Fisticul

Fisticul

Pistacia vera L.

Fam. Anacardiaceae

Plantele din genul Pistacia sunt raspandite in Asia de Est si de Vest, in regiunea mediteraneana si in Mexic.

Fisticul se cultiva in Asia Mica, Asia Centrala, Iran,Tadjikistan, Uzbekistan, Kirkizia si Afganistan. Exista culturi de fistic si in Crimeea.

Fisticul (fig. 42) se prezinta sub forma unui arbustoid sau arbore, inalt pana la 10-15 m, cu trunchiul care poate atinge grosimea de 30-40 cm. Coroana este globuloasa sau turtita, deasa. Frunzele sunt cazatoare, compuse cu foliole de forma ovat-alungita, lucioase pe fata superioara si pubescente pe fata inferioara. Este planta unisexuat dioica. Fructul este o drupa monocarpelara (monosperma) de culoare cafenie.

Fructele de fistic sunt bogate in substante grase (45,72%), substante proteice (22,58%), glucide (13,3%), celuloza (2,99%), substante minerale (3,14%, apa (7,93%) etc. Sunt folosite cu succes in industria alimentara la pregatirea mezelurilor, a produselor de patiserie si cofetarie.

Recoltarea fructelor se face esalonat in 2-3 reprize pe masura maturarii acestora, sau mecanizat la o singura trecere, urmata de curatarea fructelor de epicarp si mezocarp. Fructele se pot consuma crude sau prajite.