Teoria structuralista si aplicatiile sale

Teoria structuralista si aplicatiile sale

Semiotica este o forma a structuralismului, intrucat aceasta sustine ca nu putem cunoaste lumea in termenii sai proprii, ci doar prin structurilor conceptuale si lingvistice a poporului nostru. Tinta structuralismului este aceea de a descoperi cum dau oamenii sens lumii, nu de a descoperi ce este lumea, deci structuralismul neaga orice adevar stiinsific final sau absolut. ("Omul de stiinta nu este persoana care da raspunsurile potrivite, este cel care pune intrebarile potrivite." Levi- Strauss)

Levi-Strauss face diferenta clara    intre modul de gandire "stiintific" si cel "salbatic", insa nu pentru a dovedi ca rationalismul stiintific este mai bun, ci doar pentru a demonstra ca cele doua concepte sunt diferite. Gandirea "stiintifica" are ca scop stabilirea de diferente si imparte natura in domenii precise. La celalalt pol, gandirea "salbatica" studiaza natura ca un tot unitar, fara a o imparti in ramuri de analiza. Din aceasta cauza, rationalismul "salbatc" cuprinde zone de experinta subiectiva pe care gandirea "stiintifica" le exclude ca fiind ireale (nestiintifice). Evident, stiinta occidentala (gandirea "stiintifica") este mai practica, mai utila in incercarea de a schimba lumea decat este, spre exemplu, o explicatie magica a unui fenomen natural. Insa, uneori, un adevar religios poate fi mai eficient in schimbarea sistemului social.

Levi-Strauss a extins teoria saussuriana conform careia limbajul, ca sistem structuralist, acopera toate procesele culturale: moda, grade de rudenie, mituri si legende etc. Toate culturile ofera un mod de intelegere a lumii, deci intelesurile pe care le dau oamenii lumii sunt specifice culturii in care traiesc, insa nu depind de aceasta cultura, ci sunt universale.

Pentru Levi-Strauss, o opozitie binara este un sistem format din doua categorii legate care, in forma sa cea mai pura, cuprinde universul.

-un obiect face parte fie dintr-o categorie A, fie dintr-o categorie opusa B

-categoria A nu poate exista ca si categorie esentiala, ci are sens doar in raport cu categoriaB

-categoria A are sens doar pentru ca nu este categoria B

-fara categoria B, nu ar putea exista nici limita categoriei A, deci nici categoria A

Levi-Strauss explica povestea Genezei nu ca povestea creatiei lumii, ci drept crearea de categori culturale prin care sa dam sens acestei lumi. Pamantul a fost divizat in categorii de uscat si apa, iar apa impartita in apa nefertila (apa de mare) si apa fertila (apa de ploaie). Mai tarziu, tot in istoria Genezei, vegetalele sunt impartite in vegetale cu frunze si vegetale cu seminte. Aceste structuri naturale explica niste structuri abstracte, problematice: duferenta intre om si animal, intrucat omul consuma vegetale cu seminte, iar animalul mananca vegetale cu frunze. Astfel, opozitia dintre doua categorii naturale (apa de mare si cea de ploaie) este folosita pentru a explica categorii mai abstracte si specifice culturalului (fertilul-nefertilul). Dupa Levi-Strauss, acest proces de transpunere a structurilor abstracte in structuri concrete, naturale, este un proces cultural obisnuit numit "logica concretului".

Totusi, natura nu este alcatuita doar din categorii opuse binare: nu exista doar lumina si intuneric, ci un proces continuu de luminare sau intunecare, nu exista doar apa si uscat, exista plaje si nisipuri miscatoare etc. Dupa Levi-Strauss, aceste elemente care poseda caracteristicile ambelor categorii opuse binar se numesc categorii ambivalente.

Deoarece categoriile ambivalente isi au natura in ambele categorii opuse binar, acestea sunt prea puternice conceptual, au prea multe semnificatii si sunt desemnate ca fiind "sacre" sau "tabu". Un exemplu relevant dat de Levi-Strauss se refera tot la Geneza. Sarpele nu este nici animal al uscatului, nici peste in mare, insa are caracteristici din ambele categorii, de aceea are, in cultura crestina, o semnificatie complexa, puternica. In acelasi fel se explica de ce homosexualitatea este considerata "tabu".

Leach a gasit o paralela intre modul in care noi concepem spatiu, relatia cu oamenii si relatia cu animalele. Spatiul este structurat in "casa", "vecinatate" si "salbaticie". Paralel, animalele sunt organizate in "animale de casa", "animale de ferma" si "animale salbatice". La fel, oamenii sunt impartiti in "familie", "vecini" si "straini". Insa aceste categorii nu sunt perfecte. Astfel, unele animalele parazite, desi traiesc in casa, nu intra in categoria "animale de casa", dar sunt inzestrate cu semnificatii variate si considerate "tabu". Sobolanii si gandacii starnesc repulsie, animalele salbatice folosite ca animale de companie starnesc mila sau, uneori, frica.

