Stiinta economica

Stiinta economica

Dupa cum se cunoaste, societatea omeneasca este studiata de o serie de stiinte socio-umane: istoria, sociologia, dreptul, etica, antropologia, politologia, economia politica etc.

Fiecare dintre stiintele socio-umane cerceteaza fenomenele social-economice si politice dintr-o anume perspectiva epistemologica si metodologica.

In timp, urmare a acumularii de noi cunostinte si a dezvoltarii economiei marfare s-a produs desprinderea si autonomizarea stiintei economice ca domeniu distinct al stiintelor socio-umane.

Prin continutul sau, stiinta economica studiaza complexitatea conexiunilor determinate de varietatea nevoilor societatii in continua crestere si diversificare, precum si a resurselor rare necesare satisfacerii trebuintelor umane.

Lionel Robbins, in clasicul sau "Eseu privind natura si insemnatatea stiintei economice" defineste economia astfel: "stiinta ce studiaza comporta-mentul uman ca pe o relatie intre obiective si resurse insuficiente sau rare carora li se pot da utilizari alternative".

Asadar, stiinta economica studiaza comportamentul economic ca o relatie intre interese si resursele limitate, care au intrebuintari alternative,     pentru atingerea unor obiective concurente, respectiv pentru satisfacerea nevoilor.

In acest sens, reputatul economist american J.K.Galbraith subliniaza ca atata vreme cat se considera ca sistemul economic functioneaza, in ultima instanta, in interesul individului, fiind subordonat nevoilor si dorintelor sale, se poate presupune ca rolul stiintei economice este sa explice procesul prin care individul este servit.

Sintagma "individul este servit" are drept semnificatie necesitatea satisfacerii nevoilor de consum in continua crestere ale fiecarui individ, cerinta fundamentala cu caracter de legitate, dupa care se conduce activitatea economica bazata pe libera initiativa, rationalitate si concurenta.

Privita analitic, din perspectiva domeniului sau specific de studiu, stiinta economica indeplineste functii teoretice si aplicative. Astfel, stiinta economica elaboreaza notiuni, concepte si teorii, care permit evidentierea conexiunilor dintre fenomenele si procesele economice.

De asemenea, functia instrumental-aplicativa a stiintei economice se transpune in aportul ei esential la formarea pregatirii si culturii economice a oamenilor.

Satisfacerea nevoii sociale de cultura economica presupune inainte de toate asimilarea valorilor economiei sociale de piata, a achizitiilor stiintifice ale teoriei economice, precum si formarea abilitatilor de a opera cu cunos-tintele economice in practica social-economica.