au fost orientarile lor dominante?

Mentionati cele doua politici de stimulare a dezvoltarii industriei practicate in perioada 1886-1912.

Mentionati doua dintre cele mai importante tarife vamale elaborate in perioada 1880-1914 si nivelul mediu al taxelor vamale stabilite.

Precizati criteriile (conditiile) de acordare a avantajelor prevazute in legile de incurajare a industriei nationale adoptate in perioada 1880-1914.

Enumerati cele cinci avantaje acordate intreprinderilor industriale incurajate prin legile din perioada 1880-1914.

Mentionati termenul pe care erau acordate avantajele potrivit legilor de incurajare a intreprinderilor industriale potrivit legilor din anii 1887 si 1912.

Cine era proprietarul zacamintelor de petrol potrivit Legii minelor din anul 1895? Ce se urmarea prin aceasta prevedere?

Enumerati patru atribute ale dezvoltarii industriei mecanizate la nivelul anilor 1913-1915.

Prin ce se caracteriza procesul de industrializare a Romaniei in faza lui de inceput?

Mentionati ponderea capitalului romanesc si extern din societatile industriale anonime pana in anul 1914.

Mentionati cei patru factori externi care au franat dezvoltarea industriei in perioada interbelica.

Mentionati patru factori interni stimulatori ai dezvoltarii industriei in perioada interbelica.

La ce se refera modificarea Legii Minelor din anul 1925?

Prezentati patru directii ale programului politic al PNL 'Prin noi insine'.

Prezentati patru directii ale programului politic al PNT 'Porti deschise'.

Indicati cele doua imprejurari specifice care au determinat o diminuare mai redusa a productiei fizice industriale in perioada crizei din anii 1929-1932

Enumerati sase consecinte ale crizei economice din industrie din perioada 1929-1932.

Prezentati sase argumente pentru cresterea importantei industriei mecanizate in perioada interbelica.

Prezentati cinci trasaturi ale stadiului industrializarii in anul 1938.