Caisul

Caisul

Armeniaca vulgaris Lam.

Fam. Rosaceae

Subfam. Prunoideae

Potentialul ridicat de productie al caisului, fructele aspectoase si aromate, valoarea lor alimentara, caracterizata prin continut bogat in vitamine si saruri minerale armonios echilibrate (tabelul 10.5.), aroma puternica, specifica, fac din cais o specie pomicola deosebit de importanta.

Caisul este un pom de vigoare mijlocie cu un ritm de crestere deosebit de rapid in primii ani de la plantare. Pomii ajung repede la inaltimea de 4 - 6 m si la un diametru al coroanei de 6 - 8 m (fig. 20). Ritmul de crestere scade dupa intrarea pe rod (anul III - IV de la plantare). In anii 7 - 8, cand pomii intra in plina productie, practic coroana ramane la celeasi dimensiuni.

La cais, fructul este o drupa simpla, carnoasa, avand dimensiuni cuprinse intre 30 - 60 mm. Dupa marimea fructelor soiurile se impart in patru categorii si anume: soiuri cu fructe mici, soiuri cu fructe mijlocii, soiuri cu fructe mari si soiuri cu fructe foarte mari. Au forma aproape sferica, deseori fiind ovoide sau elipsoidale. Pielita este in general subtire, slab pubescenta, catifelata, de culoare portocalie cu nuante care variaza de la un soi la altul.

Pe plan mondial cele mai mari productii de caise se obtin in Spania, Italia, Franta, S.U.A.

In Romania, judetele cu pondere in suprafata si productie sunt in ordine: Constanta, Tulcea, Dolj, Teleorman, Olt, Mehedinti, Ialomita, Ilfov, Calarasi, Bihor s.a.

Samburii de caise sunt foarte bogati in substante nutritive, ei contin 28 % substante pectice, 29,5 - 57,7 % grasimi, 3,1 % saruri minerale si pot fi folositi ca inlocuitori ai migdalelor in preparatele de cofetarie.

Tabelul 10.5

Principalele componente ale caiselor

(la 100 g substanta proaspata dupa Iliev I.,1983)

Caisele constituie o sursa de diversificare a produselor din fructe prin prelucrarea lor sub forma de compot, gem, dulceata, crema, jeleu, nectar, marmelada, congelate, deshidratate si distilate.

Caisele, alaturi de piersici, sunt fructele sezonului de vara, cu perioada de maturare, care, in conditiile tarii noastre, dureaza circa 30 - 45 zile, incadrandu-se, in general, intre sfarsitul lunii iunie si prima jumatate a lunii august.

Dupa epoca de coacere se deosebesc:

• soiuri extratimpurii (pana la 5 iulie) ;
• soiuri timpurii (6 - 15 iulie) ;
• soiuri mijlocii (16 iulie - 30 iulie) ;
• soiuri tarzii (1 - 20 august) .

In acest context, perioada de valorificare a caiselor incepe in ultima decada a lunii iunie cu grupa soiurilor timpurii NJA 42, NJA 19, Tudor, Traian, CR 2 - 63, Dacia, Early Ril, Dana, Neptun, Saturn.

In perioada urmatoare se matureaza soiurile: Venus, Mamaia, Harkot, Rosii de Baneasa, Cea mai buna de Ungaria s.a. In ultima decada a lunii iulie apar soiurile cu maturare semitarzie: Callatis, Excelsior, Selena, Umberto s.a.

Perioada de valorificare a caiselor se incheie o data cu maturarea soiurilor tardive: Comandor, Favorit, Litoral, Olimp, Sirena, Selena, Sulmona, Silvana.

Momentul recoltarii caiselor se stabileste in functie de directia de prelucrare. Se disting doua grupe de produse prelucrate:

- produse prelucrate in care materia prima isi pastreaza in mare masura forma (compot, dulceata, gem, deshidratate si congelate), pentru care recoltarea trebuie facuta cu 2 - 3 zile inainte de maturitatea de consum;

- produse prelucrate in care materia prima nu isi pastreaza forma (nectar, jeleu, crema, distilate), pentru care conditiile de calitate sunt specifice industriei, cu cerinte mari pentru culoare, gust, aroma, randament in parte edibila, mai ales continutul in substanta uscata.

Spre deosebire de alte specii, mai ales samantoase, caisele, dupa recoltare nu mai continua procesul de maturare si raman in aceeasi stare in ceea ce priveste calitatile gustative.

Recoltarea fructelor se face atunci cand au ajuns la maturitatea de recoltare, adica atunci cand ating marimea si coloritul caracteristic soiului, iar pulpa este suficient de ferma pentru a rezista la transport.

La completa maturare, fructele se scutura usor. La un soi se fac 2 - 3 recoltari si la intervale de 3 - 4 zile, intrucat fructele se matureaza esalonat. Aproape in toate cazurile culesul se face manual deoarece prin scuturare isi depreciaza calitatea.

Fructele destinate deshidratarii, prepararii gemului sau a nectarului se pot recolta si prin scuturare (pe prelate) la maturitatea deplina si chiar la supracoacere. La temperaturi de ^o0 + 0,5 ^oC si la umiditatea aerului de 85 - 90 % caisele se pot pastra doua saptamani, iar unele soiuri chiar 3 - 4 saptamani.

Calitativ, caisele trebuie sa corespunda SR. 3178 - 93.