Lucrari in via pe rod

Dezgropatul se practica primavara la formele joase, manual, folosind furca, dupa ce s-a facut debilonarea mecanizata.Mobilizarea solului primavara se recomanda pe terenurile mai grele fie printr-o aratura de 14-16 cm adancime cu plugul cultivator, fie prin afanarea solului cu plugul-cultivator echipat cu gheare de afanare, la care se ataseaza grapa stelata

Afanarea solului in perioada de vegetatie cuprinde lucrari superficiale executate mecanic ca: discuitul, cultivatia, lucrarea cu freza, in functie de starea terenului, a modului cum este tasat si umectat, si de gradul de imburuienare Pe randurile de vita se executa prasile manuale in iulie si august.

Erbicidarea se aplica in plantatia in varsta de peste 5 ani, preemergent sau postemergent, la care s-a facut un copcit riguros. Erbicidele se administreaza pe rand sau pe toata suprafata, pe un sol bine afanat.

Operatiile in verde cuprind ansamblul de masuri culturale aplicate butucilor de vita in cursul perioadei de vegetatie, care intocmai ca si taierile in uscat, urmaresc sa regleze capacitatea de crestere si de fructificare a vitei de vie, sa usureze lucrarile solului, sa amelioreze calitatea rodului si sa mareasca longevitatea butucilor.

Plivitul. Aceasta operatie consta in suprimarea lastarilor de prisos aflati pe butuc. Se considera lastari de prisos aceia care nu poarta rod, care nu servesc la formarea lemnului de rod pentru anul viitor si la inlocuirea unui brat sau la marcotare, cei orientati spre interiorul butucului, unul din doi lastari concurenti si cei crescuti din partea subterana a tulpinii .

Legatul lastarilor. Cand lastarii au 40-50 cm lungime, se leaga de araci sau de sarmele spalierului. Legatul in via de rod se face de 2-3 ori, folosind pentru aceasta lucrare rafie, fire de material plastic. Se leaga la un loc cel mult 2-3 lastari, iar legatura se face moderat, pentru a evita inghesuirea si strangularea lor. La spalierul cu doua sarme se introduce intre acestea si nu se mai leaga.

Ciupitul consta in suprimarea varfurilor de crestere a lastarilor cu rod, cu putin timp inaintea infloritului.Nu se ciupesc lastarii dati din cepi, acestia servind ca elemente de rod in anul urmator. Ciupirea lastarilor fertili are ca scop dirijarea sevei catre inflorescente, ceea ce conduce la legarea unui numar mai mare de flori pe acestea si deci sporirea productiei de struguri. Copilitul. Este operatia prin care se scurteaza lastarii secundari (copiii), porniti din mugurii de vara, situati la baza petiolului frunzelor. Prin copilit se urmareste: sa se favorizeze cresterea si diferentierea mugurilor de pe copiii si de pe lastarul principal; sa se micsoreze consumul initial de substante plastice de catre copiii; sa se reduca transpiratia si deci pierderea de apa din sol prin planta.Copilitul se face concomitent cu legatul, in timpul cresterii active a lastarilor principali, cand copilii au 7-8 frunze, ei scurtandu-se la 5-6 frunze.

Rarirea inflorescentelor. Consta in indepartarea unei parti din inflorescente la soiurile care au lastari fertili numerosi sau la butucii prea incarcati cu rod, fata de puterea lor de crestere. Prin indepartarea unor inflorescente se creeaza celor ramase pe butuc conditii mai bune de crestere si coacere. Cizelarea strugurilor. Consta in inlaturarea boabelor prea dese, meiate si margeluite imediat dupa inflorit. Strugurii se cizeleaza pe butuc sau la recoltare si raman cu pruina de pe boabe neatinsa.Carnitul. Prin carnit se suprima 6-7 frunze tinere din varful lastarilor cu rod si fara rod, de indata ce cresterea acestora scade din intensitate. Aceasta coincide cu intrarea strugurilor in faza de parga.Carnitul aplicat in mod rational asigura o buna coacere a lemnului, sporirea continutului in zahar la struguri si folosirea mai judicioasa a substantelor plastice. Un carnit prematur si prea sever duce la pornirea unui numar mare de copiii, ceea ce influenteaza negativ maturarea lemnului si poate provoca chiar slabirea butucilor.Desfrunzitul. Este operatia prin care se indeparteaza unele frunze de pe butuc cu scopul de a crea ciorchinilor conditii mai bune de iluminare, ceea ce ajuta coacerea si colorarea uniforma a boabelor, in acelasi timp se inlesneste stropitul butucilor in anii cu atacuri puternice de mana.