Amenajarea terenului, alegerea si amplasarea soiului in plantatia viticola

Este obligatorie realizarea unei vii incheiate inca din primul an de la plantare, cu butuci egali ca vigoare, care sa asigure o longevitate mare, intrarea timpurie pe rod, recolte constante an de an, cu un profit ridicat. Se recomanda ca noile plantatii sa fie amplasate in cadrul podgoriilor consacrate, in interiorul arealelor delimitate pentru viticultura, pe terenurile in panta sau pe solurile nisipoase. sau pe cele care prezinta conditii mai putin favorabile pentru culturile agricole de camp, in ceea ce priveste cultura vitei de vie in gradina casei, nu sunt restrictii decat de regim termic Conditiile Precipitatiile anuale favorabile pot fi cuprinse intre 600-800 mm, din care 350 - 400 mm, in perioada de vegetatie.Terenurile care se aleg pentru cultura vitei de vie trebuie sa fie ferite de grindina, de ingheturi tarzii de primavara si timpurii de toamna.Expozitia terenului Din studiile facute si practica curenta rezulta ca terenurile cu expozitie sudica, sud-estica sau sud-vestica, dispun de mai multa radiatie si lumina solara.Adancimea panzei de apa freatica In general, terenurile cu panza de apa freatica la adancimi mai reduse (2 - 3 m) nu sunt indicate pentru cultura vitei de vie, deoarece la exces de apa lastarii cresc mult, nu se maturizeaza, nu rezista la ger, iar strugurii pot fi mai usor atacati de boli.

Continutul chimic al solului Terenul ales pentru infiintarea plantatiilor viticole va trebui sa dispuna de un continut chimic moderat de calciu suportabil de catre portaltoi, pentru o buna crestere si rodire a vitei de vie (Martin T. - 1966).

Panta terenului poate fi de cel mult 24% cu posibilitati de amenajare impotriva eroziunii de suprafata a solului prin terasare. Relieful modelat, terasat, va trebui sa permita executarea lucrarilor cu usurinta in toate sistemele de plantatii viticole.

Altitudinea terenului variaza intre 40 - 600 m. Platourile inalte pot fi folosite cu soiuri de vita de vie pentru obtinerea distilatelor sau a vinurilor spumante, pe cand cele situate la altitudini mai reduse, se pot folosi cu soiuri pentru diferitele tipuri si culori de vin.

Factorii social-economici. La alegerea locului pentru vie se tine seama si de factorii social-economici: distanta fata de centrele populate, posibilitatile de transport si de mecanizare a principalelor lucrari. Un loc aparte va ocupa asigurarea cu forta de munca si traditia in cultura vitei de vie, precum si obtinerea unui profit ridicat.

Organizarea terenului Organizarea interioara a terenului se materializeaza prin stabilirea cailor de acces, a retelei de evacuare a excesului de apa, drenarea izvoarelor de coasta, fixarea terenurilor instabile, stingerea ogaselor si consolidarea ravenelor, executarea sistemului de alimentare cu apa, parcelarea terenului.Terenul se imparte in trupuri (450 - 700 ha), tarlale (15-40 ha.) si parcele (1-6 ha) cu lungimea randurilor de 100-200 m. Constructiile se amplaseaza in perimetrul viticol nou infiintat in. functie de suprafata acestuia, sortimentul de soiuri si destinatia strugurilor. O atentie deosebita se acorda halelor de sortare, platformelor de zbor pentru elicopterele utilitare, rampelor de descarcat, depozitelor de ingrasaminte si substante de combatere a bolilor si daunatorilor, statiilor de prepararea solutiilor, bazinelor cu apa

Alegerea si amplasarea pe teren a soiurilor.

La baza versantilor pe soluri mai fertile se amplaseaza soiurile de mare productie. Pe versanti se planteaza soiurile pentru vinuri aromate, rosii si albe, de calitate superioara. Pe terasele insorite merg foarte bine soiurile pentru vinuri de mare marca, mai ales daca solul este bogat in calcar.Se cultiva soiuri cu insusiri deosebite in vederea prelucrarii in distilate crude si coniac, in must si sucuri concentrate, compoturi si stafide. S-au creat chiar soiuri fara seminte (apirene) pentru productia de stafide. Unele soiuri se adapteaza la orice conditii pedoclimatice, cum ar fi soiul de masa Chasselas.Soiurile sunt grupate si clasificate dupa mai multe criterii: utilitarist-economic, dupa modul de folosinta, dupa epoca de coacere, dupa potentialul de rodire, dupa culoare si aroma, dupa rezistenta la boli si daunatori. In Romania sunt recunoscute oficial 150 de soiuri, din care 76 romanesti si 10 selectie din soiuri straine.