METODOLOGIA SI TEHNOLOGIA INSTRUIRII. MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE

METODOLOGIA SI TEHNOLOGIA INSTRUIRII. MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE

PLANUL LUCRARII

1. DELIMITARI CONCEPTUALE:

1.1. Metodologie

1.2. Tehnologie

1.3. Metoda

1.4. Procedeu

1.5. Forma de organizare

1.6. Strategie didactica

2. SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE:

2.1. Clasificarea metodelor de invatamant

2.2. Caracterizarea principalelor grupe de metode.

3. MIJLOACE DIDACTICE SI SUPORTURI TEHNICE DE INSTRUIRE

4. INSTRUIREA ASISTTA DE CALCULATOR

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

1. DELIMITARI CONCEPTUALE :

Dirijor al procesului educational, profesorul apeleaza la o serie intreaga de instrumente pentru a usura si accelera asimilarea si aplicabilitatea informatiilor.

1.1. Metodologia didactica : in 1982, R. Mucchielli definea conceptul de metodologie ca totalitatea metodelor utilizate de o stiinta.

"Metodologia didactica semnifica ansamblul metodelor si procedeelor utilizate in procesul de instruire av-nd la baza o conceptie unitara cu privire la actul de predare-invatare, principiile si legile care-l guverneaza."[1]

Cu alte cuvinte, ea pune la dispozitia celui interesat precizari cu privire la natura, functiile si clasificarile metodelor.

1.2. Tehnologia didactica : desemneaza demersul intreprins de profesor in vederea aplicarii principiilor invatarii intr-o situatie practica de instruire. Conceptul de tehnologie este explicat in doua feluri[2] :

-sens restrans-ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate in practica educativa.

-sens larg-ansamblul structurat al metodelor, mijloacelor de invatamant, a strategiilor de organizare a predarii.

Tehnologia didactica vizeaza si aspecte ale mass-mediei si aparatura tehnica adecvata. Insa, nu se refera doar la utilizarea in transmiterea informatiilor a unor mijloace tehnice, ci va include toate componentele procesului de invatamant.

1.3. Metoda : derivat etimologic din grecescul "methodos-(odos-cale, drum, metha-spre), cuvantul metoda semnifica drumul spre, calea de urmat pentru atingerea unui scop, modul de cautare, de descoperire a adevarului sau " drum care conduce la cunoasterea realitatii si la transformarea acesteia pe baza cunoasterii". Ioan Cerghit considera ca metoda este " o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un mod comun de a proceda care reuneste intr-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevului."

Gaston Mialaret[5] considera ca orice metoda pedagogica rezulta din intalnirea mai multor factori si din acest punct de vedere, educatia va ramane mereu o arta : arta de a adapta la o situatie precisa, indicatiile generale date de cartile de metodologie.

Metodele de invatamant sunt selectate de profesor in functie de finalitatile educationale, particularitatile individuale si de varsta ale elevilor, continutul procesului de predare-invatare, natura mijloacelor de invatamant, experienta sa didactica.

1.4. Procedeul didactic : reprezinta o secventa a metodei, un detaliu, o tehnica mai limitata de actiune.

1.5. Forme de organizare : maniera sau modul de lucru in care se desfasoara activitatea educationala la nivelul parteneriatului profesor-elev, individual sau in grup.

1.6. Strategia instruirii : este o operatie de proiectare, organizare si realizare a unei suite de situatii de invatare.

1.6.1. Mijloc didactic: este un ansamblu de instrumente materiale, produse adaptate si selectionate in mod intentionat pentru a servi nevoilor organizarii si desfasurarii procesului instructiv-educativ.

1.6.2. Mod de organizare a invatarii : este definit de George Vaideanu[6] ca fiind un grupaj de metode sau procedee care opereaza intr-o situatie de invatare (ore duble sau succesive, invatare asistata de ordinator, invatare bazata pe manuale si caiete programate etc.)

2. SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE

2.1. Clasificarea metodelor de invatamant

Educatia si scoala de azi au renuntat la ideea existentei unei metode absolute, universal valabile, sustinand o meteodologie flexibila, usor de adaptat, dar si eficienta.

Ritmul alert al vietii si noua viziune asupra cunoasterii si rolului ei in istoria dezvoltarii personalitatii umane au deschis noi directii de diversificare a cailor de realizare a actiunii instructiv-educative.

