organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica

(oecd/OCDE)

organizatie mondiala cu caracter permanent

i. Prezentare generala

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica reprezinta forumul international de dezbatere a politicilor economice si sociale la nivel global, o asociatie apolitica a tarilor cel mai bine dezvoltate din punct de vedere economic avand drept misiune construirea unei economii puternice in statele membre, imbunatatirea eficientei, perfectarea sistemelor de piata, extinderea comertului liber si contributia la dezvoltarea economica.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) s-a dezvoltat din Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica (OECE) a carei instituire s-a facut pentru administrarea ajutorului american din cadrul Planului Marshall pentru reconstructia Europei dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial in anul 1948.

Tarile membre OCDE in numar de 30 reprezinta o structura foarte solida. Celor 20 de state care au fondat organizatia in 1961 printre care s-au numarat Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie si SUA, li s-au alaturat incepand cu anul 1964 alti 10 parteneri importanti, cum ar fi: Australia, Japonia sau tarile din Grupul de la Visegrad, ultima tara admisa fiind Republica Slovaca, in decembrie 2000.

Astfel putem spune ca Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica are urmatoarele state membre: AUSTRALIA (7 iunie 1971), AUSTRIA (29 septembrie 1961), BELGIA (13 septembrie 1961), CANADA (10 aprilie 1961), REPUBLICA CEHA (21 decembrie 1995), DANEMARCA (30 mai 1961), FINLANDA (28 ianuarie 1969), FRANTA (7 August 1961), GERMANIA (27 Septembrie 1961), GRECIA (27 Septembrie 1961), ISLANDA (5 iunie 1961), IRLANDA (17 August 1961), ITALIA (29 martie 1962), JAPONIA (28 Aprilie 1964), KOREA (12 Decembrie 1996), LUXEMBOURG (7 Decembrie 1961), MEXICO (18 Mai 1994), OLANDA (13 noiembrie 1961), NOUA ZEELANDA (29 mai 1973), NORVEGIA (4 iulie 1961), POLONIA (22 noiembrie 1996), PORTUGALIA (4 August 1961), REPUBLICA SLOVACA (14 Decembrie 2000), SPANIA (3 August 1961), SUEDIA (28 Septembrie 1961), ELVETIA (28 Septembrie 1961), TURCIA (2 August 1961), MAREA BRITANIE (2 Mai 1961), SUA (12 Aprilie 1961).

In prezent, statele membre ale Organizatiei detin impreuna peste 70 % din productia si comertul mondial cu bunuri si servicii si peste 90% din volumul investitiilor straine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizatia a fost numita 'clubul tarilor bogate'.

Valoarea si valabilitatea recomandarilor si rezolutiilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica este atat de mare, incat se constituie practic intr-o matrice de functionare a economiei mondiale. Acolo unde Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica decide sa dezvolte programe, reuseste sa mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale Uniunii Europene, Comisia Europeana facand parte din Consiliul OCDE.

Dialogul si consensul reprezinta nucleul insusi al Organizatiei.

Corpul de conducere al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica este Consiliul OCDE, format din reprezentantii tarilor membre. El ofera asistenta asupra activitatii comitetelor Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (200 de comitete si grupuri de lucru) si decide asupra bugetului anual (contributii nationale ).

Schimburile de informatii si analize dintre guvernele OCDE sunt puse la dispozitie de un secretariat cu sediul la Paris. Secretariatul culege date, monitorizeaza trenduri si analize si prognozeaza dezvoltarile economice. Acesta cerceteaza si schimbarile sociale sau modelele comerciale dezvoltate, mediul, agricultura, tehnologia, taxele si alte domenii.

Secretariatul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica este coordonat de catre Secretarul General, Donald J. Johnston, sprijinit in activitatea sa de 4 secretari generali adjuncti. Secretarul General este cel care prezideaza sedintele lunare ale Consiliului asigurand legatura dintre statele membre si Secretariat. Mandatul secretarului general actual expira in 2006. Alegerea noului secretar general se va face prin consens, din cele 6 candidaturi depuse pana la termenul final de 15 iulie 2005.

Sediul Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica se afla la Paris.

II. SCOPUL OCDE

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica este un forum unic unde guvernele a 30 de democratii conlucreaza pentru a raspunde provocarilor economice, sociale, a celor ce tin de globalizare si de exploatare a oportunitatilor globalizarii.

