PORTOFOLIU

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE

(DeCeE)

INTRODUCERE

Evaluarea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatarii sunt in concordanta cu obiectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea proceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi.

Evaluarea are in primul rand un rol de feed-back pentru elevi, profesori, parinti si factori de decizie. Desi exista o literatura pedagogica bogata in domeniul evaluarii, aceasta este departe de a fi folosita eficient in tara noastra. Una dintre cauze rezida in absenta unor materiale si instrumente de evaluare care sa fie in posesia tuturor celor implicati in acest domeniu. Din aceasta perspectiva, cursul e o sinteza a aspectelor teoretice si practice ale evaluarii.

Actul de evaluare are avantajul de a focaliza atentia asupra acelor efecte, intentii si asteptari ale procesului educational aflate in prim plan.

Evaluarea in invatamant reprezinta un teritoriu problematic si in acelasi timp un domeniu de expertiza de o asemenea complexitate incat nu este surprinzatoare prezenta unei largi varietati de conceptii.

1.Obiective cadru

Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a procedurilor de calcul specifice matematicii.

Dezvoltarea capacitatilor de explorare-investigare si de rezolvare de probleme.

Dezvoltarea capacitatilor de a comunica, utilizand limbajul matematic.

Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate.

Stabilirea obiectivelor de evaluare

Obiective de referinta

sa efectueze calcule cu numere naturale, utilizand reguli de calcul si proprietati ale operatiilor in contexte variate.

sa utilizeze elemente de logica, de teoria multimiilor si de divizibilitate, pentru a determina numere sau pentru a justifica valoarea de adevar a unor enunturi.

sa utilizeze ecuatii de tipul   unde a, b si c sunt numere naturale.

sa exploreze modalitati de compunere, de descompunere sau de scriere a numerelor naturale folosind metode variate de lucru.

sa investigheze valoarea de adevar a unei afirmatii, utilizand metode diferite.

Sa-si formeze obisnuinta de a exprima in limbaj matematic anumite probleme practice.

Sa prezinte intr-o maniera clara, corecta si concisa, succesiunea etapelor din rezolvarea unei probleme, folosind terminologia si notatiile adecvate.

Obiective operationale

sa selecteze dintr-un sir dat numere divizibile cu 2,3, 5 si 9.

sa descompuna un numar dat in produs de puteri de numere prime.

sa calculeze cmmdc si cmmmc a 2 numere, utilizand algoritmul de calcul.

sa aplice proprietatea

sa utilizeze definitia numerelor prime intre ele in determinarea unor perechi de numere naturale.

sa utilizeze definitia si proprietatile cmmdc si cmmmc in determinarea unor numere naturale in conditii concrete date.

3. Matricea de specificatie

TEST DE EVALUARE

I.           (50 puncte)

Se da sirul de numere:

6p a) Numerele divizibile cu 2 din sir sunt...

6p b) Numerele divizibile cu 3 din sir sunt..

6p c) Numerele prime din sir sunt..

5p a) Descompunerea in factori primi a numarului 360 este..

6p   b) Cel mai mare divizor al numarului 12 este...

6p   c) Un multiplu al numarului 24 cuprins intre 40 si 50 este...

5p   a) Daca (a,b)=6 si [a,b]=18, atunci a b=...

5p   b) Cel mai mare numar natural de 3 cifre distincte, divizibil cu 9 este...

5p   c) Numerele naturale de forma , divizibile cu 15 sunt...

II.        (40 puncte)

6p a) Aflati c.m.m.d.c. al numerelor 48 si 56.

6p b) Aflati c.m.m.m.c. al numerelor 248 si 372.

8p   c) Sa se arate ca numerele 3n+5 si 2n+3 sunt prime intre ele, oricare ar fi nIN.

10p Aflati perechile de numere naturale daca c.m.m.d.c. al lor este 15 si suma lor este 105.

10p Daca asezam cartile dintr-o biblioteca cite 4, cite 5 sau cite 6 pe fiecare raft ramin de fiecare data cite 2.

Cite carti sunt in biblioteca daca numarul lor este cuprins intre 200 si 300 ?

Nota. Fiecare lucrare primeste 10 puncte din oficiu.

BAREM DE CORECTARE

SUBIECTUL 1

SUBIECTUL 2

. Administrarea instrumentului de evaluare

Au fost testati 23 de elevi. Notele obtinute de elevi sunt urmatoarele:

Calitatea evaluarii:

Note de la 1 la 7 - 12 note - 52%

Note de la 8 la 10 - 11 note - 48%

Reusita evaluarii:

Note de la 1 la 4 - 3 note - 13%

Note de la 5 la 10 - 20 note - 87%

Rezultate obtinute pe itemi:

I

II

Concluzii care se desprind in urma analizei rezolvarii itemilor si subitemilor

Din rezultatele obtinute in urma evaluarii se desprind urmatoarele concluzii

100% din elevi cunosc criteriul divizibilitatii cu 2.

97% din elevi cunosc criteriul divizibilitatii cu 3.

91% din elevi cunosc notiunea de numar prim.

78% din elevi descompun corect un numar, un produs de puteri de numere prime.

Exista si elevi in ale caror descompuneri apar factori ca 4 sau 49, sau elevi care gresesc la impartire.

notiunea de multiplu este corect aplicata de catre 97% din elevi

proprietatea

este cunoscuta de 87% dintre elevi. Se greseste si aici la inmultire.

majoritatea elevilor cunosc algoritmul de calcul pentru cmmdc si cmmmc a 2 numere date si il aplica in cadrul unor exercitii cu cerinta explicita.

cate 26% din elevi dau o redactare riguroasa a itemilor de tip rezolvare de probleme. Ceilalti au capacitate redusa de rezolvare a problemelor, cauzele fiind in principal lipsa exercitiului, insusirea riguroasa a notiunilor si deprinderile tipice unitatii de invatare DIVIZIBILITATE.

Statistica rezultatelor evaluarii

a. media notelor   7.04

b. modulul (nota obtinuta de cei mai multi elevi) 8

c. mediana (nota din mijloc) 7

d.domeniul (diferenta dintre nota maxima si nota minima)7

e. reusita ( numarul notelor peste 5) 16

f. calitatea (numarul notelor peste 8)  6

Graficul notelor obtinute de elevi.

5. ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CRESTERII ACTULUI EDUCATIONAL

Evaluarea este un proces care implica si judecati de valoare, raportare la valori morale si la insusiri de caracter.

Procesul de invatamant afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea, in mod inerent, il vizeaza pe fiecare agentii umani aratati. Evaluarea efectuata de catre profesori asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate complexa atat din punct de vedere pedagogic, cat si din perspectiva psihologica si sociomorala. Ea vizeaza parintii, comunitatea sociala, relatiile dintre profesori, interesul pe care societatea il manifesta fata de rezultatele procesului evaluativ.

Deontologia a avut initial semnificatia de stiinta sau logica a moralei. Deontologia evaluarii are ca referential un set de valori ce pot fi considerate esentiale pentru procesul evaluativ. Dintre acestea, pot fi diferentiate urmatoarele categorii

Valori care sunt importante pentru evaluator

Valori care sunt importante pentru cel evaluat

Valori care sunt importante pentru procesul insusi al evaluarii

Valori care sunt importante atat pentru societate cat si pe termen scurt

Aceste valori au capacitatea de a influenta intr-un mod decisiv comportamentul celor implicati in procesul evaluativ chiar si atunci cand ei nu constientizeaza atasamentul profund pe care il au fata de unele sau altele dintre acestea. De aici decurge si dificultatea crearii unui context impersonal pentru procesul de evaluare stiut fiind ca in astfel de situatii, actiunea factorilor personali nu poate fi stopata vreodata in mod complet. In linii generale, deontologia procesului de evaluare se afla intr-o relatia intrinseca cu codul deontologic al profesiei de educator.

Profesorul evaluator oricat de competent ar fi, poate sa greseasca, de aceea, trebuie sa reflecteze puternic la umanitatea sa. Mai inainte de a da un verdict final, el trebuie sa tina cont de faptul ca succesul se masoara nu in raport cu reusitele globale, ci in raport cu reusitele fiecarui individ.

In cadrul evaluarii subiectelor de evaluare, deontologia cere ca subiectele sa fie elaborate de profesori care predau la clasa, iar nivelul de dificultate sa respecte programa scolara si nu programele de olimpiade. Cu alte cuvinte este etic ca subiectele sa se refere strict la materia predata si sa fie accesibila elevilor de nivel mediu. Ar fi total eronat sa credem ca invatamantul sa produca doar genii. Trebuie ca toti profesorii sa cunoasca moduri de evaluare corecte, etice si eficiente. O evaluare nu se termina cu acordarea unei note sau a unui calificativ. Pentru a fi eficienta trebuie ca elevul sa inteleaga atat scopul evaluarii cat si interpretarea rezultatelor obtinute. Pentru optimizarea celor 3 laturi ale procesului instructiv-educativ, predare-invatare-evaluare, este necesara cred o reinitiere psiho-pedagogica a cadrelor didactice. S-ar impune de asemenea reconsiderarea si reconstructia sistemului de referinta la nivelul mentalitatii, atitudinal si relational, atat al profesorilor, cat si al elevilor, pentru a crea elevilor capacitati de se evalua in contexte diferite, permitand dezvoltarea unei personalitati autonome, armonioase, capabile de performanta si succes.

Evaluarea poate fi corecta sau incorecta nu numai sub raportul adevarului sau corectitudinii logice, dar si sub aspect etic. Subiectivismul profesorului este adesea pus in discutie si nu arareori este invocat drept cauza a multor dezechilibre ce se produc la nivel educational. Este o poveste trista a unui grup de copii care in clasa a saptea fiind sunt vicima unui profesor sau a unui sistem. Cum se poate intampla ca un elev cu media peste 8 sa nu fie in stare sa deseneze un triunghi dreptunghic sau sa adune 2 fractii. Cativa dintre acesti elevi sunt puternic afectati. Sunt derutati si nu le vine sa creada ca realitatea este pe undeva in jurul notei 4-5.

Iata prin urmare doar un argument pentru care merita ca evaluarea scolara sa fie analizata si din perpectiva deontologiei profesiunii de educator.

Manifestarile de subiectivism se reflecta de asemenea, in actul evaluarii, in criteriile folosite in ecutia personala a profesorului. Subiectivismul tine de natura umana si creeaza riscul ca doi evaluatori sa nu fie intr-un consens perfect in acordarea notelor. In general, admitem ca interventia factorului subiectiv poate fi valorificata pe 3 planuri

Prin componentele sale cognitive, adica prin capacitatea subiectului de a intelege, de a explica, de a interpreta si anticipa, de a sesiza esentialul in multitudinea de fapte concrete

Prin componentele afectiv-motivationale, adica prin angajamentul subiectiv, energizant si directional, care dau evaluarii semnificatie de mobil intern, de factor de conduita, facand din evaluare un mijloc eficient de dirijare si auto-dirijare a comportamentului. Pe acest plan, influenta factorului subiectiv contribuie la umanizarea evaluarii, la asumarea, mai ales de catre elevi, la nivel de motive, de interese, de aspiratii, a criteriilor si normelor de evaluare. Sub acest aspect, o evaluare este incompleta daca se limiteaza strict la masurarea performantelor manifeste, fara a lua in considerare suportul motivational si afectiv care le genereaza, intrucat performanta nu este vreodata consecinta directa si exclusiva a capacitatii, ci in buna masura consecinta vectorilor motivationali.

Prin componentele relational-atitudinale, adica prin plasarea evaluarii in contextul relatiilor interpersonale dintre profesori si elevi, al atitudinilor pe care atat profesorii, cat si elevii le au si le manifesta in procesul evaluarii. Contributia subiectiva la nivel de atitudine imprima evaluarii semnificatie valorica, axiologica, o inscrie in sfera interactiunilor psihosociale reale care sunt intotdeauna ghidate, explicit sau implicit, de valori, de norme si principii. O evaluare este incompleta daca nu tine seama de atitudini si daca nu genereaza atitudini, menite sa formeze elevul pentru integrarea intr-o societate in care evaluarile sunt parte a mecanismului social.

Obiectivitatea apare ca o detasare constienta a individului de sine-insusi, ca o renuntare la abordarile sau interpretarile personale. In acest context, despre o apreciere se spune ca este obiectiva atunci cand corespunde obiectului, cand nu este influentata si nu poarta amprenta celui care o face, cand nu se schimba decat la schimbarea obiectului si nu la modificarile de atitudine a subiectului fata de obiectul aprecierii.

Distinctia dintre ceea ce este realmente obiectiv si ceea ce este - mai mult sau mai putin - obiectiv este esentiala pentru abordarea corecta a problemei evaluarii. In planul evaluarii, aceasta inseamna a face distinctie intre factorii obeaiectivi ai evaluarii, adica structurile, procesele, conditiile exterioare subiectilor implicati in evaluare, si caracterul obiectiv al evaluarii, care se refera la calitatea actului de evaluare efectuat de subiecti concreti si care nu mai este nici exterior si nici independent de subiectul care face evaluarea. Atunci cand se estimeaza obiectivitatea unei evaluari, se urmareste tocmai masura in care evaluarea este sau nu de subiectul care o face.

In general, factorii care se impun ca obiectivi, dincolo de vointele individuale sau microgrupale, sunt factori macrosociali constituiti de cadrul legislativ care reglementeza viata sociala, de structurile in care se desfasoara o anumita activitate sociala, de procesele sociale - economice, demografice, stiintifice - care influenteaza si conditioneaza invatamantul. In planul evaluarii, obiectivele si continutul evaluarii, sistemul de notare, functiile sociale ale evaluarii, normele de promovare actioneaza, in cea mai mare parte, ca factori obiectivi, consacrati prin reglementari legale si metodologii, obiectivati prin structurile care alcatuiesc sistemul de invatamant. Nu inseamna ca acesti factori ies total din zona de influenta subiectiva. Ei se afla sub influenta persoanelor si grupurilor din macrostructurile decizionale, putand sa fie influentati si de jos, in masura in care actiunea indivizilor si a grupurilor se insumeaza, dobandeste coerenta si ia proportii de masa.

Unii dintre profesori transforma evaluarea intr-un prilej de etalare a stiintei, a puterii, a personalitatii lor. Notarea nu trebuie sa se transforme intr-o instanta psihanalitica, de deturnare a unor pulsiuni. Evaluam nu pentru a ne rezolva pe noi insine, ci pentru a-i ajuta pe altii.

Alti profesori sa masoare cat mai exact conduitele elevilor fiind atenti mai ales la cum sa fie impartiali decat la continuturile care se evalueaza, de ce fac evaluarea, ce efecte psihologice produc.

Exista profesori care deturneaza evaluarea in mijloace de mentinere a ordinii sau de constrangere a elevilor pentru a adopta anumite conduite - de frica, de supunere, de manipulare. Functia evaluarii nu mai este de a diagnostica, prevedea, institui o realiate pozitiva, ci de a inspira teama si puternicie.