In opinia Elenei Danciu[7]cele mai cunoscute clasificari de metode adopta urmatoareale criterii :

a)      Istoric: care face distinctia intre metode traditionale (expunerea, conversatia, exercitiul) si metode noi ( algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, invatarea programata). Consideram ca nimeni nu poate garanta ca tot ce e vechi este obligatoriu depasit, iar ce ste nou nu este intotdeauna modern.

b)      criteriul gradului de generalitate: metode generale ( expunerea, prelegerea, conversatia, cursul magistral) si metode speciale ( exercitiul moral).

c)      criteriul bilateralitatii procesului de invatamant:

-metode de predare

-metode de invatare

d) criteriul functiei fundamentale :

-metode de transmitere si asimilare a noilor cunostinte

-metode de formare a priceperilor si deprinderilor

-metode de consolidare

-metode de evaluare si autoevaluare

-metode de aplicare

e) criteriul modului de organizare a muncii :

-metode de munca individuala

-metode de predare invatare in grupuri

-metode frontale, cu intreaga clasa

-metode de lucru in echipa

-combinate

f) criteriul modului de determinare a activitatii mintale :

-metode algoritmice

-metode euristice

g) criteriul gradului de participare a elevilor :

-metode active

-metode pasive

h) criteriul opozitiei dintre invatarea mecanica si invatarea constienta

-metode bazate pe receptare

-metode care apartin preponderent descoperirii dirijate

-metode de descoperire propriu-zisa

i) criteriul domeniilor sau laturilor educatiei :

-vizeaza educatia intelectuala, fizica, moral-civica, juridica, ecologica, estetica etc.

j) metode de comunicare orala :

-metode expozitive

-metode interogative

-metoda problematizarii

k) metode bazate pe limbajul intern : -reflectia personala

l) criteriul scopului didactic urmarit :

-metode de predare a materialului nou, de fixare a cunostintelor, de formare a priceperilor si deprinderilor.

-metode de verificare si apreciere a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.

-metode si strategii de dezvoltare a gandirii critice :

-de evocare : brainstorming-ul, harta gandirii, lectura in perechi etc.

-de realizare a intelesului : proedeul recautarii, jurnalul dublu, tehnica lotus, ghidurile de studiu etc.

-de reflectie : tehnici de conversatie, tehnica celor sase palarii ganditoare, diagramele Venn, metoda horoscpului etc.

-de incheiere : eseul de cinci minute, fisele de evaluare

-de extindere : interviurile, investigatiile independente, colectarea datelor etc.

-metode si strategii de invatare prin colaborare :

-tehnici de spargere a ghetii : Bingo, Ecusonul, Tehnica Graffiti, Colectionarul deosebit, Tehnica cautarii de comori etc.

-metode si strategii pentru rezolvarea de probleme si dezbatere : Mozaic, Reuniunea Phillips 66, Metoda grafica etc.

-exercitii pentru rezolvarea de probleme si discutii : Mai multe capete la un loc, Discutia in grup, Consensul in grup.

2.2 Caracterizarea principalelor metode de invatamant

C o n v e r s a t i a  d i d a c t ic a

Este o metoda traditionala de invatamant, ale carei radacini se afla in maieutica lui Socrates. Se foloseste in cele doua forme prevazute de pedagogie : euristica(socratica) si catihetica.

Forma euristica contribuie la cautarea adevarului prin efortul unit al celor doi factori ai relatiei profesor-elevi. Intrebarile se adreseaza judecatii elevilor, stimulandu-le si orientandu-le gandirea si se folosesc in lectiile de invatare de noi cunostinte si in lectiile de formare de priceperi si deprinderi.

Forma catihetica urmareste constarea insusirii de catre elevi a unor cunostinte acumulate anterior, se adreseaza deci preponderent memoriei si se utilizeaza mai ales in partea initiala a lectiilor, in momentul activarii ideilor ancora, sau in partea finala, cand se realizeaza feedback-ul.

Indiferent de forma, conversatia trebuie sa indeplineasca cateva conditii generale indicate de cercetarea pedagogica[8] :

-sa se sprijine, sistematic, pe fapte de limba

-sa se ridice, obligatoriu, de la fapte, la notiuni, definitii si reguli generale, ceea ce presupune ca elevii sa fie pusi sa observe, sa compare, sa descopere.

-sa solicite puterea de argumentare a raspunsurilor, deci gandirea

-sa nu se formuleze si sa se puna la intamplare, ci sa urmareasca logica demersului cognitiv.

