CONCEPTUALIZAREA CURRICULUM-ULUI - PERSPECTIVE DE ANALIZA

Conceptul de CURRICICULUM este amintit prima oara in literatura anglo-saxona. F. Bobbit il lanseaza in 1918 in lucrarea "The curriculum", pentru ca sa fie consacrat doar in 1949 de catre Ralph Tyler in lucrarea "Principii de baza ale curriculum-ului si ale instruirii"

In Europa abia in anii '80 apar preocupari pentru curriculum. In 1979 D'Hainuat defineste termenul in "Dictionar de evaluare si cercetare". In anii '90 domeniul curriculum-ului se afla in expansiune.

In Romania , desi termenul a aparut din 1981 intr-o care sintetiza cercetarile europene ale lui D'Hainaul, pana in 1989 s-a pastrat in limita bizarului, abia dupa acest an el fiind predat in toate universitatile.

Definirea acestui termen este foarte variata:

Definitii date termenului de catre dictionare:

Dictionarul Oxford - curriculum = subiecte care sunt studiate sau prescrise pentru studiu in scoala

= orice program de activitate

Dictionarul International - curriculum = cursuri organizate de studiu, intreprinse de un al Educatiei elev pentru a absolvi un colegiu, scoala, universitate

sau alte institutii de invatamant

Dictionar al Educatiei curriculum = un grup de discipline si experiente planificate la care un elev are acces sub indrumarea scolii

Dictionar de termeni tehnologici - curriculum = interactiuni planificate ale elevilor cu

educationali (UNESCO) continuturi instructionale, resurse si procese instructionale pentru realizarea obiectivelor educationale

Definitii date de autori:

Carre - curriculum = intreaga activitate de invatare care este planificata si indrumata de scoala, indiferent daca se realizeaza in grup sau individual in interiorul sau in afara scolii

Dolb - curriculum = ansamblul experientelor de invatare pe care un elev le are sub auspiciile scolii

Mialaret - curriculum = lista de continuturi ale disciplinelor scolare

Walker - curriculum = se refera la continuturile si scopurile unui program educational impreuna cu organizarea lor

Glathorn - curriculum = planuri elaborate pentru indrumarea invatarii in scoli, de obicei materializate in documente de diferite nivele de generalitate si implementarea acestor planuri in clasa

In Curriculum National pentru Invatamant Obligatoriu (cadru de referinta) elaborat de MEN curriculum este definit in 2 sensuri:

• in sens larg - se desemneaza prin curriculum ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar
• in sens restrans - curriculum cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip reglator in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului (acest ansamblu de documente poarta de regula, denumirea de curriculum formal, sau oficial)

O varietate atat de mare de definitii creeaza un labirint conceptual. Pentru a selectiona si articula coerent elementele intr-un concept integrator pentru curriculum exista: 3 premise importante pentru definirea conceptului de curriculum

daca se admite ca notiunea de curriculum este multidimensionala, inseamna ca ea presupune mai multe planuri de analiza

acest concept nu se poate defini printr-un singur termen, ci printr-o familie de termeni in cadrul careia fiecare termen isi are o anumita legitimitate, dar nici unul nu este suficient pentru a caracteriza intregul proces curricular

abordarea din perspectiva istorico - dinamica conduce la concluzia ca nu este un concept static, ci unul care cunoaste cresteri si imbogatiri succesive, deci este un concept dinamic

Referindu-se mai pe larg la prima premisa D. Potolea considera ca abordarea multidimensionala a curriculum-ului presupune 3 planuri de analiza:

planul structural

planul procesual

planul produsului

Analiza din perspectiva structurala indica componentele esentiale ale curriculum-ului si relatiile dintre ele.

TMC

F C

Curriculum se intereseaza de finalitati si

continuturi

S Re O R

TMI  Mm MI

Me

Strategii Fe

TPE

Sub raportul structurii se pot identifica 2 modele:

Modelul triunghiular - are trei variabile de baza: finalitati, continuturi, timpul de instruire / invatare

F

F = finalitati educationale = obiective, scopuri

T = timpi afectati:

timpul alocat pentru instruire - invatare

timpul efectiv utilizat din timpul alocat

timpul necesar individual

C = continuturi

T C

Modelul triunghiular este susceptibil de cateva comentarii:

-cele trei variabile (finalitati, continuturile si timpul) sunt concepte analitice primare ale curriculum-ului

-structura triunghiulara pretinde relatii functionale intre toate variabilele, cu recunoasterea prioritatii finalitatilor educationale

-situarea disciplinei scolare in cadrul triunghiului semnifica ideea ca finalitatile, continuturile si timpul sunt repere obligatorii in constructia si evaluarea disciplinei scolare

-fiecare dintre cele trei variabile angajeaza probleme particulare de cercetare, indicand pe ansamblu registrul tematic diversificat al cercetarii curriculare. Astfel apar o serie de intrebari teoretico-metodologice de tipul

Care sunt principalele categorii de finalitati educationale si in ce raporturi se afla?

FINALITATILE Ce factori determina elaborarea finalitatilor?

Ce functii pedagogice indeplinesc obiectivele?

Care sunt metodele de definire a obiectivelor?

Care este semnificatia si tipologia continuturilor?

CONTINUTURILE Care sunt sursele si criteriile de selectie ale continuturilor?

Care sunt modalitatile pedagogice de organizare a continuturilor?

In ce conditii devin continuturile accesibile elevilor

Cum se aloca timpul de instruire / invatare?

TIMPUL DE INSTRUIRE / INVATARE In ce consta timpul efectiv utilizat si in ce relatii se afla cu

timpul alocat?

Cum se identifica si se evalueaza timpul necesar individual

De invatare?

Modelul pentagonal

F

F - finalitati

C - continuturi S.E. - strategii de evaluare

T C S.I. - strategii de instruire

T - timp

S.E. S.I.

Structura pentagonala prezinta cateva particularitati, generatoare de implicatii pedagogice semnificative:

-conserva cele trei variabile (F, C, T) la care adauga alte doua: strategii de evaluare (S.E.) si strategii de instruire, adica de predare -invatare (S.I.) ; pastrand ca element dominant finalitatile

-multiplica reteaua relatiilor functionale, fiecare variabila corelandu-se cu alte 4, de aici derivand complexitatea si dificultatea realizarii practice a acestui model

-modelul are justificari teoretice si practice aflandu-se in buna corespondenta cu teoriile moderne ale curriculum-ului, atat cele americane, cat si cele europene (Tyler, D'Hainaut)

-dezvoltarea acestui model a fost stimulata mai ales de nevoile practice educationale

-in ultimii ani se remarca apropierea notabila a programelor si manualelor scolare de modelul pentagonal, fiind chiar recomandat ca:

orice proiect curricular sa integreze cele 5 componente

intre cele 5 componente este necesar sa se instituie raporturi functionale, asigurandu-se o coerenta interna intre cele 5 variabile

Analiza din perspectiva procesuala exprima trei procese:

proiectare

implementare

evaluare

Cele trei procese intentiile sunt unificate cu actiunea si actiunea cu evaluarea. Cele trei procese la randul lor, pot fi situate in 3 perspective de analiza:

I.            ca obiect de cercetare,

II.         ca produs teoretic

III.       ca practica efectiva

Ele pot fi reprezentate schematic astfel:

Procesele curriculare in relatie cu cele trei perspective de abordare (I., II., III.,) pot fi interpretate astfel (model de lectura a schemei):

*Implementarea proiectelor sau programelor curriculare reprezinta o arie specifica de cercetare (I.), care conduce la anumite achizitii teoretice (II.) ca: identificarea factorilor critici generali ai implementarii, elaborarea si testarea strategiilor ce fac posibila implementarea, definirea caracteristicilor si a procedeelor de evaluare formativa. Aplicarea acestor rezultate teoretice in derularea unui proiect permite evaluarea si optimizarea procesului: examinarea congruentei sau a masurii discrepantei dintre prescriptiile proiectului si realitatea de fapt, evaluarea rezultatelor partiale si adoptarea, dupa caz, a unor corectii de natura sa asigure functionarea optima a proiectului initial (III.)

EVALUAREA IMPACTULUI

Evaluarea, desi apare in final, ea insoteste de fapt fiecare etapa, asa cum este exemplificat in modelul urmator:

- evaluarea:  - evaluarea - evaluarea

*pe criteriul de pertinenta *initiala *eficacitatea

programului

sau relevanta (daca cores-  *corespondentei dintre ef = rezultate / obiective

punde unor nevoi reale)  cerintele programului si *eficienta programului

*pe criteriu coerentei  executia reala E = Rezultate / RU+ mater

*fezabilitatea programului  *formativa * identificarea rezultatelor

Curriculum-ul exista prin cele trei procese. Nici unul dintre acestea nu poate fi suspendat, si in consecinta, urmeaza sa fie integrate intr-un concept comprehensiv al curriculum-ului.

Analiza din perspectiva produsului - indica rezultatele asteptate ale proiectarii curriculare. Pot fi diferentiate mai multe produse curriculare :

plan de invatamant

programa scolara

manualele scolare

auxiliarele curriculare care pot fi:

ghiduri metodice pentru cadrele didactice

caiete de munca independenta pentru elevi

culegeri de texte

culegeri de exercitii pentru elevi

pachete de invatare

seturi multimedia

softuri educationale

Auxiliarele curriculare se disting prin caracterul lor instrumental-operational, fata de planul de invatamant si programa scolara, care au mai mult un caracter prescriptiv-valoric mai accentuat. Planul de invatamant si programa sunt structuri curriculare fundamentale, insa si rolul auxiliarelor este foarte important fiind expresii autentice ale curriculumului.

Curriculum este un concept cheie, o constructie mentala care are in vedere o realitate ce urmeaza sa fiinteze. Termenii de referinta (nucleu) ai curriculum-ului sunt: program educational si disciplina de invatamant (scolara). In jurul lor se configureaza problematica de cercetare a curriculum-ului, derivata din mai multe perspective de investigatie. Aceste perspective sunt ilustrate in urmatoarea schema:

-varianta monodisciplinara -varianta interdisciplinara -varianta modulara

-Curriculum nucleu (obligatoriu, comun) -curriculum diferential nevoile individuale ale elevilor nevoile speciale ale elevilor cu tulburari de dezvoltare nevoile superdotatilor

-proiectarea -implementarea -evaluarea

-fundamente ideologice si social politice -fundamente stiintifice, tehnologice, si culturale -fundamente psihologice -fundamente pedagogice

-plan de invatamant -programe scolare -manuale scolare -auxiliare curriculare

1

-scopuri, obiective -continuturi -timp de instruire-invatar -strategii de predare-inv. -strategii de evaluare

-descrierea -explicarea a unor -interpretarea fenomene -evaluarea curriculare -ameliorarea unor programe prin cercetare actiune -progresul teoriei si metodologiei curriculum-ului

5

	-ameliorarea programelor existente -produceri de inovatii curriculare

- din perspectiva produsului

- din perspectiva procesului

- din perspectiva structurala

- din perspectiva scopului cercetarii (tipului de cercetare)

- din perspectiva tipului de dezvoltare

- din perspectiva organizarii

- din perspectiva diferentierii curriculare

- din perspectiva fundamentelor

Astfel se poate conchide ca:

* Curriculum este in esenta un proiect care are valoarea unui plan de actiune educationala. Acest proiect :

orienteaza

Din punct de vedere functional organizeaza procesul de instruire educational

conduce

finalitati

Din punct de vedere structural integreaza 5 elemente : continuturi

timp

strategii de predare-invatare

strategii de evaluare

Din punct de vedere al produsului se materializeaza in 3 tipuri de produse curriculare (plan, programe,

manuale) si auxiliare curriculare.

* Implementarea si evaluarea insotesc in mod necesar proiectul curricular, pentru altfel in absenta lor proiectul ramane la stadiul de deziderat. Succesul unui program curricular depinde nu numai de caliatea proiectului, ci si de calitatea implementarii si evaluarii

* Modelul pentagonal (5 componente) a fost considerat ca un model ideal, dar in momentul de fata exista tendinte ca orice produs curricular sa integreze cele 5 componente

* Curriculum de baza (sau curriculum nucleu) exista in orice si mai exista concepte curriculare ca:

curriculum ascuns - care se refera la situatiile si experientele de invatare care sunt prezente in viata scolara reala, dar care nu sunt planificate in acest scop (integreaza ideologii sau stereotipuri culturale care nu sunt planificate in mod deliberat)

curriculum nul - se refera la valori care ar trebui incorporate in curriculum national, dar la un moment dat nu este inserat in documentele oficiale

CURRICULUM-UL SCOLAR

aplicat in invatamantul preuniversitar din Romania

CURRICULUM  REAL

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

CURRICULUM ELABORAT IN SCOALA

CURRICULM APROFUNDAT

CURRICUL EXTINS

OPTIONALE DIN TRUNCHIUL COMUN

OPTIONALE LA NIVELUL ARIEI CURRIC.

OPTIONALE LA NIVELUL MAI MULTOR ARII CURRICULARE

	ACTIVITATI EXTRACURRICULARE

Curriculum real = este suma cunostintelor, capacitatilor si experientelor de invatare transmise efectiv din curriculum oficial, din cel elaborat de scoala si din cel ascuns, prin efortul zilnic al educatorilor

Curriculum formal = este curriculum oficial elaborat de Consiliul National pentru Curriculum din cadrul MECT. Contine curriculum nucleu si prevederile pentru curriculum extins si aprofundat.

Curriculum nucleu = cuprinde ansamblul experientelor de invatare oferite de scoala elevilor, pentru a deveni capabili sa raspunda cerintelor unei realitati in schimbare. Este concretizat in disciplinele obligatorii din planul de invatamant, cu programe elaborate de specialisti si aprobate de MECT. Reprezinta unicul sistem de referinta pentru diferitele tipuri de evaluari nationale (examen de capacitate, bacalaureat, examen de absolvire)

Curriculum la decizia scolii este ales de catre cadrele didactice din scoala in functie atat de particularitatile individuale ale copiilor, cat si de particularitatile scolii ca institutie coroborate cu interesul comunitatii. Din curriculum la decizia scolii fac parte:

o        Curriculum aprofundat = se realizeaza cu elevii mai slabi, prin diversificarea activitatilor de invatare, pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara (se face numai la materiile prevazute in trunchiul comun (curriculum nucleu)

o        Curriculum extins = presupune parcurgerea intregii programe scolare (inclusiv segmentele cu asterisc) si se realizeaza cu elevii ce dovedesc interes pentru invatatura

o        Optionale din cadrul disciplinelor din trunchiul comun = sunt discipline apropiate sau derivate din cele cuprinse in trunchiul comun, sau care apar la alte specialitati, care completeaza plaja orara la una din ariile curriculare vizand aplicatii practice sau imbogatirea informatiilor pentru disciplina respectiva

o        Optionale la nivelul unei arii curriculare = abordare unor teme integratoare la nivelul unei singure arii curriculare (interdisciplinar)

o        Optionale la nivelul mai multor arii curiculare = abordarea interdisciplinara sau transdisciplinara la nivelul mai multor arii curriculare, care condenseaza informatiile intr-un sistem unitar

o        Curriculum elaborat in scoala = discipline de sine statatoare cu programe alcatuite de cadrele didactice, diferite de cele propuse de autoritatea centrala ; programele sunt avizate de consiliile de administratie ale scolii si de catre inspectoratele scolare

o        Activitati extracurriculare =activitati complementare de stimulare si sprijinire a performantelor, avand ca scop satisfacerea trebuintelor de dezvoltare personala a elevilor (olimpici, performeri sportivi, creatori de arta, interpreti in diferite domenii) aceste activitati se numesc cercuri de interes (aceste activitati au la baza programe, cu obiective de referinta, continuturi, finalitati, insa rezultatele lor nu se noteaza in catalog)

Curriculum ascuns = cuprinde abilitatile dobandite colateral actului educational in sine, cum ar fi "invatarea meseriei de elev", "formarea bunului simt", "alegerea unor modele comportamentale", "luarea unor decizii in afara scolii".

Concepte cheie - introducerea noului Curriculum National este insotita de o serie de o serie de concepte noi:

a)          idealul educational si finalitatile sistemului = set de asertiuni de politica educationala, care consemneaza la nivelul Legii Invatamantului profilul de personalitate dezirabil la absolventii sistemului de invatamant

b)          finalitatile pe niveluri de scolaritate (primar, gimnazial, liceal) - constituie o concretizare a finalitatilor sistemului de invatamant pentru diversele niveluri ale acestora

c)          ciclurile curriculare - reprezinta periodizari ale scolaritatii, ele grupand mai multi ani de studiu care tin uneori de niveluri scolare diferite ; se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant. Aceste sunt:

ciclul achizitiilor fundamentale - de la grupa pregatitoare pana la cl II

ciclul de dezvoltare - de la cl II la cl VI

ciclul de observare si orientare - de la cl VII la clasa a IX

ciclul de aprofundare - cls. X-XI

ciclul de specializare - cls XII-XIII

d)          curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii - in curriculum-ul la decizia scolii sunt incluse : curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculum elaborat in scoala

e)          aria curriculara - ofera o viziune multi- si / sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu ; curriculum national din Romania este structurat in 7 arii curriculare:

limba si comunicare

matematica si stiinte ale naturii

om si societate

arte

educatie fizica si sport

tehnologii

consiliere si orientare

Componentele curriculum-ului national (din Romania):

Curriculum National pentru Invatamantul obligatoriu . Cadru de referinta - document reglator care asigura coerenta componentelor sistemului curricular in termeni de procese si produse.

Planurile-cadru de invatamant pentru clasele I-XII/XIII - document care stabileste ariile curriculare, obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora

Programele scolare - stabilesc obiectivele cadru, obiectivele de referinta, exemplele de activitati de invatare, continuturile invatarii, precum si standardele curriculare de performanta prevazute pentru fiecare disciplina existenta in planurile cadru de invatamant

Ghiduri, norme metodologice si materiale suport - descriu conditiile de aplicare si de monitorizare ale procesului curricular

Manualele alternative