Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Populatia, resursele de munca si piata fortei de munca in Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Populatia, resursele de munca si piata fortei de munca

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est avea o populatie de 2 943 256 locuitori la 1 iulie 1997, insemnand 13,1 % din populatia tarii, cu o densitate de 82,3 loc/kmp , sub nivelul densitatii la nivel national 95 loc/kmp. Populatia reprezinta una dintre resursele de baza ale Regiunii care, exploatata corespunzator, poate imprima un ritm pozitiv dinamicii regionale.



1. Evolutia populatiei si a resurselor de munca

Populatia urbana este 57,5% din totalul populatiei regiunii. Se observa ca repartitia populatiei in mediul rural si cel urban este respectata in 1998, comparativ cu 1997.

Tabel 22. Populatia pe medii in 1997, 1998

urban

rural

urban

rural

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Romania

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 1999

In trei judete ale Regiunii (Braila, Constanta si Galati) se observa o concentrare a populatiei in mediul urban, datorita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite inainte de 1989.


Daca pana in 1990 se inregistra o rata medie anuala de crestere a populatiei urbane ridicata datorita unei politici de urbanizare fortata, dupa 1990 acest indicator a scazut foarte mult inregistrand valori negative judetele Braila si Constanta.

Tabel 2 Rata medie anuala de crestere a populatiei urbane (%)

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Reg. Sud-Est

Romania

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 1999, pag.140

In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, in toate judetele Regiunii se observa un echilibru intre numarul persoanelor de sex feminin si numarul de persoane de sex masculin.

Tabel 24. Populatia pe sexe si total in 1993, 1995, 1997

Braila

Total, din care:

Barbati

Femei

Buzau

Total, din care:

Barbati

Femei

Constanta

Total, din care:

Barbati

Femei

Galati

Total, din care:

Barbati

Femei

Tulcea

Total, din care:

Barbati

Femei

Vrancea

Total, din care:

Barbati

Femei

Romania

Total,din care:

Barbati

Femei

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei- editiile 1994, 1996, 1998

Repartitia populatiei pe sexe nu s-a schimbat pre mult din 199 Se inregistreaza valori aproximativ egale pentru femei si barbati. In cele mai multe judete ale regiunii s-a inregistrat o usoara crestere a populatiei feminine.

Tabel 25: Populatia pe grupe de virsta la 1 iulie 1997

Grupa de virsta

Romania

Regiunea de Sud-Est

Populatie

% in total populatie

Populatie

% in total populatie

Total

100,00

100,00

85 si peste 85

Sursa: calculatii realizate de ADR pe baza informatiilor din Anuarul statistic al

Romaniei - editia 1998


In ceea ce priveste populatia pe grupe de varste, s-au inregistrat aceleasi valori la nivel national si regional. Grupa de varsta 15-64 ani reprezinta 69% din total populatie, atat la nivel national cat si la nivel regional.

Regiunea se caracterizeaza printr-o diversitate de minoritati nationale: turci, tatari, rusi-lipoveni, romi, greci, etc. In regiune nu au avut loc conflicte interetnice, minoritatile conlocuind in armonie si intelegere cu populatia majoritara.
Tabel 26: Populatia pe nationalitati la recensamantul din 1992

Judet

nationalitate

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

% fata de tara

Turci

Tatari

Rusi-lipoveni

Romi

Armeni

Greci

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 1992-vol I

Celelalte nationalitati existente in regiune au ponderi foarte mici, din care enumeram cateva: maghiari (0,2%), bulgari (4,0%), polonezi (3,0%), sarbi (0,4%), germani (0,9%). Traditiile, obiceiurile si credintele lor au fost adaugate la viata culturala si spirituala a regiunii.

Tabel 27. Populatia dupa religii la recensamantul din 1992 (principalele religii)

Religia

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Vrancea

Tulcea

Regiune

Ortodoxa

Romano-catolica

Greco-catolica

Adventista

Musulmana

Penticostal

Crestina de rit vechi

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 1992-vol I

Tabel 28: Indicatorii din profilul demografic in 1993, 1995, 1997

(la 1000 locuitori):

judet/indicator

Braila

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Buzau

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Constanta

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Galati

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Tulcea

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Vrancea

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Romania

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Sporul natural

Conform tabelului 28, in Romania s-a inregistrat o scadere accentuata in indicatorii demografici (rata natalitatii, rata mortalitatii si sporul natural la 1000 locuitori), de la -0.6 in 1993 la -1.9 in 1997. Valori similare s-au inregistrat in toate judetele regiunii, cu exceptia Constantei. Judetele Braila, Buzau si Tulcea au inregistrat o scadere, respectiv -1, -6 si -2.3 in 1997, fata de -1.9 la nivel national. In Romania si in toate judetele regiunii, rata natalitatii a inregistrat o scadere, mai putin in Constanta.

Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice in general si lipsei de servicii medicale in particular, in special in zonele rurale.

Se observa ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in judetele unde gradul de urbanizare este foarte scazut.


La nivel interregional, regiunea a ocupat locul doi dupa Regiunea Nord-Est.

La mortalitatea infantila, in 1998, la nivel regional, valoarea cea mai mare s-a inregistrat in judetul Constanta (26,6), iar cea mai mica in judetul Braila (16,9).

Un fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica, in special a populatiei tinere si mature (19-49 ani), din mediul rural in mediul urban, motivati de conditiile de viata si munca oferite de centrele urbane, fapt ce conduce la imbatranirea populatiei in mediul rural.

Mutatiile demografice se produc in ambele sensuri, dar mai accentuate din mediul rural spre mediul urban.

Numar de persoane care constituie miscarea naturala a populatiei in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, in semestrul I - 1999

231 235

  160 582

 



Sursa: realizat de ADR pe baza datelor din Raportul Comisiei Nationale de Statistica-1999, sem.I.

2. Analiza structurala a pietei muncii si posibilitati de ocupare

Conform datelor statistice din 1997, in regiune exista un numar de 1 154,1 mii persoane populatie ocupata, ceea ce reprezenta 12,8% din totalul la nivel national.

Dintre acestia, 40,4% sunt ocupati in agricultura si silvicultura si 22,4% in industrie. Aceasta repartizare a populatiei ocupate este generala pentru toate judetele din regiune, pentru aceste sectoare ponderile populatiei ocupate fiind sensibil apropiate.

Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitati CAEN inregistreaza valori superioare mediei nationale si mediei la nivel regional in judetul Constanta pentru urmatoarele activitati: comert, hoteluri si restaurante, transport si depozitare; in judetul Galati pentru industrie si in judetul Vrancea pentru agricultura.

In ceea ce priveste personalul din intreprinderile active din agricultura, industrie, constructii, comert si alte servicii, in regiune, in 1998 fata de 1997 se inregistreaza o scadere. Totusi, se observa o crestere la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii.

Rata de participare, reprezentand numarul de salariati la 1 000 de locuitori, prezenta urmatoarele valori :

Tabel 29. Rata de participare la forta de munca

Judete

Rata participare 1995

Rata participare 1997

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Sursa: calculatie realizata de ADR pe baza informatiilor din Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998


In aceste conditii, judetele Constanta si Galati se mentin pe primele locuri atat in 1995 cat si in 1997, depasind media pe regiune, celelalte judete fiind sub aceasta valoare. Judetul Buzau este singurul care a inregistrat o crestere in aceasta perioada, toate celelalte judete avand trend descrescator.

Rata de participare la forta de munca, reprezentand raportul dintre populatia activa civila si populatia totala in varsta de munca, a fost in 1997 la nivelul regiunii de 63,1% fata de 64,6% la nivel national.

Din analiza indicatorilor fortei de munca se evidentiaza aspecte specifice pentru fiecare dintre judetele regiunii, tendinta generala fiind scaderea numarului de salariati la 1 000 de locuitori si incepand cu 1997 pana in prezent, mentinerea judetului Braila la un nivel ridicat al ratei somajului fata de media nationala.Fenomene specifice tranzitiei ca: somajul, privatizarea, mecanismele economiei de piata au determinat modificari ale structurii resurselor umane din regiune. Din total populatie, ponderea populatiei active este mai mica decat ponderea populatiei inactive, aceasta tendinta de scadere inregistrandu-se si in 1998. De asemenea, au mai inregistrat tendinte de scadere populatia ocupata, de la 1 210 mii in 1995 la 11157,1 mii in 1997, precum si rata de ocupare a resurselor de munca.

Tabel 30. Indicatorii fortei de munca pe sexe si medii in 1997 la nivel regional

Total populatie

PERSOANE ACTIVE

PERSOANE INACTIVE

Ocupate

Someri

Total

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998, pag. 869

Tendinta de scadere este mai accentuata in industrie datorita procesului de lichidare si restructurare a marilor intreprinderi, in timp ce se constata o crestere a populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale. Ponderea cea mai mare in total populatie ocupata in anul 1997 o detine grupa de varsta cuprinsa intre 35-49 ani (85,2%), urmata de grupa de varsta 25-34 ani (79,5%).

Somajul este un fenomen social in continua crestere, influentat de dezechilibrele economice din perioada de tranzitie. La sfarsitul anului 1997 rata somajului la nivel regional era de 9,4%, mai mare decat rata somajului la nivel national (8,9%), datorita restructurarii in industrie (diminuarea sau incetarea activitatii marilor unitati industriale).

La nivelul regiunii, cea mai mare rata a somajului la sfarsitul anului 1997 s-a inregistrat in judetul Braila (13,5%), ocupand locul 3 pe tara. In judetul Braila s-a mentinut un nivel ridicat al somajului si in 1998.

In 1996, in 5 judete ale regiunii, ponderea pe care o detineau tinerii in totalul somerilor era foarte ridicata si chiar depasea media pe tara. Astfel, in judetul Buzau aceasta era de 54,5%, in Vrancea de 53,8%, in Braila 49,7%, in Constanta 41,7% si in Tulcea 41,0%, fata de media nationala care era de 50,9%. Judetul Galati inregistra in 1996 cea mai mica pondere a tinerilor in totalul somerilor, respectiv de 23 %.

Tabel 31: Total someri

-Nr.persoane-

TOTAL SOMERI

TOTAL SOMERI

Someri inregistrati din care:

-beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%)

-beneficiari de alocatie de sprijin (%)

-someri neindemnizati (%)

RATA SOMAJULUI(%)

FEMEI

Someri inregistrati din care:

-beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%)

-beneficiari de ajutor de somaj si de integrare profesionala (%)

-someri neindemnizati (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998

Se observa o crestere a somajului foarte mare in 1997 comparativ cu 1996, datorita lichidarii si restructurarii marilor intreprinderi industriale precum si incapacitatii pietei muncii de a absorbi tinerii absolventi.

Tabel 32. Somajul in anul 1997

Regiune

Rata somajului

Ponderea femeilor in total someri

Ponderea tinerilor in total someri

incidenta somajului de lunga durata

ponderea beneficiarilor de prestatii de somaj in total someri

peste 6 luni

peste 12 luni

ajutor

somaj

alocatie de sprijin

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti - Ilfov

Romania

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, pag.130 - 131

In trei din cele opt regiuni s-a inregistrat in 1997 o rata a somajului mai mare decat media inregistrata la nivel national (8.9). Regiunea Sud-Est ocupa locul 2 dupa Regiunea Nord-Est si este urmata de Regiunea Sud-Vest Oltenia iar ponderea femeilor in total someri precum si a tinerilor in total someri depasesc valorile inregistrate la nivel national.

Somajul de lunga durata si in randul tinerilor va contribui la alimentarea permanenta a ofertei de munca disponibile.

Castigul salarial mediu net lunar a fost in 1997 de 657.932 lei, regiunea situandu-se pe locul 2 dupa Bucuresti. Cele mai mari castiguri salariale s-au inregistrat in activitatile financiar bancare si asigurari, industria extractiva si energie electrica si termica, gaze si apa. Cele mai mici castiguri salariale s-au inregistrat in agricultura. Numarul locurilor de munca nou create este foarte mic, astfel cererea de forta de munca depaseste cu mult oferta de forta de munca. Se remarca un excedent de forta de munca in domeniul economic si juridic dupa 1990, datorita orientarii tinerilor spre aceste doua domenii in defavoarea celui tehnic.

Diversitatea domeniilor de activitate din care s-au facut disponibilizari si tendintele pietei muncii in permanenta schimbare conduc la necesitatea unei permanente adaptari a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern si extern.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1854
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved