COMUNICAREA IN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL

COMUNICAREA IN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL

Orice grup , dar si organizatia ( inclusiv cea scolara ) trebuie vazuta si analizata ca sistem. Din aceasta perspectiva, in procesul comunicarii putem evidentia patru parti esentiale : intrarile, iesirile, transformarile si mecanismele de feed- back. Se poate evidentia si un alt aspect al sistemului, chiar daca nu constituie o componenta a acestuia si anume limitele (graniele) - care il separa de mediul in care functioneaza.

Principalele trasaturi organizationale sunt stabilitatea si interdependenta (atat un interiorul organizatiei, intre diferitele ei subsisteme, cat si intre diferite organizatii ).

Comunicarea este cea mai importanta functie manageriala, premisa nu numai a stabilitatii, dar si a dezvoltarii organizationale. Pentru a reduce nivelul de incertitudine si pentru a lua decizii corecte, organizatiile trebuie sa-si imbunatateasca permanent capacitatea de a colecta si procesa informatii din mediu. Pe de alta parte, insa, societatea tinde sa devina una ,,informationala  , a cunoasteri, iar limitele organizatiilor de a face fata ,, avalansei informationale, devin tot mai evidente. Sunt cunoscute trei strategii menite sa regleze aceste situatii :

Controlul mediului- organizatiile isi controleaza mediul in care functioneaza, care fac viitorul previzibil. Acest lucru se poate realiza prin adoptarea atitudinilor pro-active fata de cerintele mediului.In sistemul educational, aceasta strategie inseamna :

-crearea unor structuri de cercetare a limitelor organizatiei (boundary spanning), aceste depasind stadiul de colectare a informatiilor , pentru a influenta comportamentul altor sisteme.

De aici, importanta acordata la timp pentru activitatile de marketing, relatii publice, cercetare- dezvoltare, inclusiv crearea unor structuri specifice puternice.

Nu intamplator, proiectarea activitatilor pe termen mediu are o importanta esentiala in viata unei organizatii. Proiectul de dezvoltare institutionala pe termen mediu al unei scoli, urmareste printre altele, promovarea imaginii scolii si a rezultatelor obtinute de elevi si profesori, prin relationarea cu mass-media, dezvoltarea parteneriatelor cu institutii ale comunitatii locale, nationale si internationale.

-Controlul propriu-zis al mediului - nu este suficient doar raspunsul la nevoile de educatie exprimate de societate si la schimbarile sociale, ci crearea de nevoi si provocarea de nevoi, dirijarea schimbarilor sociale;

- Reducerea nevoilor de procesare de informatie- crearea unor structuri care diminueaza nevoia de distribuire a informatiei ;

-Imbunatatirea capacitatii comunicationale si informationale- mai ales in utilizarea tehnologiilor informationale si comunicationale, prin dezvoltarea competentelor de comunicare ale personalului( trecerea de la structuri ,, de proiect   la structuri ,, task- forces  si informare).

Comunicarea in organizatia educationala trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii :

- Functia formativa- pornind de la imperativele educatiei permanente si de la cerintele artei didactice ;

-Functia instrumentala- realizarea noii educatii ce isi propune ameliorarea, dezvoltarea performanta si confirmarea competentei comunicative la nivelul educatorilor si educabililor ;

-Functia cognitiva- vizeaza acumularea unei baze de date din domeniul comunicarii ;

-Functia normativa- inteleasa creativ, nu in sensul respectarii unui model standard.

Rolul relatiilor interpersonale si al cominicarii in cresterea eficientei echipelor manageriale

Numeroasele probleme ale conducerii, mai ales deciziile strategice, sunt rezolvate prin antrenarea unor grupuri specifice, unele cu un caracter final, altele constituite dupa necesitati (consiliul de administratie, consiliile consultative).Ele fac parte din structura organizatorica a unitatii, functia lor principala fiind participarea, in modalitate specifica la conducere.

Pentru a fi ,,echipa ", grupul informational trebuie sa aiba trasaturi esentiale specifice:

1.Caracterul activitatii depinde de particularitatile componentilor, de interesele lor, de relatiile interpersonale;

2. Membrii sunt constienti de independenta lor si inteleg ca scopurile sunt mai bine indeplinite prin sprijin reciproc ;

3. Realizarea in comun a scpurilor implica devotament, unire ;

4. Climatul de munca e dat de increderea reciproca, de exprimarea deschisa a opiniilor, ipotezelor, de respectul pentru fiecare;

5. Stimularea participarii dezvolta creativitatea de grup, rezolvarea constructiva a conflictelor de idei, responsabilitatea in luarea deciziilor majore ale unitatii.

6. Un director, ca lider formal poate contura echipele in majoritatea problemelor implicate in procesul si functiile manageriale prin delegare, prin consultare, prin dezbatere, etc

7. Echipa si ,, spiritul de echipa   se construieste in timp, ele depinzand de individualitatile antrenate, de claritatea scopurilor, de relatiile reciproce, de personalitatea si atitudinea constienta a directorului fata de rolul echipei.

Harry A. Overstreet, in exceptionala sa carte ,,Arta de a influenta conduita umana   spunea :

,,Motorul actiunii noastre este o dorinta fundamentala pe care o resimtim si cel mai bun sfat pentru cei ce pretind sa convinga, in afaceri, acasa, la scoala sau in politica, este : mai intai de toate, starniti in ceilalti o dorinta vie.Cine este in stare de asta, are lumea la picioare. Cine nu, e condamnat la singuratate.  

8. Fiecare echipa isi construieste un stil de lucru propriu, dat de modul specific de autoorganizare a muncii, de natura relatiilor, de comportamentul practic, de ecoul rezultatelor anterioare.

Nu este recomandat sa incepem o activitate prin a spune : Va voi dovedi cutare si cutare lucru !

Acum mai bine de 300 de ani Galileo spunea :

,, Nu poti sa inveti pe nimeni nimic ; tot ce poti face este sa-l ajuti sa il gaseasca inlauntrul sufletului sau  

Conditii pentru o echipa eficienta

Putem identifica unele reguli si principii care determina transformarea echipei intr-un factor eficient in conducerea unitatii :

-remiterea in jurul obiectivului clar, constientizat, de esenta;

-posibilitatea compensarii competentelor pentru teme;

-particularizarea rolurilor individuale, dar apoi asigurarea comunicarii;

-comunicarea continua, deschisa;

-relatii interpersonale bazate pe incredere, sprijin

- comunicarea organizata variat, oferind posibilitatea cunoasterii de catre membrii echipei a aspectelor pozitive si negative. Descoperirea cauzelor, evaluarea reciproca, intarirea compartimentelor pozitive si a climatului de munca, prevenirea conflictelor.

Martin Luther King a fost intrebat cum poate fi in acelasi timp si pacifist si admirator al generalului de aviatie Daniel ,, Chappie" James, pe atunci ofiterul negru cu gradul cel mai inalt.Dr. King a raspuns :

,, Eu judec oamenii dupa proriile lor principii, nu ale mele .

- in asigurarea eficientei echipei, anumiti factori trebuie sa aiba o podere mai mare:obiectivele, componenta, organizarea, aciunile concrete, relatiile directe, personalitatea liderului, disciplina, evaluarea continua.

Principalele bariere in calea unei comunicari eficace

,,Inainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere. Atunci, nu-ti mai strica vorba degeaba .  

( Nicolae Iorga )

Este important sa cunoastem regulile comunicarii eficiente,pentru a intelege si depasi barierele comunicarii. Aceste reguli sunt :

- Ascultarea- cine nu asculta, nici nu stie ce spune si despre ce se vorbeste ;

- Schimbul- comunicarea trebuie sa aduca beneficii tuturor partilor implicate, atat intelectual cat si afectiv ;

-Anticiparea- orice comunicare trebuie sa aibe un scop, a carui atingere sa fie rezultatul interactiunii;

-Vointa de comunicare- prin acceptarea criticii si a dezacordului ;

-Credibilitatea- a fi autentic, este mai important decat a avea dreptate ( M. Fabre )

- Multilateralitatea - multiplicarea canalelor, tipurilor, directiilor, sensurilor si formelor de comunicare ;

- Respectul identitatii fiecarui partener de comunicare.

Emerson spunea:,, Fiecare om ce-mi iese in cale imi este superior intr-o anumita privinta. De aceea invat de la fiecare trecator "

Este necesar, tinand cont de acest indemn, sa fim generosi in aprobare si in lauda, si oamenii ne vor aprecia cuvintele, le vor pretui si repeta, mult timp dupa ce noi insine le vom da uitarii.

O mare importanta in procesu comunicarii este actul ,, ascultarii   Am dat testul ,, Stiti sa ascultati ?   unui grup forma din 15 elevi din clasa a Va ( 12 ani ). Iata care au fost rezultatele :

1. La enuntul : A auzi si a asculta este practic acelasi lucru :

Adevarat- 6,666%

Gresit- 93,33 %

2.La enuntul : A asculta bine nu este dificil ; mai greu este sa voresti bine.

Adevarat - 86,66 %

Gresit - 13, 33 %

3.Enuntul :Atunci cand asculta, oamenii tind sa anticipeze.

Adevarat- 33,33 %

Gresit - 66,66 %

4.Enuntul :Pentru majoritatea oamenilornu este o problema sa fie atenti la acelasi subiect pentru o perioada mai lunga.

Adevarat - 46.66 %

Gresit - 53,33 %

5.Enunt :Persoana care vorbeste are intreaga responsabilitate in ceea ce priveste transmiterea clara si corecta a ceea ce vrea sa spuna.

Adevarat- 100 %

Gresit- 0 %

6.Enunt : Este tot atat de important sa asculti, cat sa si vorbesti.

Adevarat - 66,66 %

Gresit - 33,33 %

7.Enunt : Perturbatiile din procesul de ascultare nu constituie o problema esentiala in desfasurarea procesului de comunicare.

Adevarat- 6,66 %

Gresit - 93.33 %

8.Enunt : Oamenii acorda atentie, in general, acelei informatii auzite care are implicatii personale pentru ei.

Adevarat - 66,66 %

Gresit - 33,33 %

9.Enunt :Oamenii ,,aud   de multe ori ceea ce asteapta sa auda.

Adevarat- 60%

Gresit - 40%

10. Enunt : Pregatirea profesionala, experienta de viata, educatia sunt factori care influenteaza in mare masura ceea ce auzim cand ascultam.

Adevarat- 66,66 %

Gresit - 33,33 %

11. Enunt : A asculta este o aptitudine cu care te nasti, nu o deprindere pe care ti-o insusesti.

Adevarat- 80 %

Gresit - 20 %

12. Enunt- A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de facut- taci si asculti.

Adevarat- 60 %

Gresit-  40 %

13. Enunt : Un bun ascultator acorda atentie atat limbajului verbal cat si limbajului non- verbal.

Adevarat- 86.66 %

Gresit-  13, 33 %

14. Enunt- Puterea de ascultare si receptionare corecta a ceea ce se spune scade atunci cand nivelul de emotii al celui care asculta creste.

Adevarat- 73.33 %

Gresit-  26,66 %

15. Enunt : Pentru a fi un ascultator bun trebuie ca, in timp ce asculti sa ,, dezbati   in minte ceea ce vorbitorul spune si punctul lui de vedere.

Adevarat- 80 %

Gresit-  20 %

16. Enunt : In timp ce asculti, trebuie sa-ti pregatesti raspunsul, chiar inainte ca vorbitorul sa termine ceea ce avea de spus.

Adevarat- 73,33 %

Gresit-  26, 666 %

Interpretarea rezultatelor :

Majoritatea elevilor nu au identificat importanta comunicarii verbale, in sensul factorilor ce influenteaza formarea competentelor de a comunica . Vorbitul este asimilat comunicarii, iar ascultatul,se confunda cu a ,,auzi  Deoarece capacitatea de concentrare este redusa la aceasta varsta, atitudinea mentala si rationarea logica nu sunt integrate organic in actul ascultarii.

Toti elevii recunosc responsabilitatea vorbitorului, dar uita ca trebuie sa fie parteneri activi in actul comunicarii, chir in pozitia de ascultatori.

Prea putini elevi acorda importanta pozitiei de emitator sau nu-si asuma rolul de emitator din considerente individuale.

Perturbatiile nu sunt luate deloc in condideratie, ceea ce inseamna ca nu cunosc regulile care asigura ascultarea activa, si, in consecinta, nici iimportanta ascultarii.

Identifica destul de corect faptul ca , in general, oamenii aud ceea ce vor sa auda sau ceea ce tine de experienta de viata.

Regretabil este raspunsul de la enuntul 11 !!! Este evident ca ei confunda termenii a ,, auzi   cu a ,, asculta  . Deprinderea de a asculta se dobandeste pe parcursul vietii, necesitand un ansamblu de conditii si factori.Nu intamplator raspunsurile la urmatorul enunt intareste confuzia precizata anterior.

Imbucurator este faptul ca elevii evidentiaza importanta limbajului non- verbal in actul comunicarii.

De asemenea, elevii sunt de acord in are majoritate ca, raspunsul angajat de ascultator este anticipat.

ZECE SFATURI PENTRU UN BUN ASCULTATOR

1.Fiti pregatiti sa ascultati- aceasta presupune :

- mentinerea atentiei ;

- rationarea logica ;

- atitudine mentala corecta.

2.Fiti interesat si aratati-va interesul !

3. Pastrati-va mintea deschisa- indepartati-va de propriile prejudecati, nu faceti aprecieri pripite.

4.Urmariti ideile principale.

5. Ascultati critic, fiti impartial.

6.Ascultati cu atentie neselectiva si neinfluentabila.

7. Luati notite.

8. Ajutati vorbitorul.

9. Concluzionati, repetati, verificati intelegerea .

10. Nu-l intrerupeti pe vorbitor.

Limbajul nonverbal

Specialistii in comunicare considera ca limbajul nonverbal transmite interlocutorului mai multe mesaje incarcate de sens decat cuvintele noastre.

La scoala, modul in care te porti sugereaza atentia, aprecierea si respectul pe care le acorzi persoanelor cu care intri in contact.

Cand ii privim pe ceilalti in ochi transmitem un mesaj de incredere,echilibru interior, deschidere pentru dialog. Daca acesta este asociat si cu un zambet atunci sansele unei bune comunicari sporesc.

De asemenea, pozitia mainilor si a picioarelor indica sentimentele si starile interlocutorului. Iti poti corecta tinuta sau impune sa adopti o pozitie deschisa in cadrul unei comunicari.

Daca stai in picioare cu bratele incrucisate, aceasta se traduce prin respingere, rezerva, neincredere, timiditate.

O postura deschisa inlesneste schimbul de informatii, retinerea si receptivitatea in fata ideilor noi.

Desi general uman, limbajul nonverbal inregistreaza diferente in functie de cultura careia ii apartinem, personalitate sau gradul de socializare.Un aceleasi gest poate avea mai multe interpretari, de aceea este nevoie ca informatiile nonverbale sa fie corelate cu cele verbale si paraverbale. (inonatie, oftat, ritm, ).Astfel, comunici mai eficient pentru ca mesajele verbale sunt in mare parte decodificate, iar reactia de raspuns adecvata.

Spre exemplu, miscarea laterala a capului ( stanga, dreapta ) inseamna pentru cele mai multe popoare Negatie.Pentru bulgari, insa, inseamna Afirmatie, acord.

Similar, pentru bulgari miscarea repetata a capului,, sus- jos   inseamna Negatie.

In discutiile cotidiene, gesturile joaca un rol important.Corpul indreptat spre interlocutor arata interesul pentru spusele acestuia, in timp ce pe jumatate intors, semnifica lipsa de atentie si importanta acordata.De aceea, in procesul de predare este indicata pozitionarea frontala a profesorului fata de elevi, dar si asezarea in semicerc a elevilor ; in acest fel, levi si profesori relationeaza deschis.

CONCLUZII

Concluzionand si pornind de la importanta invatamantului, de la specificul profesiunii si de la responsabilitatea ce revine profesorului in asigurarea dezvoltarii optime a personalitatii, se deduce faptul ca domeniul didactic ar trebui sa beneficieze de cei mai buni candidati. Se tine seama de faptul ca ei vor lucra cu omul in devenire, iar efectele muncii lor se rasfrang asupra intregii vieti a elevului.

Obiectivele trebuie sa tina seama de principalele aspecte ale pregatirii profesionale: teoretica si practica, individuala si colectiva. Strategia perfectionarii trebuie sa fie adecvata obiectivelor urmarite prin opera de perfectionare, sa fie nu numai de acord cu cerintele unui invatamant modern, ci sa cultive autoperfectionarea.

Daca perfectionarea profesorului este temeinica si completa, perfectionarea acestuia poare realiza cu mai mult succes modelarea personalitatii, aptitudinilor si a calitatilor profesionale a elevilor.

Profesorul care nu-si pune intrebari in legatura cu activitatea proprie (cum am conceput activitatea respectiva?; cum s-ar putea efectua activitatea mai bine?) poate avea si nereusite in experienta didactica; el nu va putea progresa si nici nu-si va putea perfectiona stilul de munca.

Dar profesorul care imbina formele de perfectionare cu cele individuale de autoperfectionare si lupta mereu pentru o calitate superioara a muncii sale, profesorul care da dovada de cunostinte, de dragoste pentru profesia aleasa, va avea multe reusite in activitatea didactica, pe care acesta o desfasoara.

In lucrare s-a tratat si problema feedback-ului, deosebit de importanta in management; timpul bine gestionat duce la reglarea procesului: ameliorare, schimbare, dezvoltare, continuare conform proiectului.

Se deduce ca feedback-ul poate fi:

informational, atunci cand elevii furnizeaza informatii asupra evolutiei procesului;

corectiv, atunci cand elevii aduc, propun, sugereaza modificari, pentru corectarea abaterilor;

de intarire, atunci cand elevii confirma intelegerea mesajelor si a modului de rezolvare, formuleaza situatii de implicare.

Concluziile desprinse din cercetari aduc anumite recomandari pentru activitatea didactica, cum ar fi:

profesorul trebuie sa aiba un larg orizont cultural;

profesorul trebuie sa aiba o buna pregatire de specialitate si de psihopedagogie;

profesorul trebuie sa-si pastreze un rol conducator in activitatea didactica;

calitatile profesorului trebuie sa ofere o securitate emotionala copiilor;

afectiunea profesorului coreleaza pozitiv cu randamentul la invatatura al elevilor;

profesorul trebuie sa fie un adevarat model, nu numai un simplu tranzitator;

eficienta muncii profesorului este determinata de stilul lui de lucru si de competenta sa profesionala;

comunicarea directa cu elevii ramane principala cale de influentare a conduitei elevilor;

profesiunea didactica cere o autoperfectionare continua.

Din aceasta lucrare se mai subintelege ca atitudinea profesorului la lectie modeleaza personalitatea elevilor prin faptul ca el trebuie sa fie:

pasionat de subiectul lectiei;

sa cunoasca foarte bine subiectul lectiei;

sa cunoasca metodele de dobandire a cunostintelor si sa fie convins ca cea mai buna metoda de invatare este prin descoperire proprie;

sa se transpuna in locul elevilor, incercand sa sesizeze dificultatile si anticiparile lor;

profesorul trebuie sa transmita nu numai informatie, ci si priceperea de a folosi informatia; stiintele tehnice ofera posibilitatea intuirii rezultatului, el trebuie sa-l invete pe elev sa demonstreze.