Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

CONTINUITATEA INTRE CLASELE A IV-A SI A V-A, UN OBIECTIV AL INVATATORILOR SI AL PARINTILOR

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTINUITATEA INTRE CLASELE A IV-A SI A V-A, UN OBIECTIV AL INVATATORILOR SI AL PARINTILOR



Sistemul metodologic de evaluare a rezultatelor scolare ale elevilor in invatamantul romanesc a fost supus unor transformari semnificative in ultimii ani, unele acceptate mai usor de cadrele didactice, altele mai greu sau deloc. Aceste schimbari au avut lor atat in plan conceptual cat si in plan metodologic si instrumental. Sensul modern al strategiei evaluative presupune o perceptie cat mai adecvata si flexibila, in conditiile unei evaluari educationale mult mai ample, mai profunde, mai complexe si mai ales dinamice si autogenerative. Compatibilitatea eforturilor, dificultatilor cerintelor evaluarii cu capacitatea elevului conditioneaza adaptarea scolara. Adaptarea este procesul de realizare a echilibrului dintre personalitatea in evolutie a elevului si exigentele ascendente ale anturajului in conditiile asimilarii continutului informational in conformitate cu propriile disponibilitati si a modelarii la schimbarile cantitative si calitative a ansamblului normelor valorilor proprii sistemului de invatamant.

Ciclul de aprofundare cuprinde clasa a IV-a, conceputa ca o clasa terminala cu obiective de continut vizand sistematizarea materiei predate – invatate in invatamantul primar, integrarea acesteia in noile module didactice si obiective psihologice urmarite prin ciclul de observare realizat pentru integrarea scolara corespunzatoare in clasa a V-a. Rezultatele obtinute de elevi la sfarsitul clasei a IV-a constituie indice obiectiv, de start, la intrarea elevilor in noua treapta de invatamant gimnazial. Se asigura in acest mod o continuitate pedagogica intre cele doua trepte de invatamant, continuitate sustinuta si prin transmiterea fisei scolare sau de caracterizare psihopedagogica, document de investigatie longitudinala si transversala.

Exista, de altfel, o ruptura intre sistemul de notare in ciclul primar si cel gimnazial, adica intre FB-ul din clasele I – IV si zecele din V – VIII. Cele patru calificative din clasele mici nu acopera suficient evaluarea cunostintelor unui elev, astfel ca cel care a primit candva FB la limba romana nu va intelege de ce nu are media 10 la aceeasi materie in clasa a V-a. Ceea ce adanceste aceasta ruptura sunt si diferentele de notare pe care le practica din pacate unii dascali din ambele cicluri de scolaritate, punand copii sub incidenta lui „Halo” si „Pygmalion” (subevaluarea si supraevaluarea).

Cu siguranta, clasa a V-a este pentru fiecare absolvent al scolii primare un prag in devenirea sa. Si nu este unul usor. De la stilul unic de predare , comunicare si evaluare – cel al invatatorului, copilul trece la o multitudine de stiluri, corespunzand tot atator profesori. La nivel psihologic, invatatorul este personalitatea centrala in jurul careia graviteaza elevii claselor primare. Astfel, problemele-obstacol ale clasei a V-a sunt: mai multe obiecte de studiu, mai multi profesori, mai multe teme si mai putin timp liber. In primul rand se constata ca, in majoritatea cazurilor, elevii isi insusesc cu dificultate materia predata. Ei incep sa nu mai poata face fata ritmului de parcurgere a materiei, apar manifestari negative de ordin educativ: devin recalcitranti, dezorganizati, adevarate probleme pentru scoala. Greutatea de adaptare la clasa a V-a nu este resimtita in egala masura de catre toti elevii, cei deja obisnuiti cu un ritm sustinut de invatare si o motivatie reala („invat pentru viata, nu pentru calificativ”) se adapteaza mult mai usor. In contextul realizarii unei continuitati intre clasa a IV-a si a V-a, invatatorul trebuie sa urmareasca cateva coordonate:

va avea grija ca in lectiile sale de istorie, geografie si stiinte sa foloseasca planul simplu de idei, sa asculte elevii scotandu-i la tabla, sa le justifice calificativul acordat;

va deprinde elevii cu luarea notitelor dupa explicatii si-i va obisnui cu autocontrolul;

va stabili impreuna cu profesorii subiectele lucrarilor de control de la finalul clasei a IV-a si le va aduce la cunostinta acestor profesori rezultatele obtinute;

va intocmi o evidenta a lecturii elevilor pe baza unor chestionare ;



va alcatui un raport amanuntit conducerii scolii si colectivului de profesori, la sfarsitul anului scolar, asupra situatiei clasei a IV-a, insotita de caracterizarea fiecarui elev.

Ceea ce contrabalanseaza aceste dificultati de adaptare la clasa a V-a este noutatea, dar si diversitatea cunostintelor dobandite.

Eu personal consider ca un invatator ar trebui sa-si canalizeze preocuparile in directia sporirii eficientei invatarii scolare, pentru formarea la elevi a unei atitudini creatoare fata de invatare, menita a-i sustine elevului eforturile adaptarii la clasa a V-a. Aceasta preocupare se impune cu atat mai mult cu cat in conditiile socio-profesionale de astazi este necesar ca elevul, viitorul adult, sa-si restructureze continuu mijloacele prin care tinde sa se adapteze la schimbarile rapide si la noutatea permanenta a vietii in care va fi chemat sa traiasca, sa gandeasca, sa simta si sa munceasca. Formarea si dezvoltarea motivelor invatarii scolare la elevii din ciclul primar este un fenomen complex, care necesita cateva conditii fundamentale:

invatatorul trebuie sa urmareasca in ce masura invatarea elevilor este motivata, care sunt motivele care sustin aceasta activitate si care sunt caracteristicile motivelor invatarii scolare la elevii sai;

cunoasterea motivelor reale ale invatarii scolare da posibilitatea invatatorului sa intervina in mod adecvat si oportun pentru asigurarea succesului la invatatura al fiecarui scolar;

totodata, ea permite si parintelui sa dirijeze constient procesul de formare a diferitelor categorii de motive eficiente in invatarea scolara, ale caror continuturi sa corespunda celor ale motivelor societatii de acum;

modalitatile de formare si dezvoltare a motivelor invatarii scolare sa fie constituite in sistem, tinand seama de faptul ca, cel mai adesea, procedeele izolate nu se dovedesc pe deplin eficiente, actiunea pedagogica trebuie sa demareze prin colaborarea tuturor factorilor educativi, atat in activitatile de la clasa, cat si in afara clasei si in activitatile extrascolare.

In acest mod, activitatea instructiv-educativa desfasurata cu elevii se soldeaza cu efecte pozitive din punct de vedere al trecerii de la ciclul primar la cel gimnazial, de la calificativ la nota.

Foarte important este si aspectul colaborarii dintre invatator si elevii clasei a V-a. Aceasta colaborare se poate materializa prin mai multe metode, dintre care voiam sa va atrag atentia asupra uneia: recapitularea materiei din clasa a IV-a la inceputul clasei a V-a, perioada 1 – 15 septembrie, cu ajutorul invatatorului, in incinta scolii. Gratie aceste colaborari, copiii vor trece mai usor pragul adaptarii, pe care unii il percep ca fiind greu de surmontat.

Bibliografie:

Tarcovnicu, V – „Pedagogia generala”, Editura Facla, Timisoara, 1975;

Radu, I – „Psihologie scolara”, Ed Stiintifica, Bucuresti, 1974;

Rosca, A – „Psihologie generala”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3598
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site