PREZENTA FIRMELOR MULTINATIONALE IN ROMANIA

PREZENTA FIRMELOR MULTINATIONALE IN ROMANIA

Contactul dintre firmele multinationale si firmele interne se poate realiza si prin raporturile de franciza. Aceste raporturi, in esenta lor, se refera la acordarea de catre o firma, in cazul nostru multinationala, denumita francizor, unei alte firme, denumita francizer, dreptul de a vinde produse sau de a efectua servicii sub marca si controlul francizorului. Intre cele doua firme se incheie un contract de franciza care prevede ca firma francizata sa plateasca francizorului o suma fixa pentru primirea dreptului mentionat si, in plus, o suma anuala calculata in procente (de regula 2 sau 3%) din cifra de afaceri pe toata durata contractului.

Raporturile cu firmele romanesti sunt mult mai complexe, ceea ce poate constitui o forma specifica de francizare. Specificul consta in aceea ca relatiile cu firmele straine, inclusiv cu firmele multinationale, pun pe primul plan efectuarea de investitii directe. Prin detinerea in totalitate sau in majoritate capitalul in firmele din Romania, produsele acestor firme intra in reteaua transnationala de desfacere. Aceasta particularitate a fost determinata de problemele perioadei de tranzitie la economia de piata in tara noastra.

Firmele multinationale, prin investitii directe de capital, au contribuit la depasirea complexului si dificilului proces de privatizare, proces care a constituit una din sarcinile principale ale tranzitiei. Totodata, aceste investitii au avut un impact important si asupra restructurarii industriei noastre contribuind la dezvoltarea de intreprinderi si sectoare care au capatat posibilitatea sa-si desfaca produsele lor si pe piete externe. Prin investitii directe, dar prin diferite alte forme de francizare, firmele multinationale au creat in spatiul economic romanesc, verigi din reteaua lor, de regula foarte extinsa, de unitati economice in domeniile metalurgiei si siderurgiei neferoase, al petrolului, al metalurgiei neferoase (aluminiu), industriei de automobile, industriei confectiilor, serviciilor etc.

Francizarea este o metoda de a face afaceri pe baza unui acord de vointa intre parteneri. Prin aceasta metoda firma francizer se angajeaza se angajeaza in producerea, distribuirea si vanzarea unor bunuri sau servicii pe baza unui plan de marketing elaborat de firma francizor. Operatiunile de franciza folosite de firmele multinationale se axeaza pe trei modalitati:

1) productia si distributia in sistem selector a unor produse prin folosirea unei marci comerciale;

2) concesionarea unui intreg lant operational de afaceri;

3) folosirea unor marci de fabrica sau de comert in cadrul unui process de productie derulat sub licenta.

Prin aceste metode de francizare folosite de firmele transnationale are loc patrunderea firmelor, a produselor si a serviciilor romanesti in reteaua transnationala, ceea ce constituie un avantaj incontestabil. Avantajul este dublat si prin aceea ca in baza unei colaborari de durata, francizorul transfera francizerului experienta sa. Il instruieste, il introduce in propriul sistem de know-how, ii asigura accesul la sistemele de publicitate si reclama, la retele de aprovizionare si desfacere etc.

In Romania piata francizelor se dezvolta rapid, iar numarul marcilor care vor intra in urmatorii ani este estimat la circa 20 pe an. Piata se dezvolta intr-un ritm alert, tot mai multe companii straine fiind interesate sa intre pe piata romaneasca. Ceea ce este imbucurator este ca firme autohtone se gandesc la modul cel mai serios sa isi extinda afacerile in sistem de franciza.

Numai daca ne gandim ca in 1995 pe piata romaneasca intrasera doar patru companii straine care ofereau sistemul de franciza, iar in 2003 numarul acestora a ajuns la 60, ne putem da seama de ritmul de dezvoltare. In anul 2003 au venit la Bucuresti 15 noi branduri, iar in 2004 inca alte 20 de noi si-au facut intrarea pe piata romaneasca. Franciza s-a dezvoltat in principal in domeniul vanzarilor cu amanuntul care a fost considerat foarte atractiv pentru companiile straine. Circa 60% din francizele acordate se regasesc in activitatea de retail, restul fiind reprezentat de sectorul de servicii.

La inceputul anului 2004 a fost creat un organism oficial care sa raspunda nevoii de informare a mediului de afaceri in sistem de franciza si care sa promoveze si sa dezvolte franciza ca metoda comerciala, pe piata romaneasca, Asociatia Retelelor de Franciza din Romania (ARFR), o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-lucrativa infiintata la initiativa unor oameni de afaceri care activeaza in domeniul francizei din Romania, ca francizor, francizat sau consultant. ARFR avea ca scop principal observarea, analiza, dezvoltarea si promovarea francizei ca metoda comerciala in Romania. De la inceputul anului 2006 activeaza in parteneriat si Asociatia Romana de Franciza.