-intrebarile sa fie formulate clar si precis

-sa nu se puna intrebari care dau de-a gata raspunsul

-sa se acorde timp suficient elevilor pentru formularea raspunsurilor

-sa se evite intrebarile echivoce

-profesorul nu trebuie sa vorbeasca mai mult decat elevul. Ise impune cat mai multa sobrietate in tinuta si comportament.

I n v a t a r e a  p r i n d e s c o p e r i r e

Este o metoda a carei fundamentare psiho-pedagogica si didactica a fost elaborata temeinic in ultimele decenii ale secolului XX, din necesitatea revitalizarii invatamantului. Este considerata o metoda didactica moderna.[9]

Consideram mai intai necesar a defini invatarea. Invatarea e un proces, o actiune de cunoastere care se desfasoara intr-un anumit context spatio-temporal, definit in termeni de comportament si conduita,"invatarea consta intr-o modificare sistematica a conduitei"[10]

Cu alte cuvinte, aceasta metoda este o cale de a intra in posesia adevarurilor pin demersuri proprii. Elevul, in procesul didactic, obseva, actioneaza si mediteaza asupra existentei, dobandeste noi informatii si desprinde noi semnificatii. Se bazeaza pe forta personala de cunoastere. O astfel de descoperire e insotita de o dirijare exterioara.

P r o b l e m a t i z a r e a

E o varianta moderna. Ca tehnica de instruire, problematizarea isi gaseste locul oriunde apar situatii contradictorii, care urmeaza a fi rezolvate prin gandire. Ioan Cerghit[11] afirma ca esenta acestei metode consta in faptul ca profesorul nu comunica pur si simplu concluziile finale ale stiintei, cunostinte gata elaborate. Prin rezolvari de probleme, conduce gandirea acestora spre descoperirea adevarurilor.

Importanta invatarii problematizante consta in faptul ca antreneaza gandirea elevilor, stimuleaza spiritul de observatie, reflectia adanca, capacitatea de a elabora ipoteze, de a gasi rezolvari ingenioase etc.

B r a i n s t o r m i n g-u l

Mai mult o metoda de stimulare a creativitatii si de descoperire a unor solutii inovatoare, decat o metoda didactica, brainstorming-ul a fost initiat de catre Al. F. Osborn. Mai poarta numele si de metoda evaluarii amanate, initial nici o idee emisa nefiind respinsa.

In conceptia Elenei Danciu[12] anularea cenzurii intelectualedeblocheaza capacitatea creativa. Brainstorming-ul va avea eficienta daca grupurile de elevi in care se realizeaza nu vor depasi 15 membrii, vor fi eterogene, se vor evita tendintele de inchidere, atmosfera inhibatorie. Se vor respecta reguli ca :

-se accepta ca avand caracter de cunostinte toate ideile in afara de glume

-nu se critica nici o sugestie

-se pune accent mai mult pe cantitate decat pe calitate

-evaluarea solutiilor preconizate se realizeaza dupa un anumit timp prin compararea si selectarea ideilor valoroase

-se accepta apartenenta colectiva a ideilor evitandu-se minimalizarea

3. MIJLOACELE DIDACTICE SI SUPORTURILE TEHNICE DE INSTRUIRE : ROL, FUNCTII, VALENTE FORMATIVE, LIMITE

In sens restrans, mijloacele de invatamant pot fi definite[13] drept ansamblu de instrumente, materiale, adaptate si selectionate in mod intentionat pentru a servi nevoilor organizarii si desfasurarii procesului instructiv educativ din scoala. De asemenea, pot fi definite ca ansamblu de procedee : mecanice, optice, electrice si electronice, de inregistrare, pastrare si transmitere a informatiei.

Functiile mijloacelor didactice :

-functia de comunicare este specifica acestor mijloace tehnice pentru ca ele insele reprezinta instrumente de comunicare care faciliteaza receptarea.

-functia demonstrativa : se recurge la substituirea unor obiecte si fenomene reale cu altele mai accesibile si se face apel la imagistica(foto, planse, tablouri, grafice etc)

-functia de evaluare a randamentului elevilor prin utilizarea dispozitivelor electrice, electronice, mecanice care inlatura factorii perturbatori din notare.

-functia formativa si estetica

-functia de scolarizare substitutiva de realizare a invatamantului deschis cu ajutorul televiziunii, retelei computerizate nationale si internationale.

Clasificarea  mijloacelor :

Mijloace tehnice vizuale : diferentiem aparate si materiale pentru protectia aparatelor video. Ca aparatura : epiproiectorul, diascolul, retroproiectorul, aspectomatul, proiectorul pentru film, documatorul, camera de luat vederi.

