Piata de capital

Piata de capital

Consolidarea dezinflatiei, accelerarea cresterii economice si relativa ameliorare a mediului de afaceri, dar si confirmarea acestora prin recunoasterea statutului de economie de piata si prin imbunatatirea rating‑ului acordat de principalele agentii de specialitate, au constituit determinantii majori ai puternicei cresteri pe care a cunoscut‑o in anul 2004 activitatea pietei de capital. Sporirea interesului investitorilor pentru acest segment al pietelor financiare a mai fost stimulata in acest an si de: (i) perfectionarea, in spiritul normelor europene, a cadrului legislativ specific, prin adoptarea legii pietei de capital; (ii) cresterea transparentei pietei; (iii) introducerea la cotare a noi actiuni; (iv) initierea listarii unui nou tip de instrument (dreptul de preferinta). Valorificarea potentialului de crestere a pietei nu a fost insa deplina, in special, datorita amanarii introducerii unor masuri destinate largirii gamei de active tranzactionabile (obligatiuni guvernamentale, titluri ipotecare, instrumente de gestiune a riscului de portofoliu). In pofida acestor neajunsuri, toti parametrii de functionare ai pietei au consemnat sporuri semnificative fata de anul precedent, pozitionand piata de capital locala pe un loc de frunte in ierarhia celor mai active si atractive piete din regiune. Reflectand performantele pietei de capital, ponderea in PIB a capitalizarii acesteia la finele anului 2004 a atins 17,6 la suta (10,6 la suta in perioada similara a anului precedent).

Ca si in anii anteriori, Bursa de Valori Bucuresti a fost in 2004 cel mai activ segment al pietei de capital, toti indicatorii sai consemnand maxime istorice. La finele anului, capitalizarea BVB (14,3 la suta din PIB) a depasit‑o de aproape trei ori pe cea inregistrata in 2003, accelerarea expansiunii fiind sustinuta de tendinta de crestere generalizata a cotatiilor actiunilor listate, de efectuarea de majorari de capital social al unora dintre companiile listate, precum si de listarea unor noi societati.

Valoarea medie zilnica a tranzactiilor cu actiuni s‑a multiplicat in cursul acestui an de peste 2,3 ori. Deoarece atentia investitorilor a fost indreptata, ca si in anul anterior, in special catre actiunile sectorului petrolier si ale celui financiar, structura valorii tranzactiilor nu a suferit modificari importante; ponderea cea mai mare a continuat sa fie detinuta de operatiunile cu actiunile sectorului "Banci si servicii financiare" (47,2 la suta), fiind urmata de cea a volumului de tranzactii cu titluri ale sectorului "Energie", a carei crestere substantiala (32,9 la suta, fata de 16,8 la suta in 2003) s‑a realizat in cea mai mare parte pe seama reducerii greutatii relative a actiunilor sectorului "Farmaceutice". Si in acest an, cea mai intensa tranzactionare au cunoscut‑o titlurile apartinand SIF (pondere de 24 la suta din rulaj), acestea fiind urmate de operatiunile cu actiuni ale societatilor "Rompetrol Rafinare Constanta"(in jur de 16 la suta), "SNP Petrom"(aproximativ 15 la suta), "Banca Transilvania" (circa 12 la suta) si "BRD‑Socit Gnrale" (peste 8 la suta).

Instrumentele cu venit fix si‑au sporit substantial ponderea in valoarea totala a tranzactiilor (10,7 fata de 1,7 la suta in 2003), datorita randamentelor atractive oferite si riscului relativ scazut asociat lor; la sfarsitul anului, din cele 24 de emisiuni de obligatiuni existente, 6 erau corporative si 18 municipale. In schimb, in anul 2004 contributia ofertelor publice la valoarea totala a transferurilor s‑a redus drastic (nivel subunitar, fata de 23 la suta in 2003). Tranzactiile bursiere s‑au efectuat in pachete mari de actiuni, media zilnica a numarului de actiuni transferate multiplicandu‑se de 3 ori, in conditiile in care numarul mediu zilnic al operatiunilor derulate s‑a majorat doar de 1,4 ori.

In acest interval, interesul investitorilor straini pentru tranzactionarea actiunilor cotate a crescut, acestia cumparand de 2,3 ori mai multe titluri de pe piata si vanzand de peste 5 ori mai multe actiuni decat in 2003. Cu toate acestea, ponderea detinuta de tranzactiile lor in rulaj a scazut (20,8 la suta in vanzari, fata de 29,3 la suta si, respectiv, de 33,3 la suta in cumparari, fata de 35 la suta in 2003).

Reflectand cresterea substantiala pe care au cunoscut‑o majoritatea cotatiilor titlurilor listate, toti indicii bursieri au inregistrat majorari spectaculoase, valorile atinse reprezentand maxime istorice. Cel mai rapid (115,7 la suta) a crescut indicele BET‑FI, care a atins la sfarsitul anului 17 289,9 puncte. Indicele BET a incheiat anul la nivelul de 4 364,7 puncte (+101 la suta fata de ultima sedinta de tranzactionare a anului 2003), iar indicele BET‑C a inregistrat un plus de 1 439,1 puncte (+103,5 la suta).

Si activitatea Bursei Electronice Rasdaq s‑a inscris in anul 2004 pe un trend ascendent. Toti indicatorii s‑au situat la niveluri cu mult superioare celor consemnate in anul 2003, cresterile lor fiind insa inferioare celor inregistrate de parametrii BVB. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor s‑a majorat cu 35,6 la suta, iar numarul mediu zilnic de actiuni tranzactionate a crescut cu 30 la suta. Sporirea valorii tranzactiilor s‑a realizat preponderent pe seama tranzactiilor obisnuite, ofertele publice restrangandu‑se in aceasta perioada la circa 32 la suta din total (56 la suta in anul 2003). Indicele Rasdaq Compozit s‑a situat la sfarsitul anului la un nivel superior cu 498,7 puncte momentului similar al anului anterior (+39 la suta), iar indicele RAQ I a castigat 712,9 puncte (+57,2 la suta); indicele RAQ II a cunoscut cea mai mare apreciere, inregistrand un plus de 1 055,8 puncte (+72,6 la suta).