PREMISE EPISTEMOLOGICE ALE STIINTEI ECONOMICE

PREMISE EPISTEMOLOGICE ALE STIINTEI ECONOMICE

INTRODUCERE

oStiintele au ceva comun, iar stiinta nu este nimic altceava decat un ansamblu coerent de cunostinte

oTermenul "stiintific" confera un merit sau un semn al unei increderi speciale unui enunt sau manierei de a rationa

oSe face des apel la autoritatea stiintei sau a oamenilor de stiinta pentru a justifica situatii de la cele mai complicate pana la cele mai banale.

STIINTE SI DISCIPLINE

oDenumirea "stiinta" are scopul de a sublinia baza solida a metodelor utilizate

oStiinta economica si stiintele politice aproape s-au banalizat printr-o extrema dispersare in discipline de invatamant proclamate "stiinte"

nInvoca metoda empirica ca baza a cunoasterii stiintifice: culegere a "faptelor", printr-o observare atenta si prin experienta, din care sunt deduse apoi, legile si teoriile aferente prin procedee logice

oExista profunde dificultati in aplicarea ideilor dupa care, stiinta asezata pe o baza sigura, rezultata din observatie si experienta, reprezinta singura modalitate demna de incredere

DIFICULTATILE "EMPIRISMULUI"

ooptimismul nelimitat al unora asupra metodei

oTeoriile economice nu pot fi nici probate si nici infirmate de o maniera concludenta

ostiinta este o activitate rationala?

onatura cunoasterii economice si limitele acestei cunoasteri

oepistemologia are meritul de sublinia diferentele dintre cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica

otendinta de a deplasa discutia despre stiinta economica in perimetrul practicii - consecinte:

oIstoricismul

oFavorizarea cunoasterii intuitive in loc de cea practica

CUM "IDENTIFICAM" O "STIINTA"

oNu exista o "reteta" dupa care o teorie sa fie acceptata drept stiintifica de cat mai multi oameni

nOpinia publica a receptat teoriile economice drept stiintifice, pentru ca prin intentia declarata a autorilor ele au fost lansate asa

nAnalogia cu alte stiinte

oStiinta, in general, deci si stiinta economica trebuie sa fie comunicabila tuturor celor suficient de instruiti pentru a o intelege

nnu orice fel de produse literare care utilizeaza un vocabular economic apreciabil pot fi trecute in contul stiintei economice

GRADE DE CUNOASTERE STIINTIFICA

oSe pot deduce trei grade de cunoastere, pentru care se pot identifica si zonele de interes

nTEORIA

nDOMENIUL SE STUDIU

nLIMBAJUL

TEORIA

oTEORIA - mod de a imagina economia si un mod de a o gandi

oTEORIA ECONOMICA - toate teoriile intre care exista afinitati si similitudini filosofice si care intregesc o conceptie

nTeoria economica reflecta progresul facut de stiinta economica in imbunatatirea modului ei de structurare si de rafinare a principiilor de analiza a comportamentului uman

nReleva formele de reinnoire ale stiintei economice

FORMELE DE REINNOIRE ALE STIINTEI ECONOMICE

oluarea in considerare a unui fenomen social masiv si relativ nou:

ocazul afluxului monetar, pentru mercantilisti; expansiunea industriala, pentru Adam Smith; extinderea somajului, pentru Keynes; redefinerea economica a statului, pentru Hayek; extinderea capitalismului, pentru economistii actuali

oaplicarea unei metode noi de gandire a fenomenelor deja recunoscute si integrate in rationamentele economice:

ncazul marginalismului, prin introducerea generalizata a conceptelor infinitezimale si a conceptelor topologice in analiza economica moderna;

ointegrarea in piata a fenomenelor considerate in mod traditional non-piata

oconstruirea politicilor economice:

ocazul politicilor conjuncturale (ale reglajului fin), cazul anticiparilor adaptative si al anticiparilor rationale

FORMELE DE REINNOIRE ALE STIINTEI ECONOMICE

oextinderea capitalismului si a economiei de piata:

ocazul economiilor emergente din fostul spatiu comunist;

oconstructia economica europeana:

ncazul Uniunii Europene;

oglobalizarea

oextinderea domeniului de cercetare economica:

ncazul capitalului uman.

DIFERENDELE DINTRE ECONOMISTI

oEconomistii sau cei care studiaza economia sunt departe de un acord in privinta economiei

oExplicatii:

nistoria stiintei economice ne arata un tablou complex si de o diversitate neobisnuita in randul celorlalte stiinte, fie ele naturale sau sociale

nlimbajul economistilor pare sa sufere de un soi de 'balcanism', impiedicand buna comunicare a rezultatelor stiintei economice

oNatura dezacordurilor:

nPur doctrinara

nIdeologica

nGradul de informare asupra progreselor stiintei economice, cat si de asumarea acestora in cercetarea economiei

TEORII SI MODELE

oMODELUL - notiune esentiala a cunoasterii stiintifice

oMODELUL = reprezentarea fenomenelor cu ajutorul elementelor organizate intr-o structura

nCaracterul abstract

nstructura sa este explicata in termeni logici sau matematici

oTipuri de modele:

nMatematice - parametri pe care-i contin sunt introdusi explicit, pentru ca valorile lor empirice pot fi efectiv estimate

nTeoretice - pun accent pe explicarea fenomenelor fara a urmari in mod direct aplicatii numerice

nVezi: A. Cournot, L. Walras, S. Jevons, A. Marshall, K. Wicksell si J. M. Keynes

MODELELE MATEMATICE

oABSTRACTIZARE - FORMALIZARE - RELATII MATEMATICE

oRelatiile matematice au servit la:

ndefinirea comportamentului agentilor economici

nca o prelungire a fundamentelor microeconomice,

nelaborarea unei psihologie sumara a consumatorului si a producatorului

oSuccesul - explicabil prin inteligibilitatea si non-ambiguitatea lor

oRamane deschisa problema gasirii unei matematici convenabile care sa dea o forma mai buna modelelor econometrice

oTrebuie cautata o solutie mai buna pentru introducerea timpului in modele

nTimpul - sursa a incertitudinii

nTimpul - resursa rara

nSemnificatia cauzalitatii

DOMENIUL DE CERCETARE

oo constructie conceptuala abstracta

oo sursa de date observabile:

nControverse intre:

oCantitativisti

oExplicationisti

nDivizare intre:

oMicro

oMacro

CANTITATIVISM vs EXPLICATIONISM

oCaracterizarea empirica a marimilor globale la nivelul unui "agregat" necesita unele precizari:

nAgregarea datelor permite, de exemplu, sa se determine volumul productiei unei tari sau a indicelui preturilor, dar nu se poate reduce la simple calcule de marimi medii

nCriteriile agregarii si conditiile propuse sunt adesea stabilite prin procedee arbitrare si conduc mereu la intrebarea: ce se observa si ce se masoara cu adevarat?

oUnele notiuni abstracte introduse in teorii par putin accesibile masurarii efective

oObtinerea efectiva de date sub o forma utilizabila, cat si creditul acordat masurarii creaza iluzia preciziei

oConcluzia impartasita de majoritatea economistilor este cat se poate de clara si exprima o cerinta minima a stiintei - perfectionarea metodelor de culegere a datelor si a modalitatilor de estimare a marjelor de erori

IDENTIFICAREA FAPTELOR ECONOMICE

oEconomistii au opinii diferite in identificarea faptelor economice din multitudinea actiunilor oamenilor:

nintinderea faptului socotit economic

nidentitatea faptului economic in faptul social global

oPana in ce punct se poate conveni pentru disocierea faptului economic de alte fapte considerate sociale?

nRaspunsuri:

n"puristii" raman rezervati fata de extinderea domeniului de cercetare al economiei si cer reintoarcerea la modelele clasice

n"holistii" revendica somajul sau inflatia, cu toate implicatiile sociale si politice, in aria de cercetare economica

nVariabile:

n"exogene"

ndate de mediul in care sunt localizate elementele studiate

npresupuse drept conditii suficient de rigide

n"endogene"

nintegrate relatiilor economice

nclauza "ceteris paribus".

MICRO- SI MACROECONOMIE

oDistinctia intre micro- si macroeconomie, prezenta in toate manualele si tratatele de economie, nu acopera exact ceea ce sugereaza cuvintele

ndeosebirea esentiala nu este ierarhica si nici de natura cantitativa sau calitativa, ci tine mai ales de nivele diferite de abstractizare:

oMicroeconomie: agentii economici sunt infatisati drept centre ale alegerii si deciziei in materie de preturi si de cantitati

oMacroeconomie: sunt luate in considerare indeosebi legaturile, iar agentii economici apar cel mai adesea colectiv, ca purtatori sau substraturi la care sunt raportate marimile

oEconomistul nu se identifica cu decidentul, el doar propune relatii intre "agregate" si variatiile lor, iar decizia in materie de strategii ale dezvoltarii si de politica economica este a celor abilitati prin legitimitatea si responsabilitatea politica

LIMBAJUL ECONOMIC

oAparitia si formarea limbajului economic se confunda cu istoria gandirii economice

oo teorie buna are nevoie si de o buna comunicare - identitatea termenilor economici

oLimbajul asigura cooperarea dintre economisti

oLimbajul este extrem de divers:

nPropriu

oTermeni: cerere, oferta, piata, pret, capital, bani, concurenta, producator, consumator, utilitate, costuri, salariu, profit, consum, economii, investitii, inflatie, etc

oInsuficient pentru a explica situatii noi ale unui domeniu de cercetare complex

nImprumutat

LIMBAJUL IMPRUMUTAT

oExplicatii:

nlimitele limbajului traditional de a explica unele fenomene economice

ndrumul anevoios al aparitiei si consolidarii stiintei economice

ninfluentele avute de moda intelectuala

nin secolul al XIX-lea, cand fizica era stiinta - regina, noile stiinte, intre care si Economia, au asimilat in primul rand vocabularul ei

SURSE DE INSPIRATIE

oFIZICA

nMecanism (economic, al preturilor,redistributive)

nInstrumente (banesti, financiare, de schimb, etc.)

nParghii (ale preturilor, economice, economico - financiare, etc.)

nFluxuri (economice, reale, monetare, circulare ale venitului)

nCircuit (economic, global)

nLevier (financiar)

nEntropie (economii entropice)

nEmergenta (economii emergente, piete emergente)

nForta (de productie, de munca, economica)

nViteza (de circulatie a banilor, de rotatie a capitalului)

nAccelerare (acceleratorul)

nElasticitate (a cererii si a ofertei, a productiei, a bunurilor importate si a celor exportate)

nHisterezis ( stiinta economica sufera de histerezis)

SURSE DE INSPIRATIE

oPSIHOLOGIE

npersuadare, manipulare, comportament, atitudine, inclinatie, tendinta, panica,etc

oMEDICINA

ncalmare a preturilor, colaps economic, criza economica, fractura preturilor, infuzie de capital, injectie de capital, puseuri, contractii, simptom al recesiunii, sindrom al instabilitatii, tensiune intre resurse si nevoi, terapie economica, terapie soc

oSPORT

ncompetitie, start, finis, arbitru, joc,etc

oTEATRU

nscenariu, actori, rol, scena, ecran

oDOMENIUL MILITAR

nasalt stiintific, arsenalul stiintei economice, frontul economiei, lupta impotriva inflatiei, obiectivul economic al firmelor, strategii de piata, tactica urmaritorilor

PLASTICIZAREA LIMBAJULUI ACADEMIC

oDeterminata de:

ninsuficienta vocabularului

ndorinta autorilor de a fi cat mai sugestivi (pasagerul clandestin, mana invizibila, acordeonul lui Hayek, dilema prizonierului, problema lui Ulise, fenomenul Silicon Valley, trisor, eficienta-X, comportament oportunist, preturi-umbra, firma barometru, tragedia comunelor, etc.).

nS-au banalizat expresii precum:

npiata neagra, revolutie verde, munca la negru, economie subterana, gauri negre, zone gri

ntermeni utilizati in mod curent de:

ntehnocrati: ecart, ajustare, bruion, implementare

nfinantisti: bonduri, derivate, splitare, spread, speed, overdraft, hedge, switch, dar si leul greu

nexperti in economie: market-clearing, dumping, fixing, piete emergente, hazard moral, asimetrie informationala

nmanageri: antreprenor, cultura organizationala, firma, intraprenor, patron, organizatie

nbirocrati: acquis, integrare, globalizare, salvgardare, embargou

LIMBAJUL ECONOMIC

oLimbajul Economiei are, dupa cum se observa, mari resurse de imbogatire, dar contine si riscul unei pierderi a preciziei si a intelesului.

oIn concluzie, economistul, format astazi pentru a da solutii si hranit cu prea mult pragmatism, are nevoie si de cunoasterea istoriei stiintei economice pentru a nu cadea prada celor mai primitive prejudecati referitoare la fenomenele economice