Materialele pentru proiectie cu aparate video sunt impartite in cinci categorii:

1 diafilmele, diapozitivele, microfilmele, foliile celuloid

2 fise de lucru, fragmente din lucrari elaborate de elevi

3 corpuri-roci, metale, imprimari in ceara si argila

4 documente rare- manuscrise, stampe, efigii, pergamente, monede

5 documente scrise sau tiparite, desene, ilustratii, reviste

Mijloace tehnice audio : radioul, casetofonul, reportofonul, magnetofonul, picupul

Mijloace tehnice audio-vizuale :video-player, televiziunea cu circuit inchis, aparatul de proiectie cinematografica.

4. INSTRUIREA ASISTATA DE CALCULATOR (IAC)

Evolutia ascendenta a tehnologiei informatiei a generat preocupari in privinta utilizarii calculatorului in procesul de instructie si educatie.

Progresele inregistrate pe linia inregistrarilor digitale in raport cu cele analogice, a facut posibila extinderea accentuata a dimensiunii multimedia a Instruirii Asistate de Calculator. Cresterea capacitatii de stocare fie pe CD-ROM, fie pe suporturi DVD sau pe serverele accesibile prin retea, a dus la inlocuirea suporturilor analogice cu inregistrarea in forma digitala a informatiei.

Privind accesul la un suport informational se disting mai multe categorii de solutii pentru IAC:

Sistemele ON-LINE : informatiile sunt accesibile pe un server, in cadrul unei retele si nu conservate pe calculatorul utilizatorului.Reteaua poate fi : locala sau la distanta, specifica intreprinderilor sau unitatilor de invatamant -INTRANET-si accesibila tuturor -INTERNET-.

Sunt adecvate cnsultarilor, testelor de evaluare a cunostintelor, permitand centralizarea facila a rezultatelor.

Solutia OFF-LINE : functioneaza in intregime local, pe calculatorul utilizatorului.

Tipuri de abordari in instruirea asistata de calculator

-Computer Assisted Instruction

-Computer Managed Instruction

-Instruirea personalizata

Calculatorul reprezinta un instrument de munca personala si pentru profesor si pentru elev. Oferind parcursuri personalizate el stimuleaza studiul individual, capacitatea de control si autocontrol.

El nu va inlocui profesorul, ci ii va modifica unele functii si roluri.

Calculatorul este calea de a ajunge la cantitati enorme de informatii diverse prin Sistemul International de Informatii, adica INTERNET.Internetul mijloceste accesul oricui, oriunde si oricand devenind o retea sociala.

5. CONCLUZII :

In aceasta lucrare ne-am propus sa urmarim unele informatii referitoare la metodologia si tehnologia instruirii, precum si la formele de organizare a activitatilor didactice.

In prima parte am considerat necesar a defini unii termeni referitori la domeniul metodologiei, pentru a putea in continuare opera cu acestia.

In partea a doua, am incercat sa surprindem cat mai multe criterii de clasificare a metodelor de invatamant, ghidandu-ne in mare parte, dupa schema propusa de Elena Danciu.

Pagina urmatoare este destinata caracterizarii a patru metode la alegere. Ne-am oprit asupra conversatiei, deoarece consideram ca, desi este o metoda traditionala, este eficienta si mult folosita. Apoi, am gasit interesante : problematizarea si invatarea prin descoperire, metode care fac apel la gandire. Brainstomingul este o metoda interesanta, deoarece ajuta la dezvoltarea creativitatii si le da totodata posibilitatea si celor mai timizi sa-si exprime opinia.

Prezentarea mijloacelor didactice si a suporturilor tehnice a constituit urmatorul punct al acestui referat. Acestea sunt utile, pentru ca pun elevul fata-n fata cu o anumita realitate.

Ultimul punct al referatului l-am destinat Instruirii Asistate de Calculator pentru ca azi se considera o adevarata problema imposibilitatea utilizarii calculatorului, vorbindu-se chiar de analfabetism in acest domeniu.

6. BIBLIOGRAFIE

Bontas, I., Pedagogie, Editura All, Bucuresti, 1994.

2 Cerghit, I., Metode de invatamant, E.D.P., Bucuresti, 1980.

3 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2003.

4 Dumitru, I., Ungureanu, C., Elemente de pedagogie si psihologia educatiei, Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.

5 Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.