Infiintarea si
intretinerea plantatiilor de nucifere
Producerea materialului saditor. Nucul se inmulteste pe cale
generative (prin samanta) si pe cale vegetative (prin altoire). Se inmulteste
prin samanta atunci cand se urmareste obtinerea de masa lemnoasa destinata
industriei mobilei. Obtinerea de pomi altoiti la nuc se face mai greu decat la
celelalte specii. Altoirea in camp da rezultate numai in zonele in care temp
medie din perioada mai-septembrie depaseste 18,5C iar oscilatiile diurne sa
fie cat mai reduse. In zonele in care nu se realiz aceste conditii cum este si tara noastra, se recurge la altoirea la masa, urmata de
fortare. Aceasta tehnologie cuprinde urmatoarele aspecte: - producerea puietilor portaltoi (la
ghiveci sau in scoala de puieti). Pomii trebuie sa fie de 1-2 ani, cu un
diametru la colet de 8-20 mm; - producerea
ramurilor altoi (in plantatii mama elita); - pregatirea puietilor portaltoi consta in scos de la stratificare,
dezinfectare (Topsin 0,1%), fasonare, prefortarea; - pregatirea ramurilor altoi - ramurile altoi pastrate la stratificat
in nisip (0-5C) sau in camere frigorifice la 1-2C, in pungi de polietilena,
se scot de la pastrare si se dezinfecteaza la fel ca portaltoii. Altoirea propriu-zisa (in perioada
1.XII-1.IV) se face prin toate metodele cu ramura detasata in lemn. Cele mai
bune rezultate la altoirea mecamzata se obtin prin aplicarea metodei de altoire
in scarita sau omega, iar la altoirea manuala rezultate bune se obtin prin
copulatie perfectionata, triangulatie, despicatura. Materialul astfel obtinut
se planteaza in pepiniera la 90 cm intre randuri si 40-45 cm pe rand. Pentru
inmultirea nucului prin altoire se folosesc doi portaltoi: Juglans regia - este
compatibil cu toate soiurile carora le imprima o rezistenta la seceta si ger,
potential productiv ce creste odata ca varsta. Juglans nigra - pomii altoiti pe
acest portaltoi prezinta urmatoarele avantaje: intra repede pe rod; au o
vigoare cu 5-20% mai mica; productivitate ridicata; rezistenta mai mare la ger;
fructele sunt mai man si au mai mult miez. Dezavantaje: compatibilitate la
altoire mai redusa; pomii sunt mai sensibili la seceta si mai pretentios la
sol; rezistenia mai mica la bolile sistemului radicular.
INFIINTARE SI INTRETINERE. Plantatiile de nuc sunt plantatii de
lunga durata, de aceea inainte de infiintarea lor tb facute studii pe o
perioada lunga de timp (20-30 ani) in vederea stabilirii oportunitatii
infiintarii plantatiilor. Astfel, plantatiile de nuc se vor infiinta in
bazinele de maxima favorabilitate pentru nuc. Sistemul radicular al nucului
fiind sensibil la boli impune infiintarea de plantatii pe terenuri care nu au
fost ocupate cu specii lemnoase sau care au fost defrisate in urma cu 5-6 ani
si cultivate apoi cu plante furajere sau agricole. Cele mai bune premergatoare
sunt leguminoasele, apoi ierburile perene, cereale si prasitoare. La
fertilizarea de baza orientativ pentru conditiile din tara
noastra se recomanda ca inainte de desfundare sa se admimstreze 40-60 t/ha
gunoi de grajd; 80-120 kg/ha P205 si 120-150 kg/ha K20. Desfundatul se poate
face pe toata suprafata sau in benzi de-a lungul randului de 60-80 cm adancime
cu 2-3 luni inainte de plantat. Dupa desfundat urmeaza prelucrarea solului cu
discul greu si apoi nivelarea. Distantele de plantare sunt determinate de
combinatia de soi-portaltoi. Ele variaza intre 10-12 m intre randuri si 8-12 m
pe rand la pomii din soiurile cu fructificare terminala si altoiti pe J.regia
si 8-10m intre randuri si 6-8 m pe rand
la pomii altoiti pe J.nigra. Pichetarea in triunghi isoscel sau echilateral
faciliteaza un regim de lumina mai bun. Plantarea nucului se poate face atat
toamna cat si primavara timpuriu. Intretinerea
solului. Ogorul negru sau cultivat cu plante agroalimentare sau
ingrasaminte verzi este cel mai bun sistem de intretinere in plantatiile tinere
de nuc. Culturile intercalate nu trebuie si concureze pomii pentru hrana si apa
iar solul se va mentine ca ogor lucrat pe o banda de 2 m de-a lungul randului. Fertilizarea. Daca fertilizarea de baza
s-a facut corect necesarul de P si K este asigurat pana la intrarea pomilor pe
rod. In caz contrar m toamna anilor 3-4 se completeaza doza optima printr-o
fertilizare suplimentara. Azotul este necesar din primii ani de la plantare
cand fiecarui pom trebuie sa i se administreze cate 100 g N s.a. Pomii
reactioneaza bine si la fertilizari foliare cu microelemente pe baza de Ca, Bo,
Zn, Mg. Pe terenurile mai sarace in P si K se pot admin toamna din 3 in 3 ani,
sub coroana fiecarui pom 2-3 kg superfosfat si 1-2 kg sare potasica. Irigarea. In zonele in care in perioada
de vegetatie cad mai putin de 100 l/m precipitatii irigarea este obligatorie.
La pomii tineri se fac 1-2 udari cu norme de 300-400 m3/ha, iar la pomii maturi
cu 1500-2000 m /ha.
Taierile la nuc. Taieri de
formare a coroanei. Formele de coroana indicate pt cultura nucului sunt:
vasul ameliorat, vasul intarziat si piramida Leader cu 5-7 sarpante. Pentru
conducerea pomilor sub forma de vas intarziat in anul I dupa plantare acestia
se scurteaza la 1,2-1,3 m deasupra unui mugure stipelar. Varga la plantare
prezinta pe suprafata ei muguri dispusi in serie unul sub celalalt. Primii 3-4 muguri
principali din partea de sus a vergii se indeparteaza pt a favoriza cresterea
lastarilor din muguri situati sub acestia care formeaza unghiuri de insertie
mai mari. In primavara anului al doilea in martie-aprilie, se echilibreaza
sarpantele taiindu-le la acelasi nivel, deasupra unui mugure exterior. De
regula planul de scurtare al sarpantelor va fi astfel stabilit incat din
lungimea acestora si se indeparteze maximum 1/3, iar interventia de taiere se
va face intr-o porpune de lemn matur. Celelalte ramuri se suprima de la inel.
In primavara anului al treilea, sarpantele alese se scurteaza la 80-1100 cm
pentru proiectarea primei subsarpante iar la sfarsirul lunii mai se aleg
lastarii de prelungire care se indeparteaza Scurtarea sarpantelor la cca. 80 cm
se va face si in primavara anilor IV si V pt obtinerea a inca doua subsarpante
pt definitivarea coroanei. Taierile de
intretinere si rodire constau in eliminarea ramurilor lacome, a celor
concurente si cu pozitii necoresp, a celor care impiedica patrunderea luminii
in interiorul coroanei. De asemenea, se fac taieri de reductie in ramurile de
semischelet imbatranite, in vederea stimularii de cresteri noi cu potential
productiv mai ridicat. Nucul este o specie foarte sensibila la taieri. De aceea
taierile din perioada de repaus se vor face numai atunci cand pericolul
aparitiei de temp negative a scazut. Cele mai bune rezultate se obtin cand
taierea se face la sf lunii martie sau inceputul lunii aprilie. Reintinerirea nucilor batrani. Nucul are
o mare putere de regenerare naturala. Taierile de reintinerire se fac la sf
perioadei de rodire cand ramurile de semischelet au imbatranit si constau in
taieri de reductie in lemn de 3-5 ani. Combaterea
bolilor si daunatorilor. Bolile cele mai pagubitoare pentru nuc sunt:
bacterioza nucului, antracnoza care ataca lastarii, frunzele, florile si
fructele. In vederea combaterii acestor boli se recomanda stropiri in perioada de vegetatie cu zeama bordeleza
0,5-l% si Dithane M-45 0,1%. Bolile sistemului radicular care pot duce la
uscarea pomilor se combat prin masuri profilactice si utiliz unor portaltoi
rezistenti. Daunatorii problema ai nucului sunt: viermele nucilor, paduchii
testosi, paduchii de frunze,
omizile defoliatoare. Recoltarea si
valorificarea nucilor. Se face in fct de modul de valorificare. Pentru
dulceata de nuci verzi, recoltarea se face cand fructele au 1,5-2,0 cm in diam.
Pentru lichior, nucile se recolteaza inainte de intarirea endocarpului iar pt
samanta cand epicarpul crapa. In vederea stabilirii momentului optim de cules,
dupa ce pe majoritatea fructelor apar crapaturi in zona punctului stilar se
recolteaza din 2 in 2 zile cate 100 fructe care se tin 24 de ore in apa. Daca
dupa acest timp la 90-95% din fructe epicarpul se indeparteaza usor recoltarea
poate incepe. Recoltarea se face manual prin scuturare cu prajina sau cu funia
si mecanizat cu vibratoare speciale care scutura fiecare sarpanta. Adunatul
nucilor se face manual sau mecanic. Dupa adunat nucile se separa. Cele
nedecojite se incarca in lazi gratar si se introduc in camere inchise ermetic
la temp de 21 -27C unde se tin 12 ore. In lipsa acestor posibilitati nucile
nedecojite se introduc in saci, se uda bine cu apa rece din ora in ora, timp de
12-24 ore. Imediat dupa decojire fructele se spala in bazine speciale, se usuca
pana se reduce umiditatea de la 30-40% la 5-8%. Uscarea se face pe stelaje in
locuri foarte bine aerisite. Dupa uscare nucile se sorteaza si se albesc. La
umiditate de 5-8% fructele se pot pastra un an in locuri aerisite si cu
temperatura sub 10C si 2-3 ani la o temp de 0C.
