Masurarea unghiurilor orizontale

Masurarea unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale se pot masura cu ajutorul goniometrelor. Masurarea unghiului cu ajutorul goniometrului se executa astfel:

se aseaza aparatul in statie si se caleaza actionand din suruburile de calare;

se vizeaza un punct de pe prima latura, considerand sensul de rotatie a aparatului, sensul acelor de ceasornic, si se face prima citire C₁ pe limbul gradat;

se vizeaza punctul de pe latura a doua si se citeste din nou pe limb valoarea C₂. Diferenta dintre aceste citiri ne va indica valoarea unghiului

in care:

C₁ - prima citire 20^g20^c28^cc;

C₂ - a doua citire 60^g60^c28^cc;

U - valoarea unghiului.

Metode de masurarea unghiurilor

Masurarea unghiurilor in lucrarile topografice se face potrivit scopurilor si precizarilor pe care le urmaresc aceste lucrari: de mare precizie, in orase, mine etc.; de precizie obisnuita in extravilane sau numai cu scop informativ, documentar.

In functie de precizia ce ni se cere in efectuarea masurarii unghiurilor, putem folosi una din urmatoarele metode:

metoda simpla sau directa;

metoda repetitiei;

metoda reiteratiei;

metoda orientarilor directe;

metoda orientarilor cu busola.

Metode de masurarea unghiurilor orizontale. Metoda simpla sau directa de masurare a unghiurilor orizontale consta in a masura unghiul o singura data. Ca procedee de masurare a unghiurilor prin aceasta metoda putem utiliza fie procedeul cu zero coincidenta (zero de pe limbul gradat sa fie in coincidenta cu zero de pe vernier sau microscop), fie procedeul prin diferenta citirilor pornindu-se pe prima directie cu un unghi oarecare.

Operatiile de masurare a unghiurilor prin aceasta metoda se executa conform cu principiile enuntate.

Masurarea unghiurilor prin metoda repetitiilor. S-a numit metoda repetitiei pentru ca unghiul se masoara de mai multe ori, avand de fiecare data drept origine de citire, valoarea unghiulara obtinuta prin operatia anterioara de masurare.

In functie de precizia ce se cere, vom alege numarul repetitiilor. In lucrarile topografice sunt suficiente 3 - 4 repetitii.

Executarea observatiilor prin aceasta metoda comporta urmatoarele faze:

instalarea si calarea aparatului in punctul de statie;

aducerea zero-ului in coincidenta (zero de la vernier cu zero de pe limb);

cu miscarea generala (neinregistratoare) libera se vizeaza punctul B (fig.2);

se blocheaza apoi miscarea generala si cu ajutorul surubului de fina miscare neinregistratoare se aduce imaginea semnalului pe firul vertical reticular. Se fac citirile la vernierul I si II si se noteaza in carnet;

se deblocheaza miscarea inregistratoare si se vizeaza punctul C, inregistrandu-se in aparat valoarea unghiului BAC = α;

se deblocheaza miscarea generala neinregistratoare si in sens invers acelor de ceasornic se vizeaza punctul B (punctul initial vizat);

se blocheaza miscarea generala neinregistratoare si se actioneaza de surubul de fina miscare a miscarii generale neinregistratoare pana aducem imaginea semnalului perfect pe imaginea firului vertical al reticulului,

deblocam miscarea generala inregistratoare si vizam din nou punctul C dupa aceleasi reguli aratate mai inainte.

Pe limbul gradat (orizontal) s-a inregistrat valoarea unghiului BAC de doua ori. Nu facem insa nici o citire.

Blocam iarasi miscarea inregistratoare si dam drumul miscarii neinregistratoare (miscarii generale) si tot in sens retrograd vizam semnalul din B la fel ca mai inainte. Deblocam miscarea inregistratoare si respectand aceleasi reguli vizam punctul C.

Daca ne oprim la trei repetitii, facem citirea la cele doua verniere I si II in prima pozitie a lunetei.

Operatia de masurare a unghiului se face identic in pozitia a doua a lunetei (peste cap) notandu-se valorile existente la cele doua verniere. Sensul de citire a unghiurilor va fi de data aceasta invers acelor de ceasornic sau invers primului tur (cu luneta in pozitia I). Dupa ce repetarea a fost facuta tot de acelasi numar de ori (in cazul de mai sus de trei ori), facem si ultima citire la ambele verniere (I si II).

Efectuam calculul pentru aflarea valorii unghiului in pozitia I a lunetei.

Se face media citirilor initiale

si media citirilor finale .

In pozitia a doua a lunetei.

Se face media citirilor initiale,

si media citirilor finale .

Valoarea unghiului   (in cazul a trei repetitii).

Metoda reiteratiei. Aceasta metoda de masurare a unghiurilor orizontale, se aseamana intrucatva cu metoda repetitiei, deoarece unghiurile se pot masura de mai multe ori, deosebindu-se totusi prin faptul ca originile se stabilesc in functie de numarul reiteratiilor. Originile se stabilesc cu formula:

in care:

I este intervalul intre origini;

m - numarul microscoapelor;

r - numarul reiteratiilor.

Originile cu care incepem masurarea unghiurilor se obtin inmultind intervalul I cu sirul numerelor consecutive 0, 1, 2.(n-1).

Exemplu: Lucrand cu un aparat cu doua microscoape si dorind sa efectuam doua reiteratii, originile acestor reiteratii vor fi date cu ajutorul intervalului I

reiteratia intai

reiteratia a doua.

Afland intervalul I trecem la masurarea unghiurilor astfel:

se aduce in coincidenta zero de pe vernier cu zero de pe limb;

se fixeaza miscarea generala inregistratoare, se deblocheaza miscarea generala neinregistratoare si se vizeaza punctul B. Blocand miscarea generala neinregistratoare actionam asupra surubului de fina miscare al miscarii neinregistratoare pana aducem imaginea semnalului pe firul vertical al reticolului;

se fac lecturile la cele doua verniere si se noteaza in carnetul de teren;

deblocam miscarea inregistratoare si vizam punctele din turul de orizont ca la celelalte metode. Se da luneta peste cap si se vizeaza punctele din turul de orizont in sensul invers acelor de ceasornic. Operatiile de masurare a unghiurilor decurg in mod asemanator si pentru reiteratia a doua inn care originea turului de orizont in pozitia intai a lunetei este 100^g (fig.3).

In tabelul 3 se prezinta un exemplu numeric de masurare a unghiurilor orizontale prin metoda reiteratiei.

Completarea carnetului s-a facut in felul urmator: reiteratia I cu originea 0^g00^c50^cc.

S-au vizat din statia A in prima pozitie a lunetei punctele 1, 2, 3, 1 obtinandu-se valorile:

In pozitia a II-a lunetei, lecturile s-au facut in sens invers acelor de ceasornic, obtinandu-se:

Media mediilor:   se inscrie in coloana a 7-a.

Se observa o neinchidere E = 0^g00^c33^cc - 0^g00^c40^cc = - 7^cc pe care o aplicam directiilor in mod progresiv (coloana a 8-a).