Tot un exercitiu de logica a concretului este redat de paralela dintre caracterul comestibil al animalelor si ritualul de casatorie dintre oameni: animalele de casa nu se mananca, membrii aceleiasi familii nu se casatoresc intre ei; animalele de ferma sunt mancate, cei care se casatoresc vin de obicei din aceeasi vecinatate; animalele salbatice se mananca foarte rar, la ocazii speciale, iar casatoriile dintre membrii triburilor diferite sunt foarte rare.

Antropologii structuralisti evoca importanta granitelor dintre categoriile de produs. Astfel, toate societatile au ritualuri sau o perioada ambivalenta de trecere de la o categorie la alta, pentru a ajuta indizizii sa se adapteze schimbarii. Luna de miere marcheaza trecerea de la celibat la casnicie, priveghiul marcheaza trecerea de la viata la moarte etc. Si in cazul televiziunii se poate vorbi de un ritual de granita. Genericele anunta tipul de program care urmeaza: serial de comedie sau drama, emisiune de stiri, emisiune de divertisment etc., iar fara aceste generice, fluxul emisiunilor ar produce confuzie.

In Marea Britanie, un ritual de granita in domeniul televiziunii este cererea ca programele sa fie separate de publicitate printr-un simbol sau printr-un ecran "alb". In Statele Unite nu exista aceasta cerere, astfel incat publicitatea poate interfera usor cu programele, in avantajul celui care plateste reclama. Aceste ritualuri de granita ne pot spune multe despre mentalitatea unei natiuni. Astfel, Marea Britanie pune accentul pe consumator, in timp ce Statele Unite acorda prioritate celui care plateste reclama.

In conceptia lui Levi-Strauss, natura reprezinta realitatea care ne inconjoara, iar naturalul reprezinta semnificatia pe care o cultura o da naturii, deci naturalul este un produs cultural, iar natura o realitate pre-culturala.

In lucrarea sa "Crud si Gatit", Levi-Strauss analizeaza semnificatia hranei si a gatitului ca procese culturale. Momentele de importanta culturala sunt sarbatorite prin festinuri ceremoniale, iar procesele prin care natura cruda este tranformata in natura gatita reprezinta unul din cele mai importante procese culturale. Acest proces incepe inaintea oricarei transformari, pentru ca fiecare cultura imparte natura in "comestibil" si "necomestibil". Desi stomacul uman poate digera aproape orice, este interesanta distinctia pe care o face fiecare popor intre "comestibi" si "necomestibil" - aceasta diferentiere nu este de ordin fiziologic, ci este un proces cultural. Astfel, francezii sunt cunoscuti ca mancatori de broaste, scotienii ca mancatori de tipar de balta, arabii mananca ochii oilor, iar aborigenii din Australia consuma rame.

Dar toate societatile isi gatesc hrana, desi nu e o necesitate, ci un proces cultural. Un alt exemplu al structuralismului este analiza pe care o face Levi-Strass intre hrana fiarta sau prajita in ulei si cea fiarta. Hrana fiarta sau gatita in ulei este gatita superioar pentru ca necesita ustensile (apa sau ulei) si creste cantitatea de hrana. Pe de alta parte, hrana fripta este "aristocratica", intrucat se iroseste mancare prin micsorarea cantitatii. De asemenea, este mai putin transformata si nu are nevoie de alte ustensile, in afara de caldura. In concluzie, hrana fripta este mai valoroasa, fiind consumata de elita societatii, in timp ce mancarea fiarta sau inabusita este cosumata de membrii inferiori ai societatii, adica de femei, copii si handicapati, sustine Levi-Strauss.

De la Freud, Levi-Strauss a preluat ideea confrm careia analiza mitului reprezinta analiza visului individual. Persoana care viseaza intelege doar semnificatia "superficiala", unoeri absurda a visului. Intelesul real, profund al acestuia este disponibil doar analistului. In acelasi mod, cel care va cunoaste mitul va cunoaste superficial adevaratul inteles, in timp ce realitatea va fi accesibila doar mitologului.

Levi-Strauss povestette un mit nord-american in care personajul negativ era Vantul Sudic, care era atat de puternic si rece, incat facea imposibile toate activtatile atunci cand sufla. Oamenii si animalele au capturat Vantul, iar calcanul (vanatorul) a negociat cu vintul eliberarea sa, punand conditia ca acesta sa sufle doar cateva zile. Desi acest mit face opozitia clara dintre natura ostila si cea benigna, importanta este alegerea eroului sub forma calcanului, un peste foarte lat si plat. Levi-Strauss explica acesta alegere facand, din nou, referite la logica concretului: prezenta si absenta alternativa a vantului este transpusa in forma calcanului, care este aproape invizibil cand este privit dintr-o parte si enorm cand este privit de deasupra sau dedesubt. Deci acest peste simbolizeaza natura ostila si cea prietenoasa si prezenta si absenta vantului.

Proiect Semiotica

Teoria structuralista si aplicatiile sale

Categorizare si opozitii binare

Categorii ambivalente

Repetitia structurata

Ritualuri de granita

Natura si cultura

Structura mitului

Diana Robu,

an II, grupa 9