CHESTIONARELE DE INTERESE SI TESTELE DE APTITUDINI CA INSTRUMENTE DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

CHESTIONARELE DE INTERESE SI TESTELE DE APTITUDINI CA INSTRUMENTE DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

ARGUMENT

Alegerea unei profesii a fost intotdeauna un lucru dificil. Astazi, cand mereu mai multe profesii sufera transformari radicale, acest moment decizional este si mai mult ingreunat de faptul ca parintii, profesorii etc.nu mai pot oferi prognoze, lipsindu-le experienta in domeniile profesionale nou aparute.

Studiul de fata a fost realizat in anul scolar 2000/2001 pe un lot de 80 de elevi, 40 de elevi provenind din clasele a VII-a si a VIII-a si 40 de elevi din clasele a XI-a si a XII-a.

Problema analizata in acest studiu este reprezentata de dilema daca orientarea scolara si profesionala este mai adecvata pe baza rezultatelor la chestionarele de interese sau pe baza rezultatelor la testele de aptitudini. Exista sau nu o concordanta intre rezultatele la cele doua categorii de instrumente ?

STRATEGII DE LUCRU

In cercetare am aplicat urmatoarele instrumente:

Chestionare de interese de tip Holland. Acestea constau dintr-o serie de afirmatii despre diverse activitati profesionale, de tipul: ,,Mi-ar placea sa ." .In urma completarii chestionarului, in functie de punctajul obtinut, subiectul obtine un profil de personalitate ( de exemplu investigativ - social - artistic) si un grup de domenii ocupationale corespunzatoare respectivului profil de personalitate.

Bateria de teste de aptitudini profesionale, care vizeaza :

a) capacitatea de exprimare

b) capacitatea de gandire logica si matematica

c) capacitatea creativa - imaginatia proiectiva, vizuala si in exprimare

d) capacitatea de memorare si spiritul de observatie

e) capacitatea de gandire tehnica

f) simtul estetic

g) capacitatea empatica

Subiectii au fost elevi din clasele a VII-a, a VIII-a, a XI-a si a XII-a de la profilul teoretic. Elevii din ciclul liceal au provenit atat din clasele cu profil real, cat si din cele cu profil uman.

DESCRIEREA PARTII EXPERIMENTALE 

Ipoteza testata este urmatoarea : rezultatele la chestionarele de interese difera de rezultatele la chestionarele de aptitudini, din punct de vedere al compatibilitatii cu profilul ocupational ales.

Confirmarea acestei ipoteze ar insemna ca, daca orientarea elevului spre un profil scolar sau profesie se realizeaza doar pe baza rezultatelor la chestionarele de interese, exista riscul ca elevul sa isi aleaga un profil scolar sau profesie pentru care nu are aptitudini.

Am considerat ca doar rezultatele la chestionarele de interese nu sunt relevante pentru alegerea pe care o face in final elevul. Din cauza ca, mai ales in clasele gimnaziale, interesele sunt fluctuante si se poate vorbi mai mult de preferinte decat de interese active si stabile, este posibil ca elevul sa nu posede inca un profil de personalitate compatibil cu optiunea initiala, in schimb sa posede aptitudini necesare pentru optiunea respectiva.

Demersul experimental a parcurs urmatoarele etape:

1.Clarificarea problemei legate de orientarea scolara si profesionala ( indecizie, autocunoastere limitata, lipsa suportului social etc)

2.Aplicarea chestionarelor de interese

3.Discutarea rezultatelor la chestionarele

de interese ( identificarea tipului de personalitate si a domeniilor ocupationale compatibile) si aprecierea concordantei intre tipul de personalitate si optiunea scolara sau profesionala initiala. De exemplu, tipul de personalitate artistic - social - conventional este incompatibil cu optiunea pentru profilul de matematica - informatica, in schimb este compatibil cu cel de arte plastice.

4.Aplicarea bateriei de teste de aptitudini

5.Verificarea compatibilitatii sau incompatibilitatii intre rezultatele la cele doua tipuri de chestionare si optiunea initiala a elevului.

INTERPRETAREA CALITATIVA A REZULTATELOR

In scopul evaluarii compatibilitatii sau incompatibilitatii cu rezultatele la testele de aptitudini, am comparat rezultatele elevului la teste cu cotele necesare indicate in profilul ocupational, in functie de varsta. De exemplu, daca pentru profilul de matematica - informatica este necesar ca aptitudinea de gandire logica si matematica sa fie dezvoltata la nivelul ,,foarte bine" , iar elevul obtine doar ,,satisfacator", atunci profilul lui aptitudinal este incompatibil cu profilul ocupatiei respective.

La cei 40 de elevi din ciclul gimnazial care au fost testati rezultatul obtinut este puternic semnificativ, ceea ce confirma ipoteza formulata. Acest rezultat arata faptul ca frecventa subiectilor din clasele VII-VIII a caror optiune scolara este compatibila cu profilul de personalitate rezultat pe baza chestionarului de interese este semnificativ mai mare decat cea a subiectilor a caror optiune scolara este compatibila cu aptitudinile necesare pentru optiunea respectiva, neexistand o corelatie intre testarea pe baza chestionarelor de interese si cea pe baza testelor de aptitudini.

De asemenea, performantele scazute la testele de aptitudini aplicate arata ca in scoala se pune accentul preponderent pe asimilarea necritica a informatiilor si mai putin pe dezvoltarea de competente.

Calcularea criteriului la elevii claselor de liceu (in numar de 40) a determinat un rezultat nesemnificativ din punct de vedere statistic. Faptul ca rezultatul este nesemnificativ se poate datora faptului ca la elevii de liceu interesele sunt mai stabile, mai active si mai realiste decat la elevii de gimnaziu. Interesele fiind mai active, elevii cultivandu-si-le intr-o oarecare masura, au determinat si dezvoltarea aptitudinilor necesare domeniului pentru care manifesta interes. Cu toate acestea, chiar daca din punct de vedere statistic rezultatul este nesemnificativ, reiese ca doar o treime din subiectii testati au un profil aptitudinal compatibil cu cel necesar profesiunii pentru care opteaza. Deci, si in cazul elevilor din clasele XI-XII este valabila observatia ca scoala este inca putin axata pe formarea de competente.

Am constatat ca exista capacitati cum ar fi empatia sau creativitatea, la care cotele obtinute de elevi sunt slabe sau cel mult satisfacatoare, desi aceste aptitudini sunt necesare in orice domeniu de activitate. Cotele mici la capacitatea empatica explica numeroasele conflicte pe care le au elevii cu cei din jurul lor si incapacitatea de relationare asertiva cu ceilalti. Notele scolare bune reflecta, in general, capacitatea lor de a reproduce informatii.

Analiza calitativa a rezultatelor la testele de aptitudini releva urmatoarele aspecte:

- elevii au un vocabular sarac, probabil datorat lecturilor insuficiente;

- elevii invata preponderent mecanic;

- memoria vizuala este mai eficienta decat cea verbala, probabil si datorita procesarii insuficiente si inadecvate a materialului verbal;

- aptitudinile tehnice sunt insuficient dezvoltate, desi sarcinile probei vizau doar cunostinte elementare de fizica, dar aplicate in conditiile vietii reale ( transferul, decontextualizarea cunostintelor este extrem de dificila );

- simtul estetic este insuficient dezvoltat;

- elevii utilizeaza mai ales gandirea convergenta si predominant strategii algoritmice.

Rezultatele mai echilibrate la chestionarele de interese in cazul elevilor de liceu fata de cei din gimnaziu se datoreaza si faptului ca profilul scolar urmat in cei 4 ani de liceu le-a canalizat in mare masura interesele, mai ales elevilor din clasele cu profil uman. Se pare ca in continuare clasele cu profil real ofera sanse pentru mai multe directii de orientare profesionala decat cele de uman.

CONCLUZII

Mentionam ca rezultatele de mai jos trebuie privite cu o oarecare circumspectie, avand in vedere lotul redus de subiecti. Confirmarea/infirmarea acestor rezultate (preliminare) necesita o continuare a cercetarii incepute.

Studiul statistic efectuat releva faptul ca nu exista o corelatie intre rezultatele la chestionarele de interese si cele de la testele de aptitudini. Orientarea carierei este bine sa se realizeze tinand cont si de aptitudinile reale pe care subiectul le are si nu numai de interesele lui. Cu toate acestea, orientarea profesionala este recomandabil sa fie inceputa cu investigarea intereselor. Daca o persoana are interese pentru un domeniu, in timp isi va putea dezvolta aptitudinile necesare, dar daca poseda doar aptitudini, fara ca domeniul respectiv sa-l atraga, aceste aptitudini se vor plafona, iar persoana va avea insatisfactii majore ajungand pana la tulburari emotionale.

Rezultatele indica si faptul ca inca in scoala este deficitara formarea aptitudinilor si dezvoltarea creativitatii. Cunostintele pe care le dobandesc elevii nu sunt transferabile si aplicabile.

Sistemul actual de evaluare ii determina pe elevi sa memoreze mecanic si pe termen scurt. Elevii nu stiu sa-si organizeze cunostintele astfel incat acestea sa devina transferabile si usor de reactualizat.