Organizatia ofera un cadru in care guvernele pot sa isi compare experientele politice, sa caute raspunsuri la problemele comune, sa identifice practicile bune si sa-si coordoneze politicile interne si internationale. Aceasta este un forum, unde presiunea egala poate actiona ca un stimulent puternic pentru imbunatatirea politicii si pentru implementarea instrumentelor independente care, ocazional, pot conduce la semnarea unor tratate.

OCDE ajuta guvernele in directia cresterii prosperitatii si a luptei impotriva saraciei prin crestere economica, stabilitate economica, comert si investitii, tehnologie, inovatie, anteprenoriat si cooperare in scopul dezvoltarii. Trebuie sa existe asigurarea ca, cresterea economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului sunt obtinute impreuna. Alte scopuri includ crearea de locuri de munca pentru toti, echitate sociala, guvernare curata si efectiva.

OCDE face eforturi pentru a intelege si a ajuta guvernele sa raspunda la noi dezvoltari si preocupari. Acestea cuprind comertul si ajustarea structurala, securitatea online si provocarile legate de reducerea saraciei in lumea dezvoltata. De mai mult de 40 de ani, OCDE este una dintre cele mai mari si mai de incredere surse de statistica comparata, statistica economica si date sociale. Bazele de date OCDE cuprind o arie larga si diversa, cum ar fi conturile nationale, indicatorii economici, forta de munca, comertul, ocupatia, migratia, educatia, energia, sanatatea, industria, taxele si impozitele, si mediul. Cea mai mare parte a studiilor si analizelor sunt publicate.

De-a lungul ultimei decade, OCDE a rezolvat o serie de probleme sociale, economice si legate de mediu, adancindu-si legatura cu afacerile, uniunile comerciale si alti reprezentanti ai societatii civile. Negocierile de la OCDE in privinta taxelor si a preturilor de transfer au deschis drumul tratatelor bilaterale in jurul lumii.

III. Strategia de extindere a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

In urma Conferintei Ministeriale a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica din mai 2004 de la Paris s-a aprobat "Strategia pentru Extindere si Colaborare cu Statele Nemembre OCDE" cunoscuta si sub numele de "Raportul Noboru", dupa numele ambasadorului Japoniei la OCDE. In urma Conferintei trebuiau luate masuri concrete privind tarile candidate la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, precum si de reforma a Organizatiei ca atare.

Criteriile de aderare vor deveni si mai selective in privinta aderarii unor noi membri, prin suplimentarea criteriilor, intre care:

existenta unei economii de piata si a unei democratii (like-mindedness);

dimensiunea si importanta economica a unui stat (significant player);

principiul beneficiar reciproc prin care aderarea unui nou stat sa fie benefica atat pentru statul respectiv cat si pentru OCDE (mutual benefit);

consideratii globale, nu neaparat limitat la diversitatea geografica.

iv. Principiile OCDE

Implementarea principiilor guvernarii corporatiste in legislatia romaneasca

In Uniunea Europeana, conceptul de guvernare corporatista a inceput sa se contureze mai clar dupa 1997, cand majoritatea tarilor au adoptat coduri de guvernare corporatista, care aveau insa caracter optional. Impulsul adoptarii acestor coduri au fost scandalurile financiare legate de falimentul unor companii britanice cotate pe piata de capital. Pe de alta parte, criza economica asiatica din 1978 si retragerea investitorilor din Asia si Rusia au pus comunitatii de afaceri internationale probleme legate de consecintele pe care le are neincrederea investitorilor in managementul companiilor. Acestea au avut ca efect si mobilizarea atentiei guvernelor, a autoritatilor de control, a societatilor, a investitorilor si chiar a marelui public asupra fragilitatii regimului de guvernare a societatilor si a necesitatii regandirii acestui sistem.

Principiile guvernarii corporatiste elaborate de OCDE aduc indicatii specifice, de natura sa amelioreze reglementarile juridice. Acestea formuleaza propuneri practice in atentia autoritatilor bursiere, a investitorilor si a altor pioni care intervin in guvernarea companiei.

Adaptarea principiilor guvernarii corporatiste in sensul asigurarii transparentei, al raspunderii si al tratamentului echitabil al actionarilor s-a concretizat in elaborarea Principiilor OCDE de Guvernare Corporatista. In elaborarea acestor principii s-a pornit de la identificarea elementelor comune din coduri, a celor mai eficiente modele practice de guvernare.

