Calitatile motrice

Calitatile motrice

Se mai numesc si calitati fizice. Ele sunt insusiri ale organismului uman. Ele nu se dobandesc, nu se capata pe parcursul autogenezei. Indivizii umani se nasc cu anumiti indici ai calitatilor motrice. Acesti indici se dezvolta in autogeneza de la sine datorita vietii, pana la o anumita varsta si apoi incep sa scada intr-un ritm diferentiat de multe variabile. Prin proces special de intruire se poate accelera dezvoltarea indicilor calitatilor motrice, fenomen denumit educarea calitatilor motrice.

Calitatile motrice sunt de doua feluri:

calitati motrice de baza: viteza, indemanarea, rezistenta si forta;

calitati motrice specifice : cele implicare in practicarea unor probe sau ramuri sportive;

La varste mici se educa toate calitatile motrice, dar se pune accent pe viteza si indemanare. La varsta de peste 14-15 ani se pune accent pe forta si rezistenta.

Calitatile motrice sunt in stransa legatura cu deprinderile si priceperile motrice. Intelegerea corecta a acestei legaturi este foarte importanta in educatia fizica si contribuie la eliminarea unor confuzii (cel mai frecvent se confunda viteza cu alergarea de viteza si rezistenta cu alergarea de rezistenta.

Calitatile motrice pot fi dezvoltate / educate in orice perioada a omului.

Fiecare calitate motrica isi are elementele sale caracteristice. Totusi se apreciaza ca elementul predominant ar fi:

pentru viteza: repeziciunea;

pentru indemanare: complexitatea;

pentru rezistenta: durata;

pentru forta: incarcatura;

Dezvoltarea / educarea calitatilor motrice se realizeaza - spre deosebire de insusirea cunostintelor de specialitate - pe baza mobilizarii resurselor energetice ale organismului, deci prin efort sistematic de tip nervos (atentie, memorie, etc.) si muscular.

Eforul implica cele trei elemene ale sale prin prisma carora este planificat, analizat si reconsiderat : volum, intensitate si complexitate.

Volumul reprezinta cantitatea de lucru mecanic si se apreciaza prin numar de repetari distante parcurse, kilograme ridicate, etc., totul raportat la timp. Din aceasta raportare apare densitatea, un aspect fundamental pentru efort.

Intensitatea reprezinta gradul de solicitare a organismului subiectului. Ea se exprima prin procente, fata de posibilitatile maxime (70%, 80%, 90%, etc.)tempo de executie (2/4, , 4/4, etc.), numar de executii pe unitatea de timp, etc.

Complexitatea reprezinta modul concret de inlantuire, de asociere a tuturor elementelor pe parcursul efortului. Complexitatea creste cand apar adversari sau chiar coechipieri.

Raportul intre volum si intensitate este de regula invers proportional. in cadrul acestui raport un rol deosebit il au pauzele intre repetari si natura acestora. De regula, ca durata se recomanda

- dupa efort maximal (90-100%), pauza de 3-5;

- dupa efort submaximal (75-85%), pauza 1 si 30 - 3;

- dupa efort mediu (60-70%), pauza 45 - 2;

- dupa efort mic (40-50%), pauza 15-30.

In evaluarea la educatia fizica calitatile motrice ocupa un rol central, deoarece ele dau o evidenta nota de obiectivitate a acestui proces. Calitatile motrice fac parte din capacitatea motrica a individului uman. Ele dau esenta pregatirii motrice.(stare continua) si a conditiei fizice (stare de moment).

Nu exista limita inferioarade varsta pentru inceperea dezvoltarii educarii calitatilor motrice. Exista doar metode si mijoace adecvate, perioade de educare mai intensa, ami putin intensa, sau de relativa stagnare.

Deprinderile si priceperile motrice sunt componente ale modelului de educatie fizica, care se formeaza, se dobandesc in ontogeneza. Ele trec prin cele patru faze specifice procesului de invatare motrica : insusire primara (initiere), consolidare, perfectionare si verificare.

1. Priceperile motrice

Priceperile motrice denumite si "abilitati" pot sa preceada - in autogeneza - deprinderile motrice. Priceperea motrica este capacitatea indivudului uman de a receptiona, de a "percepe" ceva nou (de exemplu o deprindere care urmeaza sa se invete). daca "perceperea" se realizeaza intr-un timp scurt se zice ca subiectul este mai "priceput" decat altii care realizeaza "priceperea" intr-un timp mai lung.

Realizarea priceperilor motrice trebuie sa fie scopul final al procesului de intruire. Priceperile motrice sunt componente neautomatizate ale activitatii motrice voluntare umane deoarece sunt dependente de conditii variabile, nestandardizate.

Priceperile motrice sunt conditionate in primul rand de volumul de deprinderi motrice cunoscute, stapanite de individul uman, adica de experienta motrica anterioara.

Nivelul priceperilor motrice exprima maiestria practica in situatii variabile, necunoscute, imprevizibile, ceea ce reprezinta scopul final al procesului de practicare a exercitiilor fizice. Acest nivel de manifestare este conditionat si de plasticitatea scoartei cerebrale.

2. Deprinderile motrice

Se insusesc in practica vietii, mai ales in copilarie sau in proces de instruire special organizat : educatia fizica scolara, antrenamentul sportiv, etc. Deprinderile motrice se formeaza intr-un timp relativ lung prin repetarea sistematica si continua, deci prin multe repetari. Rezultatul acestor repetari este formarea legaturilor temporare, a stereotipurilor dinamice, formandu-se deci reflexe conditionaet in baza fenomenului fiziologic al conexiunii temporare dintre anumiti centrii din scoarta cerebrala.

Dupa ce se cosolideaza (fixeaza) prin repetari multiple, deprinderile motrice se executa cu indici superiori de precizie, stabilitate, cursivitate, expresivitate, coordonare, usurinta si rapiditate. Toate aceste elemente implica un consum redus de energie.

Metodica educatiei fizice considera ca etapele invatarii motrice si principalele lor obiective sunt urmatoarele:

A.     etapa initierii in bazele tehnicii de executie a deprinderii motrice cu urmatoarele obiective: formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii respective, formarea ritmului general de executie, preintampinarea sau corectarea greselilor tipice de executie. in prima etapa predomina volumul efortului fizic.

B.     Etapa consolidarii deprinderii motrice, cu urmatoarele obiective: formarea tehnicii de executie, exersarea deprinderii in conditii relativ si predominant constante, proritate acordata corectarii greselilor individuale de executie. in aceasta etapa creste rolul intensitatii efortului fizic.

C.     Etapa perfectionarii deprinderii motrice, cu urmatoarele principale obiective: sporirea variantelor de executie a fiecarei deprinderi, desavarsirea procedeelor tehnice specifice, exersarea deprinderii cu precadere in conditi cat mai variate si apropiate de cle intalnite in practica.

CALITATILE MOTRICE

VITEZA

Definitie: Viteza e capacitatea organismului umana de a executa actiuni motrice cu intregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr-un timp cat mai scurt, deci cu rapiditate, repeziciune, iuteala maxima, in functie de conditiile existente.

Formele de manifestare

A)    Viteza de reactie, este viteza reactiei motrice. Ea este dependenta de cele cinci elemente: aparitie excitatiei in receptor; transmiterea pe cale aferenta; analiza semnalului care dureaza cel mai mult; transmiterea pe cale aferenta; excitarea muschilor. Viteza de reactie nu este identica pentru toate segmentele corpului, la membrele superioare s-au inregistrat cei mai buni indici.

B)     Viteza de executie , este capacitatea de a efectua un act motric sau o actiune motrica. Aceasta forma de viteza se masoara prin timpul care trece de la inceperea executiei si pana la incheierea acesteia.

C)    Viteza de repetitie, care se mai numeste si "frecventa miscarii". Ea consta in capacitatea de a efectua aceeasi miscare intr-o unitate sau interval de timp prestabilite. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul si ritmul miscarii.

D)    Viteza de deplasare este o varianta a vitezei de executie, atunci cand se pune problema parcurgerii unui spatiu prestabilit contra timp si o varianta a vitezei de repetitie atunci cand se pune problema cat spatiu, ce distanta se parcurge intr-o unitate de timp prestabilita.

Incepand cu varsta de 10 ani se poate realiza dezvoltarea/educarea vitezei sub toate formele sale de manifestare. exercitiile folosite pentru dezvoltarea vitezei trebuie sa fie ori foarte simple ca executie tehnica, ori bine insusite ca tehnica. Exercitiile de viteza, ca durata, se incadreaza intre 5-6 secunde si 40-45 secunde, dupa care se intra in zona rezistentei anaerobe. Viteza se dezvolta/educa in lectie ca prima tema, indiferent de timp, spatiu, subiecti.

INDEMANAREA

Definitie: Indemanarea presupune urmatoarele componente:

capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia in intregime pentru efectuarea unor acte sau actiuni motrice;

capacitatea de combinare a miscarilor;

capacitatea de diferentiere a miscarilor;

echilibrul;

precizia;

capacitatea de orientare spatiala;

amplitudinea.

Indemanarea ar putea fi definita ca fiind capacitatea organismului uman de a efectua acte si actiuni motrice in contextul componentelor anterior mentionate, mai ales in conditii variate si neobisnuite, cu eficienta maxima si cu consum minim de energie din partea executantului.

Formele de manifestare:

A)        indemanare generala necesara efectuarii tuturor actelor si actiunilor motrice de catre oameni, cu eficienta maxima si consum minim de energie.

B)         indemanarea specifica, caracteristica sau necesara oamenilor care practica diferite probe si ramuri de sport

C)        indemanarea in regimul altor calitati motrice: indemanarea in regim de viteza, de rezistenta, de forta

Formele de manifestare a indemanarii trebuie raportate si la alte elemente care reprezinta si indici valorici ai calitatii respective astfel:

gradul de dificultate, complexitatea actului sau actiunii motrice, in care se integreaza coordonarea simetrica si asimetrica;

indicele de precizie al incadrarii miscarii in spatiu;

indicele de viteza, dat de timpul de executie, tempoul si ritmul executiei;

indicele de forta care rezulta din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare musculara la lucrul efectuat.

REZISTENTA

Definitie: Rezistenta este capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durata relativ lunga si o intensitate relativ mare mentinand indici constanti de eficacitate optima. Deci este capacitatea de a depune eforturi fara aparitia starii de oboseala senzoriala, emotionala, fizica sau prin invingerea acestui fenomen.

Forme de manifestare

a)      dupa criteriul "ponderea participarii grupelor musculare si ale marilor functii si organe", avem:

a.1. Rezistenta generala, care este capacitatea organismului uman de a efectua timp indelungat acte si actiuni motrice, cu eficienta si fara aparitia oboselii solicitand mult sistemul nervos central, sistemul cardiovascular si sistemul respirator.

a.2. Rezistenta specifica care este capacitatea organismului uman de a depune eforturi pe care le implica probele sau ramurile sprortive.

b) dupa criteriul "sursele energetice, intensitatea si durata efectului", avem"

b.1. Rezistenta anaeroba care este specifica pentru eforturile cuprinse intre 45 sec. si 2 min.

b.2. Rezistenta aeroba care este specifica pentru eforturile care depasesc 8 minute adica eforturi de durata lunga. De aceea i se mai spune si rezistenta lunga.

b.3. Rezistenta mixta care este specifica pentru eforturile cuprinse intre 2 si 8 minute, adica eforturi cu durata medie.

c)      Dupa criteriul "natura efortului", avem:

c.1. Rezistenta in efort cu intensitate constanta;

c.2. Rezistenta in efort cu intensitate variabila;

d)      Dupa criteriul "modul de combinare cu alte calitati motrice:, avem:

d.1. Rezistenta in regim de forta;

d.2. Rezistenta in regim de viteza;

d.3. Rezistenta in regim de indemanare.

Dezvoltarea / educarea rezistentei se poate realiza la orice varsta. Actionarea prioritara, prin corelatie cu celelalte calitati, are loc in perioadele post-pubertare. Ea se poate dezvolta/educa in orice conditii materiale, atat in aer liber cat si in interior. In lectia de educatie fizica ca si in orice alta forma de organizare a practicarii exercitiilor fizice, rezistenta trebuie sa fie abordata ca ultima tema de mare importanta pentru dezvoltarea/educarea rezistentei este modul de respiratie al subiectilor, raportul intre inspiratie si expiratie, deci ritmul acestei respiratii in funtie de timpul efortului depus.

Verificarea nivelului acestei calitati motrice de baza se face, cel putin in educatia fizica scolara, mai mult prin prisma rezistentei mixte (cu durata intre 2 si 8 minute). Mijlocul prin care se face verificarea este in majoritatea cazurilor, doar alergarea pe 600-800-1000-1500m.

FORTA

Definitie: Forta este capacitatea organismului uman de a invinge o rezistenta interna sau externa prin intermediul contractiei musculare. Ea nu trebuie confundata in aceasta postura de calitate motrica cu forta ca o caracteristica mecanica a miscarii (masurata dupa clasica formula F = m x a).

Forme de manifestare

a)  Dupa criteriul "participarea grupelor musculare", avem:

a.1. forta generala care se manifesta atunci cand la efortul de "invingere a rezistentei" participa principalele grupe ale organismului uman.

a.2. forta specifica care se manifesta atunci cand efortul de invingere a rezistentei participa doar una sau cateva grupe musculare ale organismului uman (cum se intalneste la unele probe sau ramuri de sport).

b)  Dupa criteriul "caracterul constructiei musculare", avem:

b.1. forta statica, cand prin contractie nu se modifica dimensiunile fibrelor musculare angajate in efectuarea actului sau actiunii motrice. Un tip special de forta statica este cea izotermica.

b.2. forta dinamica numita si izotonica, cand prin contractie se modifica dimensiunile fibrelor musculare angajate in efort.

b.3. forta mixta, cand pentru invingerea rezistentei se intalnesc atat contractii statice cat si cele dinamice.

c)      Dupa criteriul "capacitatea de efort" in relatie cu puterea individuala, avem:

c.1. forta maxima sau absoluta care poate fi statica si mai ales dimanica.

c.2. forta relativa, care exprima raportul dintre forta absoluta si greutatea corporala, deci valoarea fortei pe kilogram corp.

d)      Dupa "modul de combinare cu celelalte calitati motrice", avem:

d.1. forta in regim de viteza, sau forta exploziva. Acest tip de forta difera in functie de segmentul sau segmentele corpului si este influentata de forta maxima.

d.2. forta in regim de rezistenta.

d.3. forta in regim de indemanare.

Unele aspecte metodice

Forta poate fi dezvoltata/educata la orice varsta, dar cu precadere dupa pubertate, deoarece prin exagerare sau nestiinta poate avea efecte negative asupra cresterii organismului.

Pentru dezvoltarea/educarea fortei se pot folosi foarte multe exercitii fizice, mai ales cu incarcatura, exercitii facute dupa reguli specifice fiecarui procedeu metodic.

Ca tema forta poate fi abordata atat in aer liber, cat si in interior, unde sunt mai multe instalatii si materiale specifice. In lectie sau alta forma de organizare a practicarii exercitiilor fizice, forta si rezistenta se poate aborda numai ca ultima tema.

Forta este calitatea motrica cel mai usor de verificat, avand foarte multe probe de control (precizate in programa, instructiuni, etc.)