PIATA MONETARA. DOBANDA

Concepte de baza

• Piata monetara   
• Cererea de moneda
• Oferta de moneda
• Echilibrul monetar
• Banca (de emisiune, comerciala)
• Depozit bancar
• Credit bancar
• Masa monetara
• Agregat monetar
• Scontare-rescontare
• Taxa scontului/rescontului

Politica monetara

Rata rezervelor obligatorii

Multiplicatorul banilor(de cont

Dobanda

Forme ale dobanzii

Masa dobanzii

Rata dobanzii

Dobanda nominala

Dobanda reala

• Limitele ratei dobanzii

Teme de discutie

1. Configuratia sistemului bancar-financiar in Romania
2. Agregatele monetare - continut, dinamica
3. Cererea si oferta de moneda - evolutie, factori de influenta
4. Politica monetara - continut, instrumente, functii

Teorii cu privire la esenta, continutul si formele dobanzii

Forme de existenta ale dobanzii.

Dinamica dobanzii si factori de influenta

Formule de calcul, reprezentari grafice

- multiplicatorul banilor (de cont)

M_m = D/R = 1/r , unde D - depozit la vedere

R - rezervele obligatorii

r - rata rezervelor obligatorii

Modificarea pozitiei de echilibru pe piata monetara, la variatia cererii si ofertei de moneda

Modificarea dobanzii la cresterea, respectiv scaderea cererii de moneda

d

M_o

E₂

d₂ M₂

d₁ E₁

d₃

E₂ M_c1

M₃

M₃ M₁ M₂ M

Modificarea dobanzii la cresterea, respectiv scaderea ofertei de moneda

d M_o3

E₃ M_o1

d₃ M_o2

d₁    E₁

E₂

d₂

M_c

0 M

M₃ M₁ M₂

Dobanda simpla

d = , unde d - rata dobanzii

D - masa dobanzii

C - capitalul avansat

Dobanda compusa

D = Sn - C = C (1+ d)ⁿ - C

Unde, D - masa dobanzii

Sn - suma ce revine proprietarului dupa n ani de folosire a capitalului

C - capitalul avansat    N - numarul de ani

Teste grila

Care din urmatoarele activitati sunt specifice bancii centrale (de emisiune):

a)      emisiunea de numerar

b)      acceptarea de depozite si acordarea de credite clientilor nebancari

c)      scontarea cambiilor

d)      supravegherea bancilor comerciale in vederea prevenirii falimentelor acestora

In componenta agregatului monetar M₁ intra:

a)      titluri de credit pe termen lung

b)      moneda divizionara si bancnotele

c)      depozitele la vedere ale populatiei

d)      CEC - urile la purtator

Politica monetara are anumite limite producand:

a)      efecte unilaterale

b)      efecte pozitive pe termen lung

c)      doar efecte globale

d)      efecte negative pe termen scurt

O scadere a cererii de moneda, caeteris paribus, va avea ca efect:

a)      o crestere a dobanzilor si a cantitatii de moneda pe piata

b)      o scadere a dobanzilor si a cantitatii de moneda pe piata

c)      o scadere a dobanzilor si o crestere a cantitatii de moneda pe piata

d)      o crestere a dobanzilor si o crestere a cantitatii de moneda pe piata

Cand creste rezerva obligatorie a bancilor comerciale, multiplicatorul creditului:

a)      tinde sa creasca

b)      tinde sa scada

c)      nu depinde de rezerva obligatorie

O reducere a taxei oficiale a scontului (taxa rescontului) va avea ca efect:

a)      o reducere a solicitarilor de credite

b)      o reducere a ratei dobanzilor pe piata

c)      o crestere a solicitarilor de credite

d)      o crestere a ratei dobanzii pe piata

Pentru reglarea masei monetare, bancile centrale pot folosi urmatoarele instrumente:

a)      taxa oficiala a scontului

b)      stabilirea cotelor obligatorii de rezerva

c)      fixarea cursului de schimb al banilor

d)      modificarea paritatii monedei

Agregatul monetar M₂ este format din:

a)      CEC - urile la purtator

b)      moneda divizionara si bancnotele

c)      depozitele la termen

Intre masa monetara si nivelul preturilor:

a)      exista o legatura indirecta

b)      nu exista nici o legatura

c)      exista o legatura de directa proportionalitate

d)      exista o legatura de inversa proportionalitate

O scadere a rezervei obligatorii a bancilor comerciale va face ca multiplicatorul banilor:

a)      sa creasca

b)      sa scada

c)      sa ramana constant

d)      sa se modifice nesemnificativ

Agregatul monetar M₃ este constituit din:

a)      M₂, la care se adauga depozitele la termen, certificatele de depozit si bonurile de trezorerie

b)      M₁ si M₂

c)      M₂, la care se adauga bonurile de tezaur si titlurile comerciale emise de unitatile economice

d)      Numai din depozitele la termen, certificatele de depozit si bonurile de trezorerie

Cererea de moneda este conditionata de:

a)      nivelul ratei dobanzii

b)      marimea si structura cererii

c)      comportamentul agentilor economici fata de moneda

d)      nivelul PIB

Mecanismele de punere in circulatie a ofertei de moneda sunt:

a)      sistemul creditului acordat de bancile comerciale clientilor lor

b)      trezoreria

c)      banca nationala

d)      bugetul de stat

Sunt specifice pietei monetare:

a)      operatii pentru credite de o zi

b)      operatii cu hartii de valoare pe termen lung

c)      operatii pentru credite de la 2 la 90 de zile

d)      operatii pentru credite mai lungi de 90 de zile(pana la 18-24 luni)

Cresterea masei monetare se poate datora:

a)      deficitului bugetului de stat

b)      excedentului bugetului de stat

c)      scaderii volumului valoric al bunurilor si serviciilor supuse vanzarii

d) cresterii vitezei de rotatie a banilor

Cand agentii economici anticipeaza un climat favorabil afacerilor, iar oferta monetara ramane neschimbata, rata dobanzii:

a)      nu se modifica

b)      creste

c)      scade

d)      este mai mare decat rata medie a profitului pe economie

Faptul ca ponderea cea mai mare in masa monetara o are moneda scripturala se explica prin aceea ca:

a)      statul poate controla ansamblul tranzactiilor economice

b)      se mareste increderea populatiei in sistemul monetar

c)      tranzactiile efectuate prin intermediul banilor de cont favorizeaza economia de timp si de alte resurse

d) sporeste increderea agentilor economici

Conform teoriei factorilor de productie:

a)      dobanda reprezinta pretul datorat pentru utilizarea capitalului imprumutat

b)      dobanda reprezinta o parte a plusvalorii cedata proprietarului capitalului de catre utilizatorul lui

c)      dobanda reflecta raportul dintre cererea si oferta de capital

d)      dobanda depinde de excesul sau raritatea monedei in circulatie

Conform teoriei monetariste a dobanzii, rata dobanzii:

a)      depinde de excesul sau de raritatea monedei in circulatie

b)      depinde de raportul intre cererea si oferta de capital

c)      depinde de viteza de rotatie a capitalului

d)      depinde de rata inflatiei

Rata nominala a dobanzii reprezinta:

a)      rata practicata efectiv pe piata, mai putin rata inflatiei

b)      rata efectiv practicata pe piata formata din rata reala si rata inflatiei

c)      rata reala a dobanzii

d)      rata real pozitiva

Rata dobanzii este influentata de:

a)      starea bugetului de stat

b)      riscul asumat de cei care acorda capitalul de imprumut

c)      durata creditului

d)      masurile guvernamentale adoptate pentru inlesnirea

apelului la credite

Cererea de capital de imprumut depinde de:

a)      starea economica generala

b)      conjunctura internationala

c)      productivitatea marginala anticipata a capitalului

d)      costul capitalului (dobanda)

Conform teoriei lui J.M. Keynes, moneda ofera servicii specifice subiectilor economici:

a)      servicii de tranzactii sau venit

b)      servicii profitabile

c)      servicii de prevedere

d)      servicii de specula

Dupa Keynes dobanda reprezinta:

a)      pretul ce revine capitalului imprumutat

b)      remuneratia incasata de posesorul de lichiditati pentru abandonarea lichiditatii

c)      pretul renuntarii la lichiditate

d)      un cost

Dobanda compusa se determina dupa urmatoarea formula:

a)    D_c= C_i(1+d')ⁿ

b)      D_c= C_i(1+d')ⁿ- C_i

c)      D_c= C_i d'

d)      D_c= C_i / (1+d')ⁿ

In mod normal, nivelul ratei dobanzii trebuie sa fie:

a)      sub rata profitului

b)      peste rata profitului

c)      sub rata inflatiei

d)      peste rata inflatiei

In prezent, factorul determinant al nivelului inalt al ratei dobanzilor este:

a)      politica monetara

b)      inflatia galopanta

c)      dorinta ofertantilor de capital de a obtine un castig cat mai mare

d)      dezechilibrul bugetar

Probleme

A. O banca comerciala acorda credite pe timp de un an din sumele atrase, in valoare de 1200 milioane u.m., iar din capitalul monetar propriu 600 milioane u.m. Pentru creditele acordate banca percepe o rata medie a dobanzii de 40% pe an, iar pentru depozitele constituite, o rata medie a dobanzii de 30% pe an. Stiind ca banca a acordat credite in proportie de 80% din masa monetara depusa si 50% din capitalul monetar propriu, sa se determine:

a)            Masa anuala a dobanzii incasata de banca de la debitori

b)            Masa anuala a dobanzii platita de banca deponentilor

c)            Venitul brut anual al bancii, in urma acestor operatiuni

d)            Cheltuielile de functionare normala a bancii, stiind ca acestea reprezinta 30% din venitul brut

e)            Profitul brut al bancii in urma acestor operatiuni

Rezolvare

a)D_i = C d^' = (1200 + 600) 40% = 720 milioane u.m

b)      D_P = MD d^' = [(100 1200)/80]30% = 450 milioane u.m.

c)VB = D_i - D_p = 720 - 450 = 270 milioane u.m.

d)      CFB = VB 30% = 81 milioane u.m.

e)PRB = VB - CFB = 189 milioane u.m.

B. O banca comerciala atrage disponibilitati apartinand persoanelor fizice si juridice, astfel:

500 milioane u.m. pe termen de 3 luni, rata dobanzii fiind de 28% pe an

1200 milioane u.m. pe termen de 6 luni, rata dobanzii fiind de 29% pe an

1500 milioane u.m. pe termen de 1 an, rata dobanzii fiind de 30% pe an

100 milioane u.m. pe termen de 100 zile, rata dobanzii fiind de 30% pe an

Din sursele proprii si din cele atrase acorda urmatoarele credite:

600 milioane u.m. pe termen de 1 luna, rata dobanzii fiind de 38% pe an

1200 milioane u.m. pe termen de 6 luni, rata dobanzii fiind de 39% pe an

2000 milioane u.m. pe termen de 9 luni, rata dobanzii fiind de 40% pe an

500 milioane u.m. pe termen de 200 zile, rata dobanzii fiind de 40% pe an.

Stiind ca cheltuielile de administrare si functionare a bancii aferente acestor operatii se ridica la 88 milioane u.m. , sa se determine profitul brut al bancii.

Rezolvare

- mai intai determinam masa dobanzii platita de banca deponentilor, astfel:

D_p = D₁ + D₂ + D₃ + D₄

Dobanda pentru depozite (credite) mai mici de un an se determina cu urmatoarea formula:

D = MD(C) d' (nr. luni sau nr. zile)/(12 luni sau 365 zile)

D₁ = 500 28% 3/12 = 35 milioane u.m.

D₂ = 1200 29% 6/12 = 174 milioane u.m.

D₃ = 1500 30% = 450 milioane u.m.

D₄ = 100 30% 100/365 = 8,22 milioane u.m.

D_p = 35 + 174 + 450 + 8,22 = 667,22 milioane u.m.

- determinam masa dobanzii incasata de la debitori dupa modelul de mai sus

D_i = D₁ + D₂ + D₃ + D₄

D₁= 600 38% 1/12 = 19 milioane u.m.

D₂ = 1200 39% 6/12 = 234 milioane u.m.

D₃ = 2000 40% 9/12 = 600 milioane u.m.

D₄ = 500 40% 200/365 = 109,59 milioane u.m

D_i = 19 + 234 + 600 + 109,59 = 962,59 milioane u.m

- determinam venitul brut al bancii

VB = D_i - D_p = 962,59 - 667,22 = 295,37 milioane u.m

- determinam profitul brut al bancii

PRB = VB - CFB = 295,37 - 88 = 207,37 milioane u.m.

C. O unitate hoteliera contracteaza un imprumut de la o banca comerciala in suma de 500 milioane u.m. pe timp de 3

ani, cu o rata anuala a dobanzii de 30% . Sa se intocmeasca planul de rambursare a imprumutului daca debitorul :

a)      ramburseaza creditul printr-o plata unica, la scadenta, dobanda corespunzatoare creditorului capitalizandu-se

b)      plateste anual dobanda aferenta creditului, iar valoarea creditului o plateste la scadenta

c)      plateste anual aceeasi rata, constanta, care cuprinde atat o parte din imprumut cat si dobanda aferenta sumei nerambursate

d)      plateste anual aceeasi cota din imprumut, la care se adauga dobanda aferenta sumei nerambursate

Rezolvare

a)            dobanda compusa are urmatoarea formula:

D = C(1 + d')ⁿ - C

S_n = C(1 + d')ⁿ

S₃ = 500(1 + 0,3)³ = 1098,5 milioane u.m

b)            pentru planul de amortizare avem nevoie de :

creditul nerambursat la inceputul perioadei

dobanda aferenta creditului nerambursat

cota (amortismentul) creditului

suma anuala de plata (rata anuala)

c) rata constanta anuala se poate determina dupa formula :

r = (C d')/

r = 500 0,3/[1- 1/(1,3)³] = 275.313.283,203 milioane u.m

d)

D. Daca venitul national al unei tari este de 200.000 miliarde u.m., iar masa monetara (medie anuala corespunzatoare agregatului M₂) este de 50.000 miliarde u.m., determinati viteza de rotatie a banilor.

Rezolvare

- pentru masa monetara avem urmatoarea formula:

M_m = VN/V_r     , de unde V_r = 200.000/50.000 = 4 rotatii an

Probleme propuse spre rezolvare

A. O banca detine depozite ale clientilor in suma de 15.000 milioane lei si credite acordate in suma de 75.000 milioane lei, iar rata rezervelor minime obligatorii este de 20%. Determinati excesul de rezerve al bancii respective.

B. Stiind ca rata rezervelor minime obligatorii este de 20%, determinati multiplicarea maxima a depozitelor din sistemul bancar pentru o depunere initiala de 10 milioane lei.

C. Calculati imprumuturile suplimentare pe care o banca le poate acorda daca are depozite de 200 miliarde lei si rata rezervelor minime obligatorii este 20%.

Texte de comentat

• " Banca centrala poate decide sa intervina pe piata

monetara pentru evitarea socurilor care provoaca o deruta inutila in economie. Pentru sarbatorile de la sfarsitul anului, de exemplu, toata lumea va solicita bani bancii pentru a face cumparaturi. Toate bancile au atunci nevoie de bancnote.

Dobanda pe piata monetara ar putea creste in mod brutal pentru a scadea tot atat de brutal cateva zile mai tarziu, atunci cand magazinele, ale caror case pline de bani, cu ocazia cumparaturilor, predau la banca bancnotele incasate. Este mai simplu pentru toti ca Banca Centrala sa dea cu imprumut banii necesari pentru a trece fara necazuri peste ultimele zile ale anului. Astfel, Banca Centrala regularizeaza piata." (Michel Didier, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, 1994, p. 117)

• " Dobanda ca un venit platit proprietarului, peste

dimensiunea capitalului utilizat, reflecta o forma de venit ce se poate realiza numai intr-o activitate economica eficienta, adica aduce un efect mai mare decat efortul."

(Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura Economica, 2001, p. 355)

• " Dinamica ratei dobanzii se afla si sub incidenta ratei

inflatiei si aceasta influenta se bazeaza pe o anticipatie a evolutiei inflatiei. Pentru a inlatura efectele nevaforabile, proprietarii capitalului de imprumut stabilesc o rata nominala a dobanzii, care sa acopere inflatia anticipata; astfel, nivelul efectiv al ei este diferit de cel al ratei de echilibru, rezultata din raportul dintre cererea si oferta de capital." (Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 90)

Recomandari bibliografice:

Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 1-13; 68-91

Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p.184-189

Paul Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 302-318;574-597; 604-630.

Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura Economica, 2001, p.307-313; 354-356

V. Cornescu, Gheorghe Cretoiu, I. Bucur, Economie, Editura Actami, Bucuresti, 2001, p. 326-360; 439-449

5. Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 167-179; 175-176