Regulile si practicile care reglementeaza relatiile dintre conducerea si actionarii societatilor comerciale, salariati si creditori sunt o garantie a cresterii economice si stabilitatii financiare. Aceasta permite intarirea increderii si integritatii pietei de capital si a eficientei economice.

Principiile guvernarii corporatiste au fost publicate pentru prima oara in 1999, devenind referinta internationala in materie de guvernare corporatista. Pentru a tine cont de evolutia intervenita dupa 1999, principiile au fost revizuite in 2003, in cadrul unui vast proces de consultari regionale.

Noile principii au fost aprobate de guvernele tarilor OCDE in aprilie 2004.

Potrivit principiilor OCDE, implementarea unui regim eficace de guvernare corporatista trebuie sa conduca la transparenta si eficienta pietelor, sa fie compatibila cu statul de drept si sa defineasca in mod clar repartitia responsabilitatilor intre instantele competente in materie de supraveghere, de reglementare si de aplicare a dispozitiilor legale. De asemenea, un regim de guvernare corporatista trebuie sa protejeze si sa faciliteze exercitiul drepturilor actionarilor si sa asigure un tratament echitabil al tuturor actionarilor, inclusiv al actionarilor minoritari si straini. Toti actionarii trebuie sa aiba posibilitatea de a obtine reparatia efectiva a oricarei violari a drepturilor lor. La capitolul referitor la rolul diferitelor parti care iau parte la guvernarile corporatiste, in principii se arata ca un regim de guvernare corporatista trebuie sa recunoasca drepturile diferitelor parti participante, drepturi stabilite prin reglementarile in vigoare sau prin acorduri mutuale. Trebuie sa incurajeze o cooperare activa intre societatile si diferitele parti participante, pentru a crea bogatie si locuri de munca si a asigura perenitatea societatilor sanatoase din punct de vedere financiar.

Un regim corporatist trebuie sa garanteze transparenta si diseminarea in timp util a unor informatii exacte despre toate subiectele semnificative care privesc intreprinderea, respectiv situatia financiara, rezultatele, actionariatul si guvernarea acestei societati.

Guvernarea corporatista reflecta modul in care o societate este condusa si controlata. In definirea acestui concept se merge pe ideea ca performanta globala a companiei are la baza teoria detinatorilor de interese. Valoarea firmei se maximizeaza in masura in care managerii reusesc sa identifice si sa armonizeze conflictele de interese care apar intre partenerii sociali ai firmei, in special intre actionari si manageri. Armonizarea acestor interese se asigura prin intermediul sistemului de guvernare corporatista.

La capitolul referitor la responsabilitatile Consiliului de Administratie se arata ca guvernarea corporatista trebuie sa asigure conducerea strategica a intreprinderii si supravegherea efectiva a gestiunii de catre Consiliul de Administratie, precum si responsabilitatea si loialitatea Consiliului de Administratie fata de societate si de actionarii ei.

Conflictele de interese

In Romania, din cauza metodelor de privatizare care au permis un acces foarte mare al managerilor si al salariatilor la capitalul societatii, actionarii externi nu vor sa se implice in finantarea proiectelor de investitii deoarece mijloacele de control sunt ineficiente. Procesul de privatizare a dus la formarea unui actionariat neimplicat in activitatea firmei si fara mijloace eficiente de control. Pe de alta parte, privatizarea a dus la formarea unui grup puternic de actionari majoritari sau semnificativi. In aceste societati, in lipsa unei guvernari eficiente, conflictul de interese dintre actionarii majoritari si cei minoritari este inevitabil. De cele mai multe ori, conflictul isi are sursa in incalcarea drepturilor actionarilor minoritari si diminuarea averii acestora de catre actionarii majoritari. Conflictul dintre actionarii majoritari si cei minoritari degenereaza de obicei in alte conflicte, intre management, Consiliul de Administratie si actionarii minoritari, precum si intre actionarii majoritari si partenerii de afaceri ai companiei. Aplicarea principiilor guvernarii corporatiste este de natura sa aplaneze astfel de conflicte. Aceasta inseamna trasarea unor reguli clare, imperative, referitoare la drepturile actionarilor; tratamentul echitabil al actionarilor; rolul diferitelor parti care iau parte la guvernarea corporatista; transparenta si difuzarea informatiilor; responsabilitatea Consiliului de Administratie.

Implementarea

Ministerul Justitiei a supus recent dezbaterii publice un set de modificari legislative in scopul adaptarii Legii societatilor comerciale 31/1990 la principiile OCDE privind guvernarea corporatista si la normele comunitare in materie.

Principalele etaloane ale acestei reforme sunt principiile in materie elaborate de OCDE in 2004, precum si o serie de norme comunitare (in special recomandari ale Comisiei Europene). Pe langa acestea, sunt luate in considerare legislatia moderna in materia societatilor comerciale, ca si reforme care au avut loc recent in statele occidentale si in cele est-europene.

Adoptarea acestor principii este prevazuta si in planul de actiuni pentru dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania pe perioada 2005- 2006 si are termen-limita la sfarsitul acestui an.

V. Relatiile OCDE - ROMANIA

Evolutii recente importante in relatia

Romaniei cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

Unul dintre obiectivele de politica externa in plan multilateral il reprezinta dezvoltarea si intensificarea relatiilor cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in vederea indeplinirii conditiilor de admitere a Romaniei in grupurile si structurile de lucru ale organizatiei.

La 28 aprilie 2004 Guvernul Romaniei a transmis oficial candidatura Romaniei de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

In perioada ianuarie 2003 - iulie 2004, Romania a asigurat co-presedintia Investment Compact (initiativa a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud - Est), alaturi de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si Austria, fiind prima tara din regiune care a avut aceasta calitate.

In prezent, Romania participa in cadrul urmatoarelor structuri de lucru:

Grupul de lucru al Comitetului pentru Constructii Navale, cu statut de observator;

Comitetul pentru Dreptul Nuclear din cadrul Agentiei pentru Energia Nucleara, cu statut de observator;

Comitetul Otelului, cu statut de observator;

Schema II a Comitetului pentru Agricultura (Sistemele OCDE de certificare a semintelor furajere, a cerealelor, a sfeclei de zahar, a semintelor de legume si Regimul OCDE de aplicare a normelor internationale pentru legume si fructe), cu statut de observator;

Comitetul Transporturilor Maritime cu statut de observator

Centrul de Dezvoltare OCDE, cu statut de membru cu drepturi depline si, avand un loc in cadrul 'Governing Board' (organismul de coordonare al Centrului);

Declaratia OCDE privind investitiile internationale si companiile multinationale, alaturi de celelalte 38 de tari semnatare, cu statut de membru;

Membru cu drepturi depline in cadrul Programului de Dezvoltare Economica Locala (LEED) al OCDE - 'Local Economic Employment Development'.

Evolutii recente importante in relatia

Romaniei cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

In luna mai 2005 a fost inaugurat oficial Centrului Roman de Informare si Documentare (CRID) in cadrul Academiei Romane si a Punctului de Informare (PI) al Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Centrul Roman de Informare si Documentare Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica isi propune sa asigure in timp real accesul la documentele si publicatiile elaborate de OCDE si sa devina principala interfata intre expertii romani si Organizatie, fiind in acest sens singurul centru din Europa de Sud - Est.

Sunt in curs de analiza la OCDE, solicitarile de participare prezentate in mod oficial conducerii Organizatiei, ca urmare a implementarii strategiei privind relatia de colaborare cu Organizatia:

Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Concurenta;

Aderarea la Conventia pentru Lupta Impotriva Coruptiei Functionarilor Publici in Tranzactiile Comerciale Internationale;

Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Agricultura;

Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Comert;

Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Educatie si Comitetul pentru Stiinta, Tehnologie si Industrie;

Participarea, cu statut de Observator la Grupul de Lucru pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Comitetul Turismului;

Formularea cererii de a deveni Observator in Grupurile de Lucru ale Agentiei Nucleare.

BIBLIOGRAFIE

Ovidiu Tinca, Drept comunitar general Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

Nicolae Paun, Adrian Ciprian Paun, Istoria constructiei europene vol.I, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj Napoca, 2000

Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, Introducere in realitatile europene Editura Economica, 1999

Octav Bibere, Uniunea Europeana intre virtual si real, Editura ALL, 1999

Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi, 1998

Vasile Vese, Adrian L. Ivan, Istoria integrarii europene, Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001

www.infoeuropa.ro

www.mae.ro

www.oecd.org

CUPRINS

I.            PrezEntare generala

II.         Scopul OCDE

III.       Strategia de extindere a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

IV.     Principiile OECD.

Implementarea principiilor guvernarii

corporatiste in legislatia romaneasca

V.        Relatiile OCDE - Romania.

Evolutiile recente importante in relatia Romaniei cu OCDE

bibliografie