SISTEMUL NATIUNILOR UNITE, ROLUL SAU IN DEZVOLTAREA COOPERARII ECONOMICE INTERNATIONALE

SISTEMUL NATIUNILOR UNITE, ROLUL SAU IN DEZVOLTAREA COOPERARII ECONOMICE INTERNATIONALE

Sistemul Natiunilor Unite: structuri, functii, reguli

Organizatia Natiunilor Unite (ONU)

2.1. Dezvoltarea economica in atentia Organizatiei Natiunilor Unite

1 Sistemul Natiunilor Unite: structuri, functii, reguli

Sistemul Natiunilor Unite cuprinde totalitatea structurilor organizatorice si functionale instituite de Carta, create pe baza ei, inclusiv organizatiile conexe (institutii specializate).

Carta Natiunilor Unite - documentul ce a stat la baza constituirii Organizatiei Natiunilor Unite - a fost adoptata de reprezentantii statelor participante in urma Conferintei Natiunilor Unite ce s-a desfasurat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, la San Francisco, in 26 iunie 1945.

Carta ONU prevede ca unul din obiectivele organizatiilor din structura Sistemul Natiunilor Unite il constituie realizarea cooperarii internationale in scopul rezolvarii problemelor internationale de ordin economic, social, intelectual sau umanitar si, ca urmare, au un rol important pe linia dezvoltarii relatiilor economice internationale.

Sistemul Natiunilor Unite a depasit mult ceea ce au avut in vedere fondatorii sai, situatie aparuta ca urmare a evolutiei postbelice a lumii, a cresterii considerabile a numarului de membrii ai comunitatii internationale, insotita de o deosebita multiplicare a sectoarelor cooperarii.

Sistemul Natiunilor Unite cuprinde Organizatia Natiunilor Unite si institutiile specializate.

2. Organizatia Natiunilor Unite (ONU)

ONU ocupa locul central in Sistemul Natiunilor Unite.

A fost conceputa ca o organizatie deschisa tuturor statelor. Acest principiu al universalitatii constituie conditia esentiala pentru ca ONU sa reflecte realitatile vietii internationale si sa aiba eficienta practica in infaptuirea scopurilor sale.

O data cu fondarea Organizatiei Natiunilor Unite a fost instaurat si cadrul pentru colaborarea internationala, care s-a dezvoltat fara precedent si, ca urmare, in urmatorii 50 de ani numarul membrilor organizatiei s-a triplat.

Datorita climatului creat de razboiul rece, care a durat din 1940 pana in ultimul timp, multi ani, posibilitatile de colaborare prevazute de Carta nu au putut fi exploatate la maximum. Totusi, ONU si agentiile sale au inregistrat realizari considerabile.

Carta declara ca:

Organizatia Natiunilor Unite este deschisa pentru orice natiune iubitoare de pace, care accepta obligatiile din Carta si care este capabila sa le indeplineasca;

noile state sunt admise ca membrii de catre Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate;

Carta prevede expulzarea sau suspendarea membrilor in cazul in care acestia incalca principiile acesteia, dar o astfel de masura nu s-a luat niciodata;

organele principale ale ONU sunt:

Adunarea Generala;

Consiliul de Securitate;

Consiliul Economic si Social;

Consiliul de Tutela, Curtea Internationala de Justitie;

Secretariatul.

Adunarea Generala - este organul deliberativ principal, alcatuit din reprezentantii tuturor statelor membre, fiecare avand drept la un vot; deciziile in probleme importante, cum sunt mentinerea pacii si securitatii internationale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic si Social, ai Consiliului de Tutela, admiterea de noi membrii, excluderea de membrii problemele bugetare vor fi adoptate cu majoritatea de 2/3 a membrilor prezenti. Pentru ahe probleme, deciziile sunt luate prin majoritate simpla.

Functii si puteri:

sa discute si, cu unele exceptii, sa faca recomandari asupra oricarei probleme din interiorul sferei Cartei sau care se refera la puterile si functiile vreunuia dintre organele prevazute in Carta;

sa initieze studii si sa faca recomandari in scopul de a promova cooperarea internationala in domeniul politic, dezvoltarea si respectarea dreptului international, cooperarea internationala in domeniile economic, social, cidtural, educational, sanatate, respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentm toti, fara deosebire de sex, limba sau religie;

sa examineze principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea inarmarilor si sa faca recomandari cu privire ia asemenea principii fie membrilor ONU, fie Consiliului de Securitate.

sa discute orice problema referitoare la pacea si securitatea internationala cu exceptia cazurilor cand disputa sau situatia este discutata de Consiliul de Securitate;

sa primeasca si sa ia in considerare rapoartele Consiliului de Securitate si ale celorlalte organe ale ONU;

sa aprobe bugetul ONU si sa stabileasca aportul ficcami membm;

sa aleaga membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate, membrii Consiliului de Tutela si ECOSOC, sa aleaga impreuna cu Consiliul de Securitate judecatorii Curtii Internationale de Justitie si, la recomandarea Consiliului de Securitate, sa numeasca Secretami General.

Sesiunea regulata a Adunarii Generale are loc in fiecare an, dar se poate intmni si in sesiuni extraordinare convocate de Secretami General, la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii membrilor Natiunilor Unite. Adunarea Generala isi stabileste propriile reguli de procedura, isi desemneaza Presedintele pentru fiecare sesiune si isi poate infiinta organe subsidiare necesare pentm indeplinirea functiilor sale.

Datorita numamlui mare de probleme pe care urmeaza sa le rezolve. Adunarea Generala aloca o mare parte dintre acestea unor comitete principale: comitetul pentm dezarmare si securitate internationala, comitetul economic si financiar; comitetul social, umanitar, cultural; comitetul administrativ si bugetar; comitetul legislativ.

Exista si un comitet general, compus din presedinte si cei 21 de vicepresedinti ai Adunarii Generale si din presedintii comitetelor principale. Votul in cadrul acestor comitete este prin majoritate simpla.

Consiliul de Securitate - Conform Cartei, prima responsabilitate este de a mentine pacea si securitatea internationala. Are 15 membri, din care 5 sunt permanenti; China, Franta, Federatia Rusa, Marea Britanic si SUA, iar 10 sunt alesi de Adunarea Generala pe un termen dfe 2 ani, tinand cont, in primul rand, de contributia membrilor la mentinerea pacii si securitatii internationale, la infaptuirea celorlalte obiective ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.

Conform Cartei, toti membrii Natiunilor Unite accepta si indeplinesc deciziile Consiliului de Securitate. in timp ce alte organe ale ONU fac recomandari guvernelor. Consiliul de Securitate are puterea sa ia decizii pe care statele membre trebuie sa le indeplineasca.

Astfel, Consiliul de Securitate;

recomanda metode de ajustare a oricarei dispute sau a termenilor unor neintelegeri a caror prelungire ar putea pune in pericol mentinerea pacii si securitatii internationale;

recomanda Adunarii Generale alegerea Secretarului General si impreuna cu aceasta alege judecatorii Curtii Internationale de Justitie etc.

Consiliul de Securitate este astfel organizat incat sa functioneze continuu, de aceea reprezentantii statelor membre sunt prezenti tot timpul Ia Cartierul General al ONU.

Consiliul Economic si Social - este organul principal al ONU, A fost instituit prin Carta pentru indeplinirea functiilor in domeniul cooperarii economice si sociale, cuprinzand, deci si cooperarea in sectorul sanitar, al culturii si educatiei. inainte de a determina componenta, functiile si puterile, ca si procedura de functionare a ECOSOC, Carta a introdus un capitol special dedicat obiectivelor si cadrului general al cooperarii internationale. ECOSOC a devenit astfel centrul constelatiei de organe, care realizeaza functiile de cooperare economica si sociala ale organizatiei.

ECOSOC a fost la inceput un organ cu compunere relativ restransa, dar, de-a lungul anilor a suferit modificari in ceea ce priveste numarul membrilor.

Functiile ECOSOC ar putea fi sintetizate astfel;

in cadrul Consiliului;

realizeaza sau initiaza studii si rapoarte privind problemele internationale in domeniile cooperarii economice, sociale, culturale, educative, al sanatatii si in alte domenii conexe;

face recomandari pentru promovarea respectarii efective a drepturilor omului si libertatilor fiandamentale;

elaboreaza proiecte de conventii pentru domenii de competenta sa spre a fi supuse Adunarii Generale si sa convoace conferinte internationale in aceste domenii;

privind institutiile specializate;

incheie acorduri in care sa se prevada conditiile prin care acestea vor coopera cu organizatia si care vor fi supuse aprobarii Adunarii Generale;

coordoneaza activitatea acestor institutii, folosind in acest scop consultarile ori recomandarile adresate lor si statelor membre;

in raport cu alte organe principale;

informeaza si sprijina cu date, la cerere, celelalte organe principale ale ONU, in probleme de competenta ECOSOC;

realizeaza diverse servicii cu aprobarea Adunarii Generale la cererea membrilor organizatiei sau a institutiilor specializate;

in raport cu organizatiile neguvernamentale; Consiliul se poate consulta cu acestea asupra problemelor pe care le negociaza.

Potrivit Cartei, ECOSOC se intruneste dupa reguli proprii de procedura. In afara Consiliului, la dezbateri mai pot participa, fara drept de vot, orice invitat la discutarea oricarei probleme care prezinta un interes deosebit pentru el, precum si reprezentanti ai institutiilor specializate. Totodata, ECOSOC poate participa prin reprezentantii sai la sesiunile organelor acestora. De asemenea. Carta a stabilit ca ECOSOC va infiinta diverse organe subsidiare - comisii in domeniul economic si social, pentru incurajarea drepturilor omului, precum si alte comisii necesare in vederea indeplinirii functiilor sale.

Consiliid de Tutela - pentru realizarea unui sistem international de tutela. Carta a pus bazele Consiliului de Tutela ca organ principal al ONU si i-a repartizat sarcina de a supraveghea si administra teritoriile care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individual ulterioare.

Curtea Internationala de Justitie - este principalul organ judiciar al Natiunilor Unite Statutul sau face parte integral din Carta ONU

Secretariatul - este format din personal international care lucreaza la Cartierul General al ONU din New York si peste tot in lume, pentru a realiza munca de zi cu zi a ONU. Deserveste celelalte organe ale ONU si administreaza programele si politicile acestora.

Indatoririle realizate de secretariat sunt variate, ca si problemele ONU. Personalul secretariatului:

pregateste studii pe subiecte cum ar fi drepturile omului si dezvoltarea durabila;

organizeaza conferinte internationale privind probleme economice si sociale;

interpreteaza declaratiile si traduce documentele intr-o limba oficiala a ONU;

conduce programele de informare prin care pune la curent mass-media cu munca ONU.

Secretariatul este condus de Secretarul General. Acesta este ales de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate pentru 5 ani, termen ce poate fi reinnoit.

Secretami General este descris de Carta ca 'sefiil administrativ' al ONU. El este mai mult decat atat: diplomat, activist si conciliator, se prezinta inaintea comunitatii lumii ca o emblema a ONU. Postul cere o mare vigoare, sensibilitate si imaginatie pe care Secretami General le adauga la un optimism tenace, o incredere ca idealurile exprimate in Carta pot deveni realitate.

Secretami General este bine cunoscut opiniei publice pentm calitatile si impartialitatea sa in interesul 'diplomatiei preventive'. Acestea se refera la prevenirea disputelor internationale.

2.1. Dezvoltarea economica in atentia Organizatiei Natiunilor Unite

Este universal recunoscut faptul ca fara crestere economica nu pot exista imbunatatiri durabile ale consumurilor individuale sau productive, ale protectiei sociale si securitatii. O crestere mai rapida este necesara pentm largirea bazei resurselor si permite schimbarea economica si sociala. Dar nu este de ajuns sa se faca din cresterea economica un scop in sine. Este important ca aceasta sa fie sustinuta si durabila. Ea trebuie sa sprijine procesul de eliminare a saraciei si tendinta de imbunatatire a structurii repartitiei venitului, ca urmare a unei mai mari egalitati de sanse. Daca saracia persista sau se adanceste si daca nu se acorda suficienta atentie fiintei umane, tensiunile politice si sociale vor sfarsi prin a compromite stabilitatea. Eliminarea saraciei presupune o dezvoltare pe care accesul la efectele progresului economic sa fie atat de larg pe cat este posibil, in loc sa fie excesiv de concentrat in anumite zone, anumite sectoare sau pe gmpuri de populatie.

O crestere durabila cere indeplinirea a doua conditii: un mediu national pozitiv; un climat international favorabil.

Fara politici nationale corespunzatoare nici un fel de asistenta bilaterala sau multilaterala nu va da nastere unei cresteri durabile. Din contra, asistenta furnizata va risca sa determine dependenta fata de lumea exterioara.

Fara un climat international favorabil, reformele interne vor fi dificil de realizat, riscul esecului va creste, populatia va avea mai mult de suferit.

Inca de la inceputul activitatii sale, cea mai mare parte a activitatii ONU, cu exceptia operatiunilor de mentinere a pacii, a fost orientata prin programe garantate de Carta pentm "promovarea unor standarde mai inalte de viata, eradicarea somajului, conditii pentm dezvoltarea economica si progres social', ce s-au concentrat cu deosebire in tarile in curs de dezvoltare.

Intensificarea continua a activitatii ONU in domeniul economic a fost determinata de cresterea continua a interdependentelor in economia mondiala si aparitia unor probleme cu caracter global. ONU sprijina activitatea de dezvoltare economica si sociala printr-o multitudine de cai, iar responsabiHtatea programelor sale este pusa sub coordonarea si

Pentru a-si putea indeplini sarcinile si atributiile in crestere. Adunarea Generala a ONU si ECOSOC s-au asociat si au creat in timp diverse structuri cu profil economic sau preponderent economic.

In prezent, angrenajul subsidiar al ECOSOC include:

. organisme proprii cu caracter permanent - intre care mai importante sunt:

- Programul Natiunilor Unite pentm Dezvoltare (PNUD);

Programul Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare

(UNCTAD);

- Programul Natiunilor Unite pentru Mediul inconjurator (UNEP);

Institutul Natiunilor Unite pentru Formare si Cercetare (UNITAR);

Campania Mondiala impotriva Foametei (CIMF);

Programul Alimentar Mondial (PAM);

Consiliul Mondial al Alimentatiei (CMA);

organizatii cu caracter special - institutiile specializate. Acestea sunt organizatii internationale autonome cu atributii si preocupari in domenii specifice, bine determinate ale cooperarii internationale, constituite pe baza unor acorduri (tratate) interguvernamentale multilaterale, care au relatii de coordonare, iar in unele cazuri si pentru anumite probleme de subordonare fata de ONU. Ca si ONU, institutiile specializate au aparut ca urmare a negocierilor in cadrul unor conferinte internationale convocate in acest scop, soldate cu convenirea si adoptarea acordurilor care constituie statutele respectivelor institutii. Caracterul de institutie autonoma este dat de faptul ca au membrii proprii (nu este obligatoriu sa fie membrii ONU), buget propriu, politici proprii - isi stabilesc directiile si programele de actiune. Caracterul de institutie specializata este dat de faptul ca sunt efectul unor acorduri de colaborare cu ONU.

Aceste institutii;

prezinta anual rapoarte Adunarii Generale a ONU;

transmit informatii solicitate de celelalte organe si organisme ale ONU;

se constituie ca agenti de executie a unor programe ale forului mondial;

initiaza si realizeaza totodata numeroase activitati proprii, specifice domeniilor pentru care au fost create.

Acestea sunt;

Organizatia Nafiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

(FAO);

Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA);

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala

(ONUDI);

Organizatia Maritima Internationala (OMI);

Organizatia Mondiala a Turismului (OMT);

Uniunea Postala Universala (UPU);

Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (UIT);

Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI);

Organizatia Mondiala de Meteorologie (OMM);

Organizatia Internationala a Muncii (OIM);

Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO);

Fondul Monetar International (FMI)

Banca Internationala pentru agentiile sale; Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID), Societatea sau Corporatia Financiara Internationala (SFI), Agentia pentru Garantarea Investitiilor (AGI), toate alcatuind Grupul Bancii Mondiale';

Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA);

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

. 5 comisii regionale care gaipeaza tarile ce apartin unei anumite zone geografice;

Comisia economico-sociala ONU pentru Europa (CEE/ONU)

Comisia ONU pentru Asia si Pacific (CEAEO);

Comisia ONU pentru Africa (CEA); Comisia ONU pentru America Latina si Caraibe (CEPAL);

Comisia ONU pentru Asia (CEAO)

Comisii functionale :

Comisia de Statistica;

Comisia pentru Populatie si Dezvoltare;

Comisia pentru Dezvoltare Sociala,

Comisia pentai Drepturile Om.ului;

Comisia pentru Statutul Femeii;

Comisia pentru Prevenirea Criminalitatii "

Comisia pentm Stiinta si Tehnologie pentru Dezvoltare;

Comisia pentru Corporatiile Transnationale;

Comisia pentru Dezvoltare Durabila etc.

Un numar de corpuri de experti (organisme-expert) in dezvoltarea planificata, resurse naturale, noi surse de energie, pentru drepturi economice, sociale, culturale, pentru prevenirea si controlul criminalitatii, transportul de marfiiri periculoase etc.

Diverse aite comitete executive ale Natiunilor Unite cum sunt:

Fondul Natiunilor Unite pentru Copii;

Oficiul Natiunilor Unite pentru Reftigiati;

Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie;

Institutul International de Cercetare si Instruire pentru Promovarea Rolului Femeii etc.