CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Populatia, resursele de munca si piata fortei de munca
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est avea o populatie de 2 943 256 locuitori la 1 iulie 1997, insemnand 13,1 % din populatia tarii, cu o densitate de 82,3 loc/kmp , sub nivelul densitatii la nivel national 95 loc/kmp. Populatia reprezinta una dintre resursele de baza ale Regiunii care, exploatata corespunzator, poate imprima un ritm pozitiv dinamicii regionale.
1. Evolutia populatiei si a resurselor de munca
Populatia
urban |
rural |
urban |
rural |
|
| ||||
| ||||
| ||||
| ||||
Tulcea | ||||
Vrancea | ||||
|
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 1999
In trei judete ale Regiunii (
Daca pana in 1990 se inregistra o rata medie anuala de crestere a populatiei urbane ridicata datorita unei politici de urbanizare fortata, dupa 1990 acest indicator a scazut foarte mult inregistrand valori negative judetele Braila si Constanta.
Tabel 2 Rata medie anuala de crestere a populatiei urbane (%)
| ||
| ||
| ||
| ||
Tulcea | ||
Vrancea | ||
Reg. Sud-Est | ||
|
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 1999, pag.140
In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, in toate judetele Regiunii se observa un echilibru intre numarul persoanelor de sex feminin si numarul de persoane de sex masculin.
Tabel 24. Populatia pe sexe si total in 1993, 1995, 1997
| ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei | ||||||
| ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei | ||||||
| ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei | ||||||
| ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei | ||||||
Tulcea | ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei |
| |||||
Vrancea | ||||||
Total, din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei | ||||||
| ||||||
Total,din care: | ||||||
Barbati | ||||||
Femei |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei- editiile 1994, 1996, 1998
Repartitia populatiei pe sexe nu s-a schimbat pre mult din 199 Se inregistreaza valori aproximativ egale pentru femei si barbati. In cele mai multe judete ale regiunii s-a inregistrat o usoara crestere a populatiei feminine.
Tabel 25: Populatia pe grupe de virsta la 1 iulie 1997
Grupa de virsta |
|
Regiunea de Sud-Est |
||
Populatie |
% in total populatie |
Populatie |
% in total populatie |
|
Total |
100,00 |
100,00 |
||
85 si peste 85 |
Sursa: calculatii realizate de ADR pe baza informatiilor din Anuarul statistic al
Romaniei - editia 1998
Judet nationalitate |
|
|
|
|
Tulcea |
Vrancea |
% fata de tara |
Turci | |||||||
Tatari | |||||||
Rusi-lipoveni | |||||||
Romi | |||||||
Armeni | |||||||
Greci |
Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 1992-vol I
Celelalte nationalitati existente in regiune au ponderi foarte mici, din care enumeram cateva: maghiari (0,2%), bulgari (4,0%), polonezi (3,0%), sarbi (0,4%), germani (0,9%). Traditiile, obiceiurile si credintele lor au fost adaugate la viata culturala si spirituala a regiunii.
Tabel 27. Populatia dupa religii la recensamantul din 1992 (principalele religii)
Religia |
|
|
|
|
Vrancea |
Tulcea |
Regiune |
Ortodoxa | |||||||
Romano-catolica | |||||||
Greco-catolica | |||||||
Adventista | |||||||
Musulmana | |||||||
Penticostal | |||||||
Crestina de rit vechi |
Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 1992-vol I
Tabel 28: Indicatorii din profilul demografic in 1993, 1995, 1997
(la 1000 locuitori):
judet/indicator | |||
| |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
| |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
| |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
| |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
Tulcea | |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
Vrancea | |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural | |||
| |||
Rata natalitatii | |||
Rata mortalitatii | |||
Sporul natural |
Conform tabelului 28, in
Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice in general si lipsei de servicii medicale in particular, in special in zonele rurale.
Se observa ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in judetele unde gradul de urbanizare este foarte scazut.
La nivel interregional, regiunea a
ocupat locul doi dupa Regiunea Nord-Est.
La mortalitatea
infantila, in 1998, la nivel regional, valoarea cea mai
mare s-a inregistrat in judetul
Un fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica, in special a populatiei tinere si mature (19-49 ani), din mediul rural in mediul urban, motivati de conditiile de viata si munca oferite de centrele urbane, fapt ce conduce la imbatranirea populatiei in mediul rural.
Mutatiile demografice se produc in ambele sensuri, dar mai accentuate din mediul rural spre mediul urban.
Numar de persoane care constituie miscarea naturala a populatiei in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, in semestrul I - 1999
231 235
Sursa: realizat de ADR pe baza datelor din Raportul Comisiei Nationale de Statistica-1999, sem.I.
Conform datelor statistice din 1997, in regiune exista un numar de 1 154,1 mii persoane populatie ocupata, ceea ce reprezenta 12,8% din totalul la nivel national.
Dintre acestia, 40,4% sunt ocupati in agricultura si silvicultura si 22,4% in industrie. Aceasta repartizare a populatiei ocupate este generala pentru toate judetele din regiune, pentru aceste sectoare ponderile populatiei ocupate fiind sensibil apropiate.
Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitati
In ceea ce priveste personalul din intreprinderile active din agricultura, industrie, constructii, comert si alte servicii, in regiune, in 1998 fata de 1997 se inregistreaza o scadere. Totusi, se observa o crestere la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii.
Rata de participare, reprezentand numarul de salariati la 1 000 de locuitori, prezenta urmatoarele valori :
Tabel 29. Rata de participare la forta de munca
Judete |
Rata participare 1995 |
Rata participare 1997 |
| ||
| ||
| ||
| ||
Tulcea |
| |
Vrancea |
Sursa: calculatie realizata de ADR pe baza informatiilor din Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998
In aceste conditii, judetele Constanta si Galati se mentin pe primele locuri atat in 1995 cat si in 1997, depasind media pe regiune, celelalte judete fiind sub aceasta valoare. Judetul Buzau este singurul care a inregistrat o crestere in aceasta perioada, toate celelalte judete avand trend descrescator.
Rata de participare la forta de munca, reprezentand raportul dintre populatia activa civila si populatia totala in varsta de munca, a fost in 1997 la nivelul regiunii de 63,1% fata de 64,6% la nivel national.
Din analiza indicatorilor fortei de munca se evidentiaza aspecte specifice pentru fiecare dintre judetele regiunii, tendinta generala fiind scaderea numarului de salariati la 1 000 de locuitori si incepand cu 1997 pana in prezent, mentinerea judetului Braila la un nivel ridicat al ratei somajului fata de media nationala.Fenomene specifice tranzitiei ca: somajul, privatizarea, mecanismele economiei de piata au determinat modificari ale structurii resurselor umane din regiune. Din total populatie, ponderea populatiei active este mai mica decat ponderea populatiei inactive, aceasta tendinta de scadere inregistrandu-se si in 1998. De asemenea, au mai inregistrat tendinte de scadere populatia ocupata, de la 1 210 mii in 1995 la 11157,1 mii in 1997, precum si rata de ocupare a resurselor de munca.
Tabel 30. Indicatorii fortei de munca pe sexe si medii in 1997 la nivel regional
Total populatie |
PERSOANE ACTIVE |
PERSOANE INACTIVE |
|||
Ocupate |
Someri |
Total |
|||
Total | |||||
Masculin | |||||
Feminin | |||||
Urban | |||||
Rural |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998, pag. 869
Tendinta de scadere este mai accentuata in industrie datorita procesului de lichidare si restructurare a marilor intreprinderi, in timp ce se constata o crestere a populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale. Ponderea cea mai mare in total populatie ocupata in anul 1997 o detine grupa de varsta cuprinsa intre 35-49 ani (85,2%), urmata de grupa de varsta 25-34 ani (79,5%).
Somajul este un fenomen social in continua crestere, influentat de dezechilibrele economice din perioada de tranzitie. La sfarsitul anului 1997 rata somajului la nivel regional era de 9,4%, mai mare decat rata somajului la nivel national (8,9%), datorita restructurarii in industrie (diminuarea sau incetarea activitatii marilor unitati industriale).
La nivelul
regiunii, cea mai mare rata a somajului la sfarsitul anului 1997 s-a
inregistrat in judetul Braila (13,5%), ocupand locul 3 pe tara. In judetul
In 1996, in 5 judete ale regiunii, ponderea pe care
o detineau tinerii in totalul somerilor era foarte ridicata si chiar depasea
media pe
Tabel 31: Total someri
-Nr.persoane-
TOTAL SOMERI | |||||
TOTAL SOMERI |
|||||
Someri inregistrati din care: -beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%) | |||||
-beneficiari de alocatie de sprijin (%) | |||||
-someri neindemnizati (%) | |||||
RATA SOMAJULUI(%) | |||||
FEMEI |
|||||
Someri inregistrati din care: | |||||
-beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%) | |||||
-beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%) | |||||
-someri neindemnizati (%) |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998
Se observa o crestere a somajului foarte mare in 1997 comparativ cu 1996, datorita lichidarii si restructurarii marilor intreprinderi industriale precum si incapacitatii pietei muncii de a absorbi tinerii absolventi.
Regiune |
Rata somajului |
Ponderea femeilor in total someri |
Ponderea tinerilor in total someri |
incidenta somajului de lunga durata |
ponderea beneficiarilor de prestatii de somaj in total someri |
||
peste 6 luni |
peste 12 luni |
ajutor somaj |
alocatie de sprijin |
||||
Nord-Est | |||||||
Sud-Est | |||||||
Sud Muntenia | |||||||
Sud-Vest Oltenia | |||||||
Vest | |||||||
Nord-Vest | |||||||
Centru | |||||||
Bucuresti - Ilfov | |||||||
|
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, pag.130 - 131
In trei din cele opt regiuni s-a inregistrat in 1997 o rata a somajului mai mare decat media inregistrata la nivel national (8.9). Regiunea Sud-Est ocupa locul 2 dupa Regiunea Nord-Est si este urmata de Regiunea Sud-Vest Oltenia iar ponderea femeilor in total someri precum si a tinerilor in total someri depasesc valorile inregistrate la nivel national.
Somajul de lunga durata si in randul tinerilor va contribui la alimentarea permanenta a ofertei de munca disponibile.
Castigul salarial mediu net lunar a fost in 1997 de 657.932 lei, regiunea situandu-se pe locul 2 dupa Bucuresti. Cele mai mari castiguri salariale s-au inregistrat in activitatile financiar bancare si asigurari, industria extractiva si energie electrica si termica, gaze si apa. Cele mai mici castiguri salariale s-au inregistrat in agricultura. Numarul locurilor de munca nou create este foarte mic, astfel cererea de forta de munca depaseste cu mult oferta de forta de munca. Se remarca un excedent de forta de munca in domeniul economic si juridic dupa 1990, datorita orientarii tinerilor spre aceste doua domenii in defavoarea celui tehnic.
Diversitatea domeniilor de activitate din care s-au facut disponibilizari si tendintele pietei muncii in permanenta schimbare conduc la necesitatea unei permanente adaptari a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern si extern.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1854
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved