UTILIZAREA HARTILOR SI PLANURILOR TOPOGRAFICE

UTILIZAREA HARTILOR SI PLANURILOR TOPOGRAFICE

1.1. ELEMENTELE TOPOGRAFICE ALE TERENULUI

PUNCTELE TOPOGRAFICE:

Punctele topografice sunt puncte din teren, materializate sau nu, care caracterizeaza pozitia si forma detaliilor topografice (obiecte naturale sau artificiale din teren), sau concura la determinarea pozitiei altor puncte topografice.

GEOMETRIZAREA LINIILOR SI SUPRAFETELOR DIN TEREN:

Geometrizarea liniilor si suprafetelor din teren este operatia de selectare judicioasa a unui numar minim de puncte topografice care sa aproximeze cu suficienta fidelitate liniile - in cea mai mare parte sinuoase - din teren, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, cu o linie poligonala, respectiv suprafetele ondulate ale terenului cu o suprafata poliedrica (fig. 1.1).

f>0.2mm

Figura1.1 [26]

Geometrizarea liniilor in plan orizontal.

Geometrizare corecta pentru punctele 1-15,

necorespunzatoare pentru punctele 16-22

Densitatea punctelor de detaliu este cu atat mai mare cu cat scara planului, accidentatia si sinuozitatea terenului sunt mai mari. Conditia care se impune este ca abaterea maxima f a liniei poligonale de la linia din teren sa fie mai mica de 0,2 mm la scara planului.

In plan vertical, pentru redarea reliefului, in functie si de accidentatia terenului, se aleg puncte la cel mult 3 - 4 cm, pe plan, avand grija ca in teren sa avem distante corespunzatoare, care se calculeaza functie de scara planului.

ALINIAMENTUL:

Aliniamentul este urma intersectiei suprafetei terenului cu un plan vertical ce trece prin doua puncte topografice A si B. Daca punctele A si B sunt apropiate (prin geometrizare in plan vertical), aliniamentul se poate aproxima cu dreapta ce uneste aceste doua puncte.

DISTANTA INCLINATA:

Distanta inclinata este lungimea dreptei din spatiu care uneste doua puncte topografice A si B

Elemente topografice in plan vertical

5. PROFILUL TOPOGRAFIC:

Profilul topografic este reprezentarea grafica in plan a liniei de intersectie intre suprafata terenului si o suprafata verticala ce trece prin doua sau mai multe puncte date. Se poate obtine din masuratori in teren sau de pe plan.

SUPRAFATA DE NIVEL:

Suprafata de nivel este o suprafata normala in orice punct al ei la directia gravitatii. Suprafata de nivel zero este aproximativ suprafata de echilibru a marilor si oceanelor si se foloseste ca suprafata de referinta a altitudinilor (cotelor) in nivelment. In topografie, pe intinderi limitate, suprafetele de nivel pot fi considerate plane paralele orizontale; pe suprafete mai mari se vor aproxima cu suprafete sferice concentrice.

ALTITUDINEA (COTA):

Altitudinea este distanta verticala intre suprafata de referinta si suprafata de nivel a punctului considerat.

8. DIFERENTA DE NIVEL:

Diferenta de nivel este distanta verticala intre suprafetele de nivel a doua puncte A si B.

Aceasta poate fi pozitiva sau negativa, in functie de altitudinile punctelor si sensul considerat, astfel daca :

Cu ΔH se noteaza, de regula, diferenta de nivel determinata din valorile cotelor; diferentele de nivel masurate se noteaza cu δH.

9. UNGHIUL VERTICAL:

Unghiul vertical este unghiul care masoara inclinarea dreptei ce trece prin punctele A si B fata de o dreapta orizontala (α_AB - unghiul de panta) sau fata de o dreapta verticala (z_AB - unghiul zenital). Unghiul vertical difera ca marime sau semn in functie de sensul considerat:

Relatia intre cele doua tipuri de unghiuri este:

10. DISTANTA ORIZONTALA:

Distanta orizontala este lungimea proiectiei ortogonale a dreptei AB din spatiu pe un plan orizontal.

Distanta orizontala se poate masura direct sau se poate determina prin calcul daca se cunosc (prin masurare) lungimea inclinata si unghiul vertical sau lungimea inclinata si diferenta de nivel, folosind relatiile:

11. UNGHIUL ORIZONTAL:

Unghiul orizontal este unghiul format de proiectiile ortogonale a doua drepte din teren SA si SB intr-un plan orizontal; asadar acesta este deci unghiul diedru al planelor verticale ce trec prin SA si SB.

Directiile sunt tot unghiuri orizontale care au insa aceeasi origine. Unghiurile orizontale se pot exprima ca diferente a cate doua directii:

12. PANTA TERENULUI:

Panta terenului este inclinarea dreptei (ce uneste doua puncte A si B) fata de un plan orizontal, exprimata prin raportul intre diferenta de nivel si distanta orizontala dintre cele doua puncte:

De regula, panta se mai exprima in procente si la mie:

De fapt, panta terenului este tangenta unghiului vertical α:

Unghi orizontal. Directie.

13. ORIENTAREA:

Pentru doua puncte A si B orientarea laturii ce uneste cele doua puncte este unghiul orizontal format intre axa sistemului de coordonate (care are directia spre nord) si latura AB, unghi masurat in sens topografic (sens orar) cu originea pe directia nord (fig. 1.4).

Pe suprafete limitate ca intindere, directiile nord ale diverselor puncte sunt practic paralele intre ele, unghiul de convergenta e a meridianelor putand fi neglijat.

Unghiul orizontal θ_BA se numeste orientarea inversa a directiei AB si:

Punctele A si B din figura sunt de fapt proiectiile intr-un plan orizontal ale punctelor respective din spatiu.

Orientare directa. Orientare inversa.

14. COORDONATELE RELATIVE:

Coordonatele relative sunt lungimile proiectiilor pe axele Ox si Oy a distantei orizontale intre doua puncte.

Se pot calcula din elemente masurate, cand se noteaza δX, δY, sau din coordonate absolute, ca diferente si se noteaza ΔX, ΔY;

Coordonate rectangulare. Coordonate relative.

Cu ajutorul coordonatelor relative se pot calcula coordonatele rectangulare ale unui punct daca se cunosc coordonatele altui punct:

15. COORDONATELE RECTANGULARE:

Coordonatele rectangulare individualizeaza pozitia in plan orizontal a punctelor topografice prin abscisa Y si ordonata X a proiectiei punctelor in planul de referinta. Orientarea axei OX din suprafata de referinta este de regula directia nord.

Coordonatele rectangulare X_A si Y_A se mai numesc si coordonate absolute Dlane.

16. COORDONATELE POLARE:

Coordonatele polare sunt reprezentate de o distanta orizontala D_sp numita raza polara si un unghi orizontal cop numit unghiul polar (care definesc pozitia unui punct P fata de un alt punct S) si o directie de referinta (SA) data

Coordonate polare

Cunoscand orientarea de referinta θ_SA si coordonatele rectangulare ale punctului S, se pot calcula coordonatele absolute ale lui P:

17. COORDONATELE ECHERICE:

Coordonatele echerice sunt coordonate rectangulare intr-un sistem local in care axa absciselor este materializata in teren (de regula este o latura de drumuire). Elementele care individualizeaza pozitia punctelor se masoara direct in valoare orizontala, ordonata fiind lungimea perpendicularei, iar abscisa distanta de la un capat al axei pana la piciorul perpendicularei.

Uneori, daca este necesar, coordonatele rectangulare ale punctelor echerice se vor calcula cu relatiile:

Coordonate echerice