Pozitionarea functiei in raport cu alte activitati

Pozitionarea functiei in raport cu alte activitati

Pentru a putea clarifica mai bine functia de audit intern vom trasa frontierele actiunii sale in raport cu alte activitati care se suprapun asupra domeniului sau de aplicare.

Vom evita multe confuzii precizind clar cum se situeaza auditul intern fata de:

Auditul financiar

Consultanta externa

Inspectia

Controlul de gestiune

Organizarea interna

Auditul intern si auditul financiar

Auditul financiar este o functie independenta a intreprinderii, a carei misiune este sa certifice exactitatea conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare, mai exact, sa certificeregularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a conturilor si a situatiilor financiare.

Putem preciza urmatoarele diferente dintre cele doua functii:

• In ceea ce priveste statutul. Auditorul intern face parte din personalul intreprinderii, auditorul financiar este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic
• In ceea ce priveste beneficiarii auditului: auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii ( manageri, directia generala) pe cand auditorul extern face certificarea conturilor tuturor celor care au nevoie de acest lucru ( actionari , creditori, organisme de supraveghere, clienti, furnizori etc)
• In ceea ce priveste obiectivele auditului. Obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control aupra activitatilor intreprinderii ( aprecierea controlului intern ) si sa recomande actiunile necesare pentru inbunatatirea acestuia, pe cind obiectivul auditului financiar este sa certifice regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela    a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare. Pentru atingera obiectivelor sale auditorii financiari trebuie sa aprecieze si ei dispozitivele de control intern, dar numai dispozitivele de natura eminamente financiara si contabila. Astfel controlul intern reprezita un mijloc pentru auditul financiar si un obiectiv pentru auditul intern.
• In ceea ce priveste modul de tratare al erorilor. Auditorul extern ulilizeaza " pragul de semnificatie care le permite sa nu ia in considerare erorile a caror importanta nu afecteaza rezultatul pe cand auditorul intern trateaza o eroare, o disfunctie, oricit de mici ar fi ele ca fiind dovada unei dereglari grave, decocandata neconfirmate, dar care va trebui remediata.    
• In ceea ce priveste domeniul de aplicare. Domeniu de aplicare al auditului extern inglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor, la elaborarea situatiilor financiare si nu numai la aceata, insa in toate functiile intreprinderii. Domeniu de aplicare al auditului intern este mult mai vast deoarece include nu numai toate functiile intreprinderii ci si toate dimensiunile lor.
• In ceea ce priveste prevenirea fraudei. Auditul extern se preocupa de orice frauda de indata ce aceasta are efect asupra rezultatelor. In schimb o frauda care se refera de exemplu la vinzarea unui secret de fabricatie este problema auditului intern, nu si a celui financiar.
• In ceea ce priveste periodicitatea misiunilor. Auditorii externi isi efectueaza in general misiunile in mod intermitent si in momente propice certificarii conturilor, de obicei la sfrsitul anului. In afara acestei perioade auditorii financiari nu sunt prezenti in interiorul intreprinderii. Auditorul intern lucreaza in permanenta an intrepriderea sa , avand misiuni planificate in functie de gradul de risc si care il preocupa cu aceeasi intensitate oricare ar fi perioada respectiva

Intre cele doua functii insa exista si relatii de complementaritate

Acolo unde exista o functie de audit intern, auditorul extern este inclinat sa aprecieze in mod diferit calitatea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor care ii sunt prezentete. Auditorul extern se poate folosi de anumite lucrari de audit intern pentru a-si formula opinia sau a-si sustine demonstratia., dar si auditorul intern poate sa profite de pe urma lucrarilor de audit financiar pentru a-si formula opinia sau a-si sussine demonstratia .

Auditul intern si consultanta externa

Consultantii detin cunostinte despre lumea din exteriorul intreprinderii, ceea ce le ofera o diversitate de sisteme de referinta pe care auditorii interni nu le au intotdeauna. Functia de consultant extern este exercitata de catre experti din diferite domenii care isi aduc contributia in interesul intreprinderii prin cunostintele lor specializate.

In raport cu functia si misiunile de audit intern, misiunile de consultanta prezinta patru trasaturi specifice:

• Consultantul este chemat pentru o anumita problema, bine delimitata, care corespunde competentei sale tehnice, si el nu trebuie sa intervina in cadrul intreprinderii in afara acestui domeniu
• I se incredinteaza o misiune cu un obiectiv foarte clar, iar misiunea sa are in general o durata fixa.
• Lucreaza pentru un anumit responsabil: cel care i-a solicitat parerea, si va ramine proprietarul raportului sau. Acest responsabil poate fi directia generala, dar si un manager specializat intr-un anumit domeniu
• In functie de termenele misiunii sale, rolul sau se poate extinde de la un simplu diacnostic al situatiei existente pana la preconizarea unor noi organizari sau mijloace si o participare la implementarea lor

Putem spune ca aceste doua functii se aseamana din moment ce i se acorda auditorului rolul de consilier

Auditul intern si inspectia

Aici confuziile sunt numeroase, iar distinctiile mai subtile, deoarece ca si auditorul intern, inspectorul este un membru cu norma intreaga al personalului intreprinderii. Aceste confuzii sunt amplificate prin practica si vocabular. In practica gasim inspectori care efectueaza inspectii, dar si inspectori care de fapt audit intern, dar mai gasim ispectori care fac atat inspectii cit si audit intern.

Spre deosebire de auditul intern :

• Inspectia nu are rolul de a interpreta sau readuce in discutie regulile si directivele, daca o face avem de-a face cu o inspectie care exercita cel pusin partial, o functie de audit intern.
• Inspectia realizeaza mai mult controale exhaustive decit simple teste aleatorii
• Inspectia poate interveni spontan si din proprie initiativa, in timp ce auditul intern nu intervine decat cu mandat
• Inspectia se poate sesiza in urma descoperirilor facute de catre auditul intern pentru a inspecta personalul operativ implicat sau banuit ca ar fi implicat.

Complementaritatea intre cele doua functii este reala si ea explica si anumite confuzii agravate de abuzul de vocabular.

Auditul intern si controlul de gestiune

Asa cum Auditul intern a trecut de la un control contabil, la asistenta acordata managementului, tot asa controlul de gestiune a trecut de la simpla analiza a costurilor la controlul bugetar, apoi la un adevarat pilotaj al intreprinderii.

Asemanari:

• Ambele functii au caracter universal
• Ca si auditorul intern , controlorul ge gestiune nu este un angajat din domeniul operational
• Ambele sunt functii noi
• Si una si cealalta beneficiaza de o apartenenta ierarhica ce le pistrezaindependenta si autonomia

Diferentele

• Diferente privind obiectivele

Sunt esentiale. Cunoastem obiectivele Auditului Intern, si anume un mai bun control asupra activitatilor printr-un diagnostic al dispozitivelor de control intern. Controlorul de gestiune se va ocupa mai mult de informare decat de sisteme si proceduri; in sensul cel mai larg, putem spune ca rolul sau este sa asigure mentinerea marilor echilibre ale intreprinderii (achizitii - vanzari - stocuri -investitii), atragand atentia asupra abaterilor savarsite sau previzibile si recomandand masurile ce trebuie luate pentru restabilirea situatiei. in acest scop, el este cel care concepe sistemul de informare al intreprinderii si contribuie la definirea structurilor, actiuni total antinomice fata de Auditul Intern.

conceperea sistemului de informare,

asigurarea unei functionari corecte a sistemului de informare.

efectuarea studiilor economice si coordonarea lor

Diferente privind domeniul de aplicare

Daca cele doua Functii au un domeniu de aplicare ce acopera ansamblul activitatilor, acestea nu sunt privite in acelasi fel. Interesandu-se in principal de rezultate, reale sau previzibile, controlorul de gestiune va lua in considerare tot ceea ce este exprimat sau exprimabil in cifre. Auditorul intern va merge dincolo de aceasta dimensiune, si acest lucru poate fi observat in mod special in domenii precum securitatea, calitatea, relatiile sociale, mediul etc.

• Diferente privind periodicitatea

Pe cand auditorul efectueaza diverse misiuni pe tot parcursul anului cu o periodicitate definita in functie de risc. controlorul de gestiune are o activitate care depinde foarte mult de rezultatele intreprinderii si de periodicitatea raportarii. Putem adauga ca 'activitatea sa este adesea dezechilibrata de prioritatile directiei generale', in timp ce activitatea auditorului intern este planificata si sistematizata.

Relatiile de complementaritate

In toate interventiile sale, Auditul Intern contribuie la Controlul de gestiune: controlul de gestiune este cu atat mai eficient cu cat primeste informatii elaborate si transmise intr-un sistem de Control intern fiabil si validat de Auditul Intern: auditul intern va oferi controlului de gestiune aceasta garantie in ceea ce priveste calitatea informatiei.