CURRICULUMUL SCOLAR. CONTINUTUL INVATAMANTULUI

1. Delimitari terminologice

Conceptul "curriculum" provine din limba latina: "curriculum" (singular) si "curricula" (plural) insemnau "alergare", "cursa", "drum". Acumularile din teoria si practica educationala au facut ca, in timp, semnificatiile acestui concept complex sa evolueze de la o acceptiune initiala, restrictiva, pana la cea moderna:

in sensul sau restrans, traditional (acceptat pana la jumatatea secolului al XIX-lea), conceptul era superpozabil cu cel de continut al invatamantului; el se referea la un set de documente scolare sau universitare care cuprindeau planificarea continuturilor instruirii, un program de invatare oficial, organizat institutional

in sens larg, in acceptiune moderna, curriculumul este abordat intr-o viziune globala si sistemica asupra actiunilor educative, a componentelor acestora si a interactiunilor care le caracterizeaza.

Astfel, curriculumul scolar reprezinta un proiect pedagogic care valorifica multiplele si complexele interdependente ce se stabilesc intre urmatoarele componente:

continuturile instructiv-educative vehiculate in vederea atingerii obiectivelor prestabilite, continuturi fixate in programele scolare si universitare

obiectivele educationale generale formulate pentru disciplina de studiu, profilul scolii, nivelul de invatamant sau obiectivele operationale ale activitatii educative

strategiile de predare si invatare in scoala si in afara scolii

strategiile de evaluare a eficientei activitatii educationale.

Continutul invatamantului reprezinta vectorul principal al procesului de invatamant. El consta intr-un sistem de valori - cunostinte, abilitati, strategii, comportamente, atitudini, proiectate in documente scolare oficiale (planuri de invatamant, programe si manuale scolare) si transmise in cadrul procesului instructiv-educativ derulat in institutiile de invatamant. Continutul invatamantului valorifica elementele cunoasterii umane din stiinta, tehnica, arta, morala, religie etc., relevante pentru procesul de formare si modelare a personalitatii.

2. Tipuri de curriculum

Exista mai multe posibilitati de clasificare a curriculumului scolar:

a) In functie de criteriul cercetarii fundamentale a curriculumului:

curriculum general (curriculum comun, trunchi comun de cultura generala, curriculum central, core curriculum, curriculum de baza)

curriculum de profil si specializat

curriculum subliminal (curriculum ascuns)

curriculum informal.

Curriculumul general (curriculum comun, trunchi comun de cultura generala, curriculum central, core curriculum, curriculum de baza) este asociat cu obiectivele generale ale educatiei si cu continuturile educatiei generale - sistemul de cunostinte, abilitati intelectuale si practice, stiluri atitudinale, strategii, modele actionale si comportamentale de baza etc., obligatorii pentru educati pe parcursul primelor trepte ale scolaritatii.

Curriculumul de profil si specializat vizeaza formarea si dezvoltarea comportamentelor, competentelor, abilitatilor si strategiilor caracteristice unor domenii ale cunoasterii, care isi gasesc corespondent in anumite profiluri de studii (stiinte exacte, stiinte umaniste, muzica, arte plastice, sporturi s.a.m.d.).

Curriculumul subliminal (curriculum ascuns) cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare directe sau indirecte, explicite sau implicite, rezultate din ambianta educationala si din climatul psihosocial general, in care se desfasoara activitatea didactica.

Curriculumul informal cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interactiunilor celui care invata cu mijloacele de comunicare in masa (mass-media), a interactiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunitatii etc.

b) in functie de criteriul cercetarii aplicative a curriculumului:

curriculum formal (curriculum oficial)

curriculum recomandat

curriculum scris

curriculum predat

curriculum de suport

curriculum invatat

curriculum testat.

Curriculumul formal (curriculum oficial) este cel prescris oficial, deci cu statut formal; cuprinde toate documentele scolare oficiale, care stau la baza proiectarii activitatii instructiv-educative la toate nivelele sistemului si procesului de invatamant: documente de politica educationala si scolara, planuri de invatamant, programe scolare/universitare, manuale scolare/universitare, ghiduri, indrumatoare, instrumente de evaluare.

Curriculumul recomandat este cel sustinut de grupuri de experti in educatie sau de autoritati guvernamentale si considerat ghid general pentru cadrele didactice.

Curriculumul scris are, de asemenea, caracter oficial si este specific unei anumite institutii de invatamant.

Curriculumul predat se refera la ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare oferite de educatori celor educati in activitatile didactice curente.

Curriculumul de suport cuprinde ansamblul materialelor curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, indrumatoare didactice, atlase, software etc.

Curriculumul invatat se refera la ceea ce educatii au achizitionat ca urmare a implicarii lor in activitatile instructiv-educative.

Curriculumul testat se refera la experientele de invatare si dezvoltare apreciate si evaluate cu ajutorul unor probe de evaluare.

c) in functie de criteriul epistemologic:

curriculum formal (curriculum oficial)

curriculum comun (curriculum general, trunchi comun de cultura generala, curriculum central, core curriculum, curriculum de baza)

curriculum specializat

curriculum ascuns (curriculum subliminal)

curriculum informal

curriculum neformal

curriculum local.

d) Tipologia (si terminologia) Curriculumului National operant in cadrul sistemului de invatamant din Romania:

curriculum-nucleu (aproximativ 70 % din Curriculumul National)

curriculum la decizia scolii (aproximativ 30 % din Curriculumul National): curriculum extins, curriculum nucleu aprofundat, curriculum elaborat in scoala.

Curriculumul nucleu reprezinta trunchiul comun/obligatoriu, numarul minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul de invatamant. El reprezinta unicul sistem de referinta pentru evaluarile si examinarile externe (nationale) din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta.

Curriculumul la decizia scolii asigura diferenta de ore dintre curriculumul nucleu si numarul minim sau maxim de ore pe saptamana, pentru fiecare disciplina scolara. Scoala poate oferi urmatoarele tipuri de curriculum:

curriculum extins

curriculum nucleu aprofundat

curriculum elaborat in scoala.

Curriculumul extins are la baza intreaga programa scolara a disciplinei, atat elementele de continut obligatorii, cat si cele facultative. Diferenta pana la numarul maxim de ore prevazute pentru o anumita disciplina se asigura prin imbogatirea ofertei de continuturi.

Curriculumul nucleu aprofundat are la baza exclusiv trunchiul comun. Diferenta pana la numarul maxim de ore prevazute pentru o anumita disciplina se asigura prin reluarea si aprofundarea curriculumului nucleu, prin diversificarea activitatilor de invatare.

Curriculumul elaborat in scoala contine, cu statut optional, diverse discipline de studiu propuse de institutia de invatamant sau alese de aceasta din lista elaborata la nivel de minister. Fiecare profesor are oportunitatea de a participa in mod direct la elaborarea curriculumului.

Curriculumul elaborat in scoala nu constituie obiectul evaluarilor si examinarilor externe, nationale. Profesorului care elaboreaza acest tip de curriculum ii revine sarcina de a proiecta, pe langa obiectivele educationale si continuturile instructiv-educative, compe-tentele si performantele asteptate de la elevi, precum si probele de evaluare corespunzatoare.

Reforma curriculara - componenta dinamica a reformei invatamantului

Reforma curriculara reprezinta un tip de inovatie care asigura interdependentele dintre continuturile, strategiile de predare si invatare utilizate in contexte educationale formale, neformale si informale si strategiile de evaluare a activitatii educationale.

In prezent, in tara noastra se lucreaza cu un nou Plan-cadru de invatamant: din anul scolar 1998-1999 numai la clasele I-V, din anul scolar 1999-2000 si la clasele V-IX, iar din anul scolar 2000-200, inclusiv la liceu. Acest Plan-cadru sta la baza unui nou Curriculum National, care propune o anumita articulare a obiectivelor educationale, a continuturilor invatarii, a metodelor de predare, invatare si evaluare, intr-o maniera semidescentralizata (asa cum am aratat mai sus, Curriculumul National este alcatuit din doua segmente - curriculumul nucleu si curriculumul la decizia scolii).

Pentru a li se oferi elevilor o viziune multi- si/sau interdisciplinara asupra disciplinelor de studiu, ele au fost integrate in arii curriculare. Acestea sunt stabilite in mod stiintific, functie de o serie de criterii epistemologice si psihopedagogice; pe durata scolaritatii obligatorii si a liceului, ele raman aceleasi, insa ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila. In tara noastra, Curriculumul National este structurat pe urmatoarele arii curriculare: "Limba si comunicare", "Matematica si stiinte ale naturii", "Om si societate", "Arte", "Educatie fizica si sport", "Tehnologii", "Consiliere si orientare".

Pentru periodizarea scolaritatii s-a consacrat conceptul de "cicluri curriculare", intelese ca periodizari ale scolaritatii pe mai multi ani de studiu, ce au in comun finalitati educationale si sisteme metodologice. Ciclurile curriculare trebuie sa asigure continuitatea demersului instructiv-educativ de la o treapta de scolarizare la alta.

Curriculumul National din tara noastra cuprinde urmatoarele cicluri curriculare:

ciclul achizitiilor fundamentale (gradinita - clasa a ll-a)

ciclul de dezvoltare (clasa a III-a - clasa a VI-a)

ciclul de observare si orientare (clasa a VII-a - clasa a IX-a)

ciclul de aprofundare (clasa a X-a - clasa a XI-a)

ciclul de specializare (clasa a XII-a; clasa a XIII-a).

4. Continutul invatamantului

contributiile creatoare ale profesorilor, respectiv conceperea de noi continuturi

existenta componentei ectosemantice/extrasemantice (alcatuita din trairi afective, emotionale, gesturi, atitudini, relatii interpersonale etc.), care insoteste componenta semantica (alcatuita din sisteme de reprezentari, notiuni si din tot ceea ce este exprimabil in formele logice ale gandirii)

cresterea volumului si a complexitatii sale, pe masura ce se trece de ciclurile curriculare inferioare la cele superioare si la invatamantul universitar

diversificarea si specializarea lui, consecinta a actiunii convergente a urmatorilor factori:

imbogatirea achizitiilor stiintifice

diversificarea stiintelor

diversificarea specializarilor necesare si a profilurilor de studii

existenta situatiilor de invatare cu caracter formal, neformal si informal

o data asimilat de catre individ, el este amplificat, respectiv este imbogatit calitativ si cantitativ datorita influentelor pe care le are asupra formarii si modelarii personalitatii acestuia

nu coincide cu rezultatele instruirii, intrucat nu toate valorile transmise vor reprezenta rezultate ale instruirii/invatarii, iar continuturile asimilate se amplifica

constituie componenta procesului de invatamant care determina configuratia celorlaltor componente, a strategiilor de predare, invatare, evaluare si reglare a demersurilor didactice.

5. Proiectarea continutului invatamantului in documente scolare oficiale

Actiunile de proiectare a continutului invatamantului, finalizate cu elaborarea de documente scolare oficiale, elaborate la nivel central - planuri de invatamant, programe analitice si manuale, presupun demersuri complementare de planificare, programare si operationalizare.

Planificarea continutului invatamantului consta in elaborarea documentelor curriculare oficiale, care contin structura anului scolar, planul de invatamant si principiile de alcatuire a orarului scolar.

Structura anului scolar se refera la repartizarea timpului scolar pentru perioadele de activitati didactice si de vacante. Prin stabilirea unei structuri oficiale a anului scolar se urmareste:

asigurarea timpului necesar elevilor pentru invatare si a timpului necesar cadrelor didactice pentru proiectarea si pregatirea activitatilor didactice

valorificarea tipurilor de educatie neformala si informala, complementare educatiei formale realizate in scoli.

Planul de invatamant reprezinta documentul curricular oficial elaborat la nivel central, care cuprinde:

obiectele de invatamant/disciplinele de studiu, concepute monodisciplinar, intradisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar

succesiunea obiectelor de invatamant pe perioada scolaritatii, conceputa liniar, concentric sau modular

repartizarea orara a activitatilor didactice pentru anul scolar, semestru si saptamana.

Principiile de alcatuire a orarului scolar se refera la legatura care trebuie sa existe intre timpul investit de elevi pentru invatare, cerintele psihologice ale invatarii, conditiile pedagogice in care se realizeaza aceasta, resursele si influentele educative formale, neformale si informale.

Programarea continutului invatamantului reprezinta actiunea care se finalizeaza cu elaborarea programelor scolare, in conformitate cu finalitatile educatiei si care presupune:

luarea in considerare a obiectivelor educationale specifice fiecarei trepte de scolaritate si discipline de studiu/obiect de invatamant

asigurarea complementaritatii dintre educatia formala, neformala si informala

stabilirea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta

stabilirea temelor/unitatilor de continut pentru fiecare obiect de invatamant

includerea unor sugestii metodologice referitoare la proiectarea strategiilor de predare, invatare si evaluare

proiectarea calendaristica a perioadelor si activitatilor de predare, invatare si evaluare.

Operationalizarea continutului invatamantului reprezinta actiunea de elaborare a manualelor scolare si a auxiliarelor acestora - caiete ale elevului, caiete de exercitii, indrumatoare didactice, culegeri s.a.

Manualul scolar reprezinta documentul scolar oficial care concretizeaza programa scolara a unui obiect de invatamant pentru o anumita clasa, tratand temele/unitatile de continut in subteme/subunitati de continut: capitole, subcapitole, grupuri de lectii, secvente de invatare etc. In acelasi timp, el este un instrument al predarii si cel mai important instrument de informare si de lucru pentru elevi, avand functie informativa, formativa (de structurare si ghidare a invatarii) de autoinstruire si stimulativa. Pentru cadrele didactice este un instrument orientativ, un ghid in proiectarea activitatilor didactice.

In elaborarea unui manual trebuie avute in vedere exigente de ordin stiintific, psihopedagogie, igienic, estetic si economic.

Exigentele de ordin stiintific - se refera la corectitudinea, la structurarea logica, la coerenta, la abordarea interdisciplinara si integrata a continuturilor disciplinelor de studiu.

Exigentele psihopedagogice - vizeaza accesibilitatea si sistematizarea continuturilor; valorificarea valentelor lor formative si informative, asigurarea activismului elevilor, promovarea activitatilor independente, stimularea imaginatiei lor, a gandirii creatoare, a invatarii prin descoperire etc.

Exigentele de ordin igienic - se refera la lizibilitatea textului, la formatul manualului/lucrarii, la calitatea hartiei si a cernelii, la ilustratii, la colorit, la designul copertilor s.a.m.d.

Exigentele de ordin estetic - se refera la modalitatile de tehnoredactare, la ilustratii, la culorile folosite, la aspectele placute si atragatoare etc.

Exigentele de ordin economic se refera la costuri, la rezistenta la deteriorare etc.

Pentru o anumita treapta de scolaritate, clasa si disciplina de studiu, pot exista mai multe manuale alternative. Ele se bazeaza pe modalitati diferite de abordare, tratare si operationalizare a continuturilor, care contribuie la atingerea obiectivelor cadru si de referinta cuprinse in programele scolare, obiective care sunt unice.