INGRIJIREA SPECIILOR POMICOLE SI RECOLTAREA
FRUCTELOR
Lucrari de infintare si
intretinere a solului in plantatiile pomicole
Metoda de plantat manuala
Plantarea pomilor si ingrijirea lor dupa plantare
Sapatul gropilor
Lucrare de sapatul gropilor se realizeaza
diferit in functie de tipul de plantatie si de lucrarile
executate anterior. In cazul in care plantatia se infinteaza pe
teren desfundat pe intreaga suprafata, gropile se sapa numai cu
putin inainte de plantarea propriu-zisa si au dimensiuni in
functie de marimea sistemului radicular. La pomii plantati sub
forma de varga, gropile au dimensiuni de 40/40/40 sau 50/50/50cm
diferentiat in functie de specie.
In terenul desfundat, lucrarea de pichetat
poate fi inlocuita cu cea de tutorarea iar groapa se sapa
alaturi de tutore. Cand sapatul se face mecanic (cu burghiul de
sapat gropi) se picheteaza si se sapa gropile, cu
exceptia tarusilor ,,capete de rand,, unde nu se sapa
gropi (ei raman bine batuti).
Pentru refacerea pichetajului dupa
sapatul mecanic al gropilor se intinde din nou panglica de pichetat intre
tarusii ,,capete de rand,, si se executa tutoratul.
Pe terenul nedesfundat se picheteaza si se sapa gropi de
80/80/80 cm sau 1,0/1,0/1,0 m. Pentru a nu deranja aliniamentul initial
si a fixa tutorele cu exactitate in locul pichetului se utilizeaza
scandura de repichetare. In cazuri deosebite, gropile pot fi si mai mari
(1,5/1,5/1,5m). Prin dimensiunile mari ale gropilor se urmareste
mobilizarea solului in profunzime cel putin in jurul pomului.
Pamantul rezultat din sapatul
gropilor se aseaza in doua gramezi, pe doua din
laturile gropii.
Pentru plantatul de toamna, gropile se
sapa vara iar cu 2-3 saptamani inainte de plantat se trage
pamantul in gropi. Pe fundul gropilor se aseaza brazdele peste
care se pune solul din fundul gropii si se lasa pentru plantatul
propriu-zis al pomilor pamant marunt si mai fertil.
Pe terenurile cu panta mare,
sapatul gropilor se face astfel:
Se taie stratul
de iarba de la suprafata sub forma de brazde. Pe
portiunea din aval, unde se cladesc brazdele se degradeaza
covorul vegetal pentru a impiedica alunecarea brazdelor.
Se scoate un
nou strat de pamant pe adancimea de o cazma care se aseaza sub
forma de musuroi, in amonte de groapa
Se sapa un
nou strat de pamant pe adancimea de o cazma si i se da gropii o
pozitie orizontala sau o mica inclinare in contrapanta
La plantarea
pomului, pe sistemul radicular se aseaza pamantul
maruntit si fertil din musuroiul din amonte de groapa
Se cladesc
brazdele pe taluzul format in aval de groapa. Prin inierbarea acestuia se
impiedica eroziunea.
Platforma gropii se mareste an de
an iar la un moment dat se unesc in lungul randului platformele de la pomi
invecinati formand o terasa continua de pomi.
Plantarea pomilor
Lucrarea de plantare presupune mutarea
pomilor obtinuti in pepiniera la locul definitiv, in
livada.
Reusita lucrarii este
dependenta de calitatea materialului saditor, momentul cand se face
plantatul si de atentia cu care se face plantarea.
1.Calitatea materialului saditor
Pomii folositi la plantat sunt sub
forma de varga sau cu coroana formata din ramuri anticipate (in
campul II al scolii de pomi). Indiferent daca pomii sunt sub
forma de varga sau cu coroana formata ei trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de STAS 989/II-77.
2. Epoca de plantare
Cele maibune rezultate se
obtin la plantatul de toamna al pomilor, cand umiditatea solului este
mai aproape de optimum, iar perioada favorabila plantarii se
prelungeste pana la venirea inghetului.
La pomii plantati de toamna
pamantul se aseaza mai bine in groapa, se acumuleaza
mai multa apa iar pomii suporta mai usor eventuala
seceta din primavara. Peste iarna radacinile
pomilor plantati se cicatrizeaza si se formeaza noi
radacini iar in primavara pornirea in vegetatie este
mai timpurie cu 15-20 zile in comparatie cu cei plantati
primavara.
Toamna, lucrarile de plantare se
desfasoara intr-un ritm normal si nu alert, cum se
intampla la plantatul de primavara. La plantatul de toamna
procentul de prindere este mai mare de aceea el este recomandat in toate
cazurile.
Plantatul de toamna nu este recomandat
in regiunile cu ierni aspre si fara strat de zapada,
unde solul ingheata pe adancime mare ceea ce poate provoca degerarea
radacinilor pomilor. Plantarea de primavara nu
beneficiaza de avantajele prezentate la plantarea de toamna.
Calusarea si formarea de noi
radacini se realizeaza primavara mai tarziu, in
consecinta si pornirea in vegetatie este intarziata,
cresterile sunt mai mici, perioada de vegetatie se poate prelungi in
toamna, iar maturarea tesuturilor este mai slaba.
Perioada de plantare este scurta si
se suprapune cu celelalte lucrari agricole de sezon, iar dupa
plantare poate urma o perioada secetoasa cu urmari negative asupra
prinderii.
Pentru inlaturarea unei parti
din dezavantajele prezentate se recomanda fasonatul si mocirlirea
radacinilor din toamna, cu plantarea in santuri de
stratificare, fiecarui pom asigurandu-i-se calusarea radacinilor
si chiar formarea de noi radacini.
Plantarea de primavara se face
imediat ce se poate intra in teren. Dupa plantare se uda solul cu
30-40 l apa pentru fiecare pom, cu scopul de a diminua pierderile.
3.Pregatirea materialul saditor
pentru plantare
Incepe cu fasonarea radacinilor si
mocirlirea lor.
Fasonatul
consta in inlaturarea radacinilor uscate sau rupte,
netezirea ranilor de pe radacinile mai groase, scurtarea si
improspatarea radacinilor sanatoase. Lucrarea de
fasonare urmareste mentinerea unui sistem radicular cat mai
bogat si sanatos. Radacinile de schelet trebuie
sa fie cat mai lungi fara ca aceasta sa ingreuneze
plantarea. La portaltoii generativi, radacinile se fasoneaza
prin taiere sub un unghi de 90oC. La cei vegetativi,
radacinile de schelet se fasoneaza oblic, sub unghi de 45oC,
pentru a stimula formarea de radacini noi si cu orientarea
sectiunii de taiere catre fundul gropii.
mocirlirea
pomilor se face in mod asemanator cu cea de la plantarea
puietilor, portaltoilor in pepiniera.
4. Plantarea propriu-zisa
Se face inainte ca mocirla de pe
radacini sa se usuce, in caz de uscare pomii se remocirlesc.
Pomul se aseaza in partea
nordica a tutorelui, lipit de acesta.
Lucrarea se face de catre 2 persoane:
una tine pomul lipit de tutore, cealalta introduce pamant
marunt si reavan pe radacini pana la acoperirea
sistemului radicular. Pentru ca pamantul sa intre intre
radacini muncitorul tine de pom, il misca pe verticala.
Cand sistemul radicular este acoperit cu pamant se va urmari ca
punctul de altoire sa fie cat mai la suprafata, sa fie mai
sus decat suprafata terenului cu 2-3 cm, astfel ca dupa tasare el va
ajunge la cota terenului.
Pe terenurile in panta, adancimile de
plantare sunt diferite si anume: la baza pantei, punctul de altoire se plaseaza
cu 2-3 cm mai sus decat cota terenului, la mijlocul pantei la cota terenului,
in varful pantei punctul de altoire se plaseaza mai jos cu 2-3 cm
fata de cota terenului.
Pe terenurile nisipoase, pomii se
planteaza in gropi circulare, cu punctul de altoire mai jos decat cota
terenului cu 60 cm.
5. Tasatul solului
Se face dupa acoperirea sistemului
radicular cu pamant si dupa ce exista garantia ca
pamantul a patruns bine intre radacini. Muncitorul care a
tinut de pom intra cu ambele picioare in groapa si
taseaza bine solul pe toata suprafata gropii, realizand o
legatura intima intre pamantul din groapa si cel
din peretii gropii. Tasarea se face cu incaltaminte
necontondenta (cizme de cauciuc). La nevoie se pun in groapa
ingrasaminte organice (5-15 kg gunoi bine fermentat) si
minerale (20-25 g N, 15-20 P2O5 si 20-25 g K2O)
adaugandu-se pamant pana la cota terenului dupa care acesta
se taseaza din nou. La nevoie se uda cu 30-40 l apa de pom.
6. Verificarea calitatii
lucrarii de plantat
Dupa cea de-a doua tasare a solului se
prinde pomul cu o mana spre fata si se trage in sus.
Daca pomul nu iese din sol este bine plantat. Pentru a verifica
introducerea pamantului intre radacini se smulge un pom la
intamplare. Daca sistemul radicular este curat de mocirla inseamna
ca s-a introdus pamant intre radacini si s-a tasat
bine. In cazul in care pe unele radacini mocirla este prezenta
inseamna ca nu s-a asigurat contactul intim al radacinilor
cu solul.
7. Protejarea trunchiului pomului
Se face daca plantatia nu este imprejmuita.
Protejarea se face cu hartie, folie de polietilena, tulpini de porumb,
sipci de lemn.
8. Musuroitul pomilor
Musuroiul are inaltimea de 40-50 cm
si depaseste marginea gropii cu 25 cm.
La plantatul de toamna nu se leaga
pomii la tutori pentru a permite coborarea lor in sol odata cu
asezarea pamantului in groapa. La plantatul de
primavara pomii se planteaza cu punctul de altoire mai jos decat cota terenului cu 1-1,5 cm iar
musuroiul are inaltimea de 30-35 cm. Pomii plantati prea
adanc pornesc tarziu in vegetatie, vegeteaza slab si
formeaza numai rozete de frunze. In asemenea situatii se scot pomii
din sol si se planteaza din nou la adancimea normala. Plantarea
mai la suprafata duce la uscarea pomilor dat fiind faptul ca
solul din jurul sistemului radicular se usuca repede.
9. Lucrarile de ingrijire dupa
plantare
In primul an dupa plantare se
executa urmatoarele lucrari:
a) Taierea vergilor la
inaltimea preconizata de formarea coroanei alese. Daca
pomii sunt cu coroana formata se aleg sarpantele care se
scurteaza in acelasi plan iar axul se scurteaza mai sus cu 25-30
cm fata de planul orizontal al sarpantelor.
b) Desfacerea materialelor de
protectie de pe trunchi
c) Legarea pomilor la tutore in opt,
cu sfoara sau rachita dupa ce in prealabil s-au scurtat
si netezit tutorii.
d) Corectarea adancimii de plantare
e) Desfacerea musuroiului si
udarea pomilor
f) Lucrarea si intretinerea
solului
g) Combaterea bolilor si
daunatorilor
h) Fertilizarea cu
ingrasaminte minerale la nevoie
i) Verificarea legarii la tutore,
la nevoie se slabeste
j) Suprimarea lastarilor de pe
trunchi sau ciupirea lor
k) Alegerea lastarilor pentru primele
sarpante si la nevoie scurtarea lor la lungimea de ramificare.
l) toamna, dupa caderea frunzelor, se
completeaza golurile
m) Protejarea trunchiului pomilor
impotriva rozatoarelor mai ales daca plantatia nu este
imprejmuita