Caracterul practic-aplicativ al metodelor didactice

Sesiunea de comunicari metodico-stiintifice

COLOCVII DIDACTICE

Caracterul practic-aplicativ al metodelor didactice

Caracterul practic-aplicativ al metodelor didactice

Motto:

Daca nu stiu prin ce exces de socialism sau de barbarie,

toate disciplinele ar trebui expulzate din invatamant cu o

singura exceptie, de salvat ar trebui salvata disciplina

literara, pentru ca in monumentul literar, toate stiintele

sunt prezente. (Roland Barthes, Lectia, 1978)

v     Importanta metodelor activ-participative

Dezideratele de modernizare si perfectionare a metodologiei didactice se incriu pe directia sporirii caracterului activ-participativ si aplicarea unor metode cu un pronuntat caracter formativ in valorificarea noilor tehnologii instructionale, care sa-l implice pe elev direct in procesul de invatare, stimulandu-i creativitatea, interesul pentru nou, dezvoltarea gandirii, reusind sa aduca o insemnata contributie la dezvoltarea intregului sau potential

Eficienta invatamantului consta in pregatirea elevilor pentru o viata activa si creativa. O invatare eficienta presupune o implicare din partea elevilor, iar aceste metode ii mobilizeaza, ii determina sa urmareasca cu interes si curiozitate lectia. Astfel, elevul implicat cauta, prelucreaza informatii si ajunge sa lucreze independent sau in echipa.

Metodele activ-participative au un caracter solicitant, deoarece pun in actiune gandirea, imaginatia, memoria si vointa elevului. Aceste metode pot fi leaganul creativitatii, al realizarii de sine, al autocunoasterii, avand un pronuntat caracter formativ-educativ. Rolul metodelor didactice moderne este acela de a crea un context situational, astfel incat cel care invata sa fie angajat si sa participe in mod activ la realizarea obiectivelor predarii, sa asigure transformarea lui in subiect al propriei formari; aceste metode se caracterizeaza printr-o permanenta deschidere la innoire, la inovatie.

Cresterea ponderii metodelor activ-participative nu inseamna renuntarea la metodele clasice de invatamant, la cele de transmitere si asimilare a informatiei, ci alternarea si combinarea acestora. Metodologia moderna opereaza schimbari care tin de pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potentialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor euristic si activ-participativ. Fiecare metoda are grad diferit de activizare sau participare, precum si o serie de avantaje si dezavantaje. Imbinarea elementelor de dirijare a invatarii cu cele de munca independenta sau in echipa duc la eficientizarea actului educativ.

Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie si cu personalitatea profesorului si gradul de pregatire, predispozitia si stilurile de invatare ale grupului de elevi. Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica in:
I. Metodele care favorizeaza intelegerea conceptelor si ideilor valorifica experienta proprie a elevilor, dezvolta competente de comunicare si relationare, de deliberare pe plan mental si vizeaza formarea unei atitudini active: discutia, dezbaterea, jocul de rol, braistorming-ul, Philips 6-6, cascada, scheletul de peste, ciorchinele, etc.

II. Metodele care stimuleaza gandirea si creativitatea ii determina pe elevi sa caute si sa dezvolte solutii pentru diferite probleme, sa faca reflectii critice si judecati de valoare, sa compare si sa analizeze situatii date: conversatia euristica, studiu de caz, rezolvarea de probleme, jocul didactic, exercitiul, metoda palariilor ganditoarec cvintetul, brainstorming-ul, explozia stelara, etc.

III. Metodele prin care elevii sunt invatati sa lucreze productiv cu altii si sa-si dezvolte abilitati de colaborare si ajutor reciproc: mozaicul, cafeneaua, proiectul/ portofoliul in grupuri mici, cubul, interviul de grup.

v     Metoda palariilor ganditoare

Eduard de Bono, promotorul gandirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat Cele sase palarii ganditoare (Six Thinking Hats method). Jocul strategiilor de gandire se bazeaza pe sase astfel de modele si contribuie la incurajarea unui spectru complet de gandire. De Bono ne prezinta cele sase ipostaze, sase posibilitati de procesare a datelor:

Ø      Palaria Alba se concentreaza pe informatii. Se refera la fapte, figuri, informatii disponibile sau necesare. Ea strange informatiile obiective.

Ø      Palaria Galbena se concentreaza pe beneficii si aspecte logice pozitive. Ea te ajuta sa gandesti pozitiv, abordeaza punctul de vedere optimist care te face sa constientizezi toate beneficiile si valorile implicate de decizie.

Ø      Palaria Rosie dezvaluie intuitiile, sentimentele si emotiile. Palaria rosie rezolva problemele din punctul de vedere al intuitiei, al reactiilor rapide si al emotiilor. De asemenea, incearca sa acopere modul in care vor reactiona emotional alte persoane.

Ø      Palaria Neagra este palaria problemelor, criticilor si a precautiilor. Palaria neagra contribuie la diminuarea riscurilor si a problemelor inainte de stabilirea solutiei finale. In cartea sa, De Bono ajunge la concluzia ca aceasta este cea mai naturala palarie datorita tendintei umane de a privi automat si aspectul negativ al problemei.

Ø      Palaria Verde este cea a creativitatii, schimbarii, a alternativelor, propunerilor, a ceea ce este interesant si provocativ. Ea sustine modalitatea de a gandi liber, ideile critice fiind mult diminuate.

Ø      Palaria Albastra este palaria coordonarii. Nu vizeaza un subiect in sine, ci modul in care procesul gandirii. Rolul jucat este acela al organizatorului, al moderatorului intregii activitati.

Am utilizat aceasta metoda in cadrul lectiei Caracterizarea unui personaj feminin din romanul ,,Ion" de Liviu Rebreanu, la clasa a X-a. Cele sase grupe, reprezentate de cele sase palarii au lucrat 15-20 de minute, apoi au comunicat celorlalti solutiile gasite.

Sarcini date si solutii gasite de elevi:

1. Palaria alba: Prezentati informatii despre personaj (regasie in roman).

Portret fizic: slabuta si uratica, cu fata "lunguiata, arsa de soare, ca o intiparire de suferinte"; Creste "singura, lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare", caci mama a murit la o nastere si tatal o priveste acuzator, considerand-o raspunzatoare de moartea sotiei si de faptul ca va pierde din avere cand va trebui sa o marite; Iubeste pe Ion al Glanetasului pe care il considera "norocul" ei; Credula, se lasa sedusa de Ion; Suporta bataile si umilintele tatalui, iar dupa nunta cu Ion, pe cele ale sotului; La propria nunta, fiindca sarcina e inaintata, Florica, iubirea lui Ion, ii ia locul la dansul miresei, moment in care Ana iti da seama ca sotul nu o iubeste decat pentru avere; Naste un copil, pe Petrisor; Fiindca Ion o suduie, o repede si uneori o bate, Ana se simte parasita; Vestea mortii lui Avrum- prin spanzurare- si zvonul adus de Savista, ca Ion o viziteaza pe Florica o determina pe Ana sa se sinucida;

2. Palaria galbena: Prezentati motivatia optiunilor personajului

Nu a primit nici un fel de educatie, n-are cine sa o sfatuie si sa o ajute (orfana); Nu are prietene si e foarte retrasa ( nu cunoaste firea omului); Cauta la Ion iubirea si fericirea de care nu avusese parte; In numele iubirii sacrifica tot: statut social, avere, viata; Sinuciderea ei e finalul tragic al unui destin nefast;

3. Palaria neagra: Judecati atitudinea persoanjului fata de celelalte personaje.

• Isi iubeste timid tatal, dar se si teme de el; Iubirea pentru Ion o inrobeste, ii tulbura mintile si o considera o salvare, o eliberare de sub autoritatea paterna; Sfideaza intreaga comunitate si chiar pe preotul satului in numele iubirii sale; E geloasa pe frumusetea Floricai; Crede zvonurile imprastiate de Savista; Cauta la soacra intelegere dar e sfatuita sa taca si sa indure; Isi iubeste copilul, dar il lasa orfan;

4. Palaria rosie: Aduceti argumente de ordin afectiv in legatura cu optiunile personajului.

• Nesiguranta in legatura cu iubirea lui Ionfata de ea; Complexata de frumusetea Floricai; Deznadejdea ii da ganduri de moarte;

5. Palaria verde: Interpretati prin afirmatii surprinzatoare faptelor personajului

• G. Calinescu: ,,femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii." in moartea Anei e un mod de a pedepsi o lume incremenita sufleteste in dorintele meschine de a avea pamant.

6. Palaria albastra: Concluzionati aspectele despre Ana. Justificati.

• Ana s-a nascut sub semnul nefericirii.

Aceasta metoda presupune perseverenta din partea cadrului didactic care trebuie sa pregatesca din timp sarcinile de lucru si sa explice foarte clar ce se urmareste concret.

v     Metoda itemilor - metoda inducerii gandirii critice

Demersul didactic trebuie sa fie mereu inovator si sa contina elemente uimitoare care sa solicite elevilor, intr-o forma ludica, implicarea afectiva si rezolvarea sarcinilor. Profesorul este un magician care cauta, inoveaza, compileaza sau inventeaza metode cat mai atractive si care prezinta notiunile predate intr-o lumina mereu noua, uimitoare. Si aceasta metoda s-a nascut din imbinarea altor metode: cea a jocului de rol si cea a lucrului in echipa

Am aflat despre aceasta metoda prezentata de d-na prof. Daciana Calin in cadrul Cercului Pedagogic nr. 10 Constanta - Gandirea critica si invatarea eficienta din 2 aprilie 2009 si am primit permisiunea de a o prezenta. Am aplicat-o la clasa, am teoretizat-o si vom prezenta acest demers didactic.

Metoda itemilor reprezinta o metoda activa ce presupune solicitarea elevilor de a realiza pe o lectie predata, itemi pentru proba de evaluare.

Implica - cunoasterea tipurilor de itemi;

- lucrul in echipa;

- accesul la textul studiat si la informatiile furnizate de profesor in cadrul

discutarii-analizarii textului intr-o lectie anterioara.

Finalitate - dezvoltarea gandirii critice, autocritice;

- insusirea notiunilor de teorie intr-un mod antrenant, ludic;

- sporirea increderii in sine, dezvoltarea personalitatii.

Parcursul didactic:

1. Predarea noilor cunostinte prin imbinarea metodelor moderne cu cele traditionale-axpozitive ( demers didactic realizat anterior);
2. Impartirea clasei pe echipe de 3-4 membri;
3. Solicitarea elevilor de a realiza itemi in vederea evaluarii scrise ( verificarea lecturii, caracterizarea personajului, etc);
4. Fiecare echipa isi formuleaza pe o plansa itemii considerati potriviti pentru verificarea cunostintelor;
5. Un reprezentant al echipei-ales de membri ei-va expune in fata clasei itemii construiti;
6. Toti elevii vor participa la discutarea itemilor-cei considerati potriviti vor fi bifati si folositi in lucrarea viitoare,cei incorecti vor fi taiati de pe plansa.Aceasta activitate va fi mediata de profesor;
7. Elevii vor avea ca tema rezolvarea itemilor selectati
8. Ora urmatoare profesorul solicita elevilor rezolvarea lucrarii construite pe baza itemilor creati si alesi de ei.

Nota: punctele 7 si 8 pot fi selectate amandoua, sau doar unul dintre ele.

Contextul aplicarii metodei: Clasa a IX-a, aprilie 2009, dupa parcurgerea lectiilor dedicate povestirii Balta -Alba de V.Alecsandri. Elevii au fost grupati in perechi si au primit ca sarcina formularea itemilor pentru lucrarea de control din tema anuntata. Au fost discutate si stabilite, in prealabil, conditiile pe care le indeplineste o intrebare buna: sa fie clara, scurta, neinterpretabila; sa trimita la o sursa de informare; sa aiba un raspuns care rezista in timp ("lucruri care conteaza"); sa implice un efort de cautare propriu.

Iata cateva dintre itemii formulati:

Ce impresie v-a lasat lectura textului?

Stabiliti tipul de povestire in care se incadreaza textul si argumentati.

Care este atitudinea strainului fata de Valahia

Prezentati sentimentele pictorului, in functie de evenimentele la care participa.

Care a fost impresia tanarului fata de tinutul descoperit?

Rezultatele nu sunt spectaculoase de la prima aplicare; dimpotriva, profesorul va constata faptul ca "timpul nu are rabdare". Efectele vin in timp, mai ales dupa ce "profesorul" comunica ceea ce a simtit, care au fost dificultatile pe care le-a intampinat, iar "elevii" isi comunica asteptarile, exigentele. Se constata eliminarea treptata a intrebarilor de tipul Cine?, Unde..?, Cate? si inlocuirea acestora cu altele, cu nivel de complexitate mai ridicat. Apar divergente referitoare la acordarea punctului/punctelor din oficiu sau la impartirea punctajului in functie de itemi. Profesorul mediaza aceste dezbateri intervenind cu argumente de tipul: ,,nu ai nevoie de mai multe puncte din oficiu: esti istet si bine pregatit ca sa rezolvi toate cerintele"; ,,puncteaza cerintele in functie de gradul lor de dificultate", etc.

Elevilor li se dezvolta astfel spiritul critic, dar si autocritic, isi dezvolta personalitatea, au incredere in propriile forte, constientizeaza importanta formularii itemilor intr-un test si anticipeaza posibilitatea structurarii materiei in functie de itemi.

Desi incadrata intre metodele traditionale de invatamant, intrebarea, asezata asa cum se cuvine, este un foarte bun indicator ca invatarea se produce durabil, intr-o maniera moderna.

v     Concluzii

Profesorii trebuie sa foloseasca aceste metode in activitatea didactica, deoarece au posibilitatea sa aduca mai multa informatie in continutul predat, sa se faca mai bine intelesi si sa se bucure de reusita. Aceste metode ii ajuta pe elevi sa-si largeasca orizontul de patrundere si in alte sfere ale cunoasterii, sa foloseasca cu usurinta termeni noi, pentru a explica concepte, definitii, teoreme si notiuni. In exercitiile ce le au de rezolvat, explicarea termenilor literari, in descrieri si in analiza personajelor literare ei pot aduce interpretari noi, explicatii bine gandite si realizarea de conexiuni intre diferite realitati.

Eugen Lovinescu vorbind despre progresul in educatie afirma: "Generatiile se succed, dar nu se aseamana. A fi dintr-o generatie noua inseamna, asadar, nu