Printre obiectivele asociatiei se numara si publicarea unui Anuar al Francizelor din Romania care sa reuneasca marcile care opereaza in franciza pe piata romaneasca. Din prima editie a acestuia se poate observa ca numarul de francize acordate pentru domeniul productiv este foarte restrans, datorita investitiilor mari pe care le implica acest lucru. Dintre cele din productie se numara Pepsi-Cola, KFC sau Pizza Hut, investitiile presupunand construirea unor fabrici noi si a lanturilor de distributie. La cele 60 de branduri 'inchiriate', in prezent, pe piata romaneasca exista aproape 300 de francizati. Cele mai multe astfel de retele s-au dezvoltat in primul rand in Bucuresti, care ofera cea mai mare piata de desfacere din Romania. Pe langa sectoarele importante, multe companii vizeaza nise din piata. De exemplu una dintre ultimele intrate, compania Ticketcom ofera posibilitatea inscriptionarii bonurilor de casa din marile centre comerciale cu reclame. Idee simpla care a avut succes in Occident si a fost adoptata de curand si in Romania. Pentru comercianti solutia este atractiva, primind gratuit rolele de hartie, care pentru un supermarket pot ajunge sa coste si 1000 euro/luna, iar cei care isi fac publicitate ajung cu usurinta in atentia publicului tinta. In urmatorii 2 - 3 ani se vor deschide noi spatii comerciale in celelalte orase mari ale tarii, precum Brasov, Iasi si Constanta, ceea ce va atrage de la sine inmultirea marcilor prezente in Romania. O mare parte dintre magazinele care vand produse de marca sunt operate in regim de franciza: Max Mara, Naf-Naf, Terranova, Zet, Lacoste etc.

In domeniul serviciilor, cele mai vizibile sunt statiile de alimentare cu carburanti Rompetrol. Dezvoltarea retelelor de franciza este urmarea fireasca a cresterii numarului de Mall-uri comerciale si hipermarketuri. Traficul in aceste centre este foarte intens, iar numarul potentialilor clienti este foarte mare. In plus, cei care detin francizele se angajeaza prin contract sa aiba un anumit numar de deschideri de noi magazine in fiecare an. Astfel se explica aglomerarea unor magazine de marca in marile centre comerciale. Interesul crescut manifestat fata de piata romaneasca este dat si de organizarea la Bucuresti a Bursei de francize spaniole. Piata romaneasca este deosebit atractiva pentru francizorii spanioli, alaturi de cea din Cehia si Polonia. Dintre firmele spaniole care lucreaza in sistem de franciza, aproape 8%, adica 53 de companii, doresc sa se extinda pe pietele externe, in special in tarile care au aderat de curand sau sunt candidate la aderarea in UE.

Companiile care au venit in Romania au ca domenii de activitate cel al confectiilor, design si productie, precum si accesorii si productia de ceasuri.

In prezent, amploarea afacerilor de tip franciza este scazuta la noi, insa se preconizeaza dezvoltarea acestora, pe fondul stabilizarii economiei si al unei perceptii mai bune din partea potentialilor francizori a mediului de afaceri de la noi. De exemplu, in Franta sunt operate 800 de branduri in regim de franciza, existand circa 4.000 de firme care au adoptat acest sistem. De altfel, Franta este si unul dintre principalii furnizori europeni. In Ungaria, tara in tranzitie, sunt activi 120 de francizori. Intrarea intr-un asemenea sistem presupune o investitie initiala destul de mare din partea partenerului care achizitioneaza dreptul de utilizare al unei marci recunoscute. De exemplu, pentru o franciza Zara, este necesara o investitie initiala de 1,2 milioane de dolari. Pe parcursul desfasurarii afacerii se percep alte taxe, conform contractului care se incheie intre parti pentru exploatarea unei marci si acordarea de know-how necesar derularii afacerii.

Petrom a atras in reteua sa de franciza cele mai multe statii de benzina independente. Astfel, cine si-a construit o statie de benzina are posibilitatea sa lucreze sub umbrela marcilor renumite. Petrom a luat avans in atragerea benzinariilor private in reteaua sa de franciza. LukOil vine din urma cu propria oferta.

Asocierea Petrom cu un investitor privat s-a dovedit pana acum eficienta. Cu cele 55 de statii private in franciza proprie, Petrom a luat un avans considerabil in fata altor competitori care tintesc aceeasi piata a benzinarilor privati. Compania rusa LukOil, prezenta pe piata romaneasca cu rafinarie Petrotel, incearca sa-si dezvolte o retea proprie de benzinarii, dar, in acelasi timp, doreste sa atraga sub marca sa cat mai multi proprietari de benzinarii, in regim de franciza. Pana acum, LukOil a incheiat cinci contracte de franciza.

Agip Romania are in vedere, de asemenea, lansarea propriei sale oferte de franciza pentru benzinarii privati. Dar asocierea in participatiune preferata de Petrom are si neajunsuri. Virand direct in conturile Petrom partea convenita din redeventa, Franciza Petrom SA ramane cu putine resurse pentru dezvoltarea sistemului. Asa se face ca, deocamdata, a fost amanat un program de finantare a benzinariilor private care vor sa se modernizeze. Acest lucru poate crea neplaceri in cazul in care o benzinarie privata care a incheiat un contract de franciza nu se ridica la anumite standarde de calitate si nu are un design unitar cu cele din reteaua proprie Petrom.

Si hotelurile romanesti se aliaza cu marci celebre pentru a atrage turisti. Contractele de franciza, mai putin costisitoare, vor fi mult mai cautate de catre proprietari decat cele de management. Pentru a mari numarul clientilor si cifra incasarilor, din ce in ce mai multe hoteluri opteaza pentru afilierea la un lant international. Aceasta se face in doua moduri: franciza sau contractul de management. Prin amandoua, proprietarul cumpara un nume (o marca) si o retea de afacere (know-how). Diferenta consta in faptul ca la un contract de franciza proprietarul numeste singur conducerea hotelului, in timp ce la un contract de management, operatorul hotelului aduce si personalul de conducere, iar proprietarul nu poate interveni cu nimic in politica operatorului. Cea mai importanta pentru proprietar este diferenta de costuri: un contract de management este mult mai costisitor decat o franciza, intrucat taxele aferente se raporteaza in primul caz la intreaga cifra de afaceri, iar in al doilea, doar la veniturile obtinute din exploatarea camerelor. In timp ce contractul de franciza se semneaza pe perioade scurte, cel de management leaga proprietarul de operatorul hotelier pentru 10-20 de ani, iar conditiile de reziliere prevad, de obicei, penalitati pentru proprietar. Pe piata romaneasca o franciza este mult mai rentabila decat un contract de management, cu conditia ca personalul de conducere sa fi lucrat deja intr-un lant international. Daca acum exista mai multe contracte de management decat francize, in viitorul apropiat raportul de forte se va inversa, pentru ca managerii romani au ajuns la fel de performanti ca strainii.

In acest moment, grupul hotelier Best Western opereaza in Romania cinci hoteluri: Parc din Bucuresti, Savoy din Mamaia, Balvanyos (situat in apropierea lacului Sf. Ana), Central din Arad si Bucovina, Gura Humorului. La nivel mondial, Best Western este cel mai mare lant hotelier care opereaza in franciza, avand peste 4.000 de hoteluri in 84 de tari. Nu exista conditii stricte de afiliere, Best Western incurajand personalitatea si respectand independenta fiecarui hotel.

In concluzie, se poate spune ca piata francizelor este in plina dezvoltare. Se estimeaza ca piata va evolua exploziv pe partea de retail. Cel mai bine prind retail-ul si serviciile de consultanta, training. Este avantajoasa afilierea la un lant international, pentru ca nu este necesar un capital important si nu este nevoie sa cauti reteta pentru a avea succes, ea existand deja. Marile lanturi de francize au intrat deja in Romania, dar mai este loc pe piata, pentru ca acum sunt doar 5% din totalul brandurilor care se extind in sistem de franciza. A clona un magazin dupa un tipar occidental pare a fi afacerea urmatorilor ani, consumatorii romani fiind avizi de tot ceea ce inseamna 'de marca', in ciuda preturilor mai piperate.

In aceasta sectiune a fost analizat impactul firmelor multinationale asupra firmelor romanesti aflate in stadiul actual de dezvoltare. Se poate considera, insa, ca analiza nu ar fi completa daca nu ne-am ridica, cel putin ipotetic, problema ca si firmele romanesti sa se implice, in perspectiva, in sistemul de retele al firmelor multinationale nu numai ca firme francizer, dar si ca firme francizor. Sunt probleme care vizeaza firmele romanesti nu numai sub aspectul fortei economice, ci mai ales prin promovarea unui management selectiv de eficientizare a ingeniozitatii in domenii noi cum ar fi serviciile de soft care "materializeaza" si valorifica inteligenta. La toate acestea se impun a fi luate in consideratie si aspectele de structurare moderna a firmelor mari si de adaptare a unor strategii corespunzatoare. S-ar putea ca aceasta optica sa includa si firmele mijlocii care ar avea astfel sansa de a strabate bariera firmelor multinationale.