Catina alba

Catina alba

Hippophae rhamnoides L.

Fam. Eleagnaceae

Catina alba din flora spontana a starnit in ultimul timp un interes deosebit, datorita multiplelor sale insusiri : agricole, alimentare, terapeutice, decorative etc.

Subspecia carpatica, existenta numai in Romania este foarte cautata la export, intrucat are capacitatea de a fixa metalele grele si este planta indicatoare de petrol.

Catina este un arbust tepos, unisexuat dioic, inalt de 2-3 m (in conditii favorabile poate ajunge pana la 7-8 m). Frunzele sunt mici, scurt petiolate, lanceolate, cu marginea intreaga. Frunzele si lastarii tineri sunt foarte bogati in vitamina C (350 mg %) si se utilizeaza la prepararea ceaiurilor tonice.

Fructul (fig.33) este o drupa falsa, care se formeaza din dezvoltarea receptaculului (adevaratul fruct este samanta), are greutatea de 0,25-0,50 grame, este de culoare galbena, portocalie-rosiatica. Semintele reprezinta 12-16 % din fruct, isi mentin germinatia doi ani, repausul si postmaturatia petrecandu-le in fruct. Catina alba este originara din Asia Centrala, unde si in prezent se afla in stare spontana.

In Europa se gaseste mai frecvent in sudul Angliei, in nordul Spaniei si Portugaliei, in Franta, Austria, Cehia, Ungaria, sudul Poloniei.

In Romania, catina alba se intalneste in zona subcarpatica din Muntenia, Moldova si in Dobrogea. Ea a fost introdusa pentru prima data in cultura pomicola de catre Institutul Agronomic din Iasi si in prezent se cultiva in cateva unitati din judetele Iasi si Bacau, precum si la I.C.P.P. Pitesti, unde a fost omologat ca soi, biotipul }erpeni.

Compozitia chimica a biotipurilor selectionate este bogata. Fructele contin: 8 % zahar, 1,4-4,25 % acizi organici, 0,14-0,50 substante pectice, 1,8 % tanoide, 1,2 % substante proteice, 8-12 % substante grase (uleiuri). Continutul in vitamina A se afla la nivelul morcovului (8-9 mg %), cel al vitaminei C depaseste de 2 ori pe cel al coacazului si de 10 ori pe cel din fructele citrice. Fructele de catina de culoare galbena contin 405-860 mg %, iar cele portocalii, 452-935 mg % vitamina C.     Continutul in vitamina E (140-200 mg %) este de 40 ori mai mare decat al celorlalte specii pomicole.

Catina se foloseste ca materie prima pentru extragerea vitaminelor C si A, cat si pentru prepararea siropului, gemului (in amestec cu alte specii de fructe). Datorita continutului mare in acid ascorbic si uleiuri eterice, sucul de catina se poate pastra fara adaos de conservant timp indelungat, la loc racoros.

Pe baza de catina s-au obtinut uleiuri care ajuta la regenerarea tesuturilor nervoase, sprayuri contra arsurilor, perle digestive, bauturi slab alcoolice etc.

Recoltarea fructelor se face manual cu ajutorul unor pieptene sau furculite de metal cand fructele ajung la maturitate (septembrie-octombrie). Intarzierea recoltarii duce la inmuierea pulpei, la deprecierea calitativa si la micsorarea continutului in vitamine.