Renta funciara. Pretul pamântului

Renta funciara. Pretul pamântului.

Renta obtinuta de pe pamânturile agricole se numeste renta funciara.

Renta funciara este un venit în plus de care beneficiaza proprietarii de pamânt.

Mecanismul de aparitie al plusului de venit în cazul terenurilor agricole:

oferta de pamânt este fixa:

pamânturile cu fertilitate naturala (sau indirecta) sunt limitate ca suprafata;

exista diferente între suprafetele de pamânt ca pozitie a lor fata de centrele de desfacere si aprovizionare;

insuficienta acoperirii cererii de produse agricole prin recolte obtinute numai pe terenurile cele mai fertile;

atragerea în circuitul agricol si a unor suprafete mai putin fertile în scopul satisfacerii cererii totale de produse agricole.

Asadar: la investitii egale pe terenuri diferite de fertilitate se obtin randamente inegale, la fel si în cazul în care pe aceeasi suprafata de teren agricol se fac investitii succesive de capital.

Diferenta de fertilitate între terenuri, ca si diferentele de pozitie fata de centrele de consum si aprovizionare genereaza renta diferentiala.

Atunci când societatea solicita cultivarea terenurilor mai putin fertile si/sau mai izolate (îndepartate) de centrele de aprovizionare si desfacere, nivelul preturilor de vânzare pe piata a produselor agricole va fi determinat de costurile de pe terenurile cu fertilitatea cea mai scazuta si/sau de cele cu pozitia cea mai „excentrica” (aceasta pozitie conduce la cresterea cheltuielilor de transport).

Atunci când proprietarul de pamânt agricol nu se ocupa personal de cultivarea acestuia, renta poate îmbraca forma arendei:

renta nu este egala cu arenda deoarece aceasta mai cuprinde pe lânga valoarea rentei si alte elemente: dobânda la capitalul celui care a dat în arenda, diferite impozite ce revin proprietarului, chirii pentru diferite constructii pe care le utilizeaza arendasul, etc.

marimea arendei este rezultatul negocierilor dintre proprietarul pamântului agricol si arendasi.

În timp, renta funciara a cunoscut o dinamica contradictorie, astfel:

economistii clasici prevedeau o tendinta de crestere a rentei datorata cresterii cererii de produse agricole generata la rândul ei de explozia demografica si schimbarea comportamentului general al consumatorilor spre produse alimentare înalt rafinate;

în etapa actuala, în tarile cu economie dezvoltata se constata o descrestere a rentei funciare prin interventia unor factori cum sunt: progresul tehnic si tehnologic aplicat proceselor de productie din agricultura care au condus la cresterea randamentului pe unitatea de productie (ha sau cap de animal), ridicarea fertilitatii solurilor prin actiuni ameliorative, perfectionarea mijloacelor de transport.

Renta se întâlneste si se practica nu numai în procesele economice din agricultura, ci este prezentata oriunde factorul pamânt (natura) participa la activitati economice. Ea se poate întâlni în constructii – renta de pozitie, în industria extractiva – ca renta miniera, etc.

Renta, prin nivelul acesteia, are importanta practica în stabilirea corecta a impozitelor pe venit, diferentiat corespunzator rentei pentru fiecare suprafata de teren.

Pretul pamântului

Pretul pamântului nu este acelasi lucru cu renta funciara.

Dupa Lloyd Atkinson – pretul pamântului se refera la valoarea fiecarei unitati de suprafata de pamânt care se vinde pe piata.

Marimea pretului pamântului depinde de doi factori, si anume:

Marimea arendei;

Rata dobânzii.

Asadar: daca o parcela de pamânt agricol data în arenda aduce proprietarului ei un venit anual de 1000 de unitati monetare, în momentul în care acea parcela se vinde, pretul ei va fi egal cu suma care depusa la banca, va aduce o dobânda posesorului ei egala cu 100 de unitati monetare.

Atunci când:  rata dobânzii este de 5% pe an pretul pamântului va fi egal cu:

unitati monetare

Remarcam ca, cu cât rata dobânzii este mai mica, cu atât va fi mai mare pretul pamântului. Caci, daca rata dobânzii este de 4%, atunci pretul pamântului va fi de 25.000 unitati monetare.

Asadar: Pretul pamântului este de fapt expresia baneasca a rentei capitalizate, adica acea renta care fiind transformata în capital aduce posesorului banilor respectivi un venit egal sub forma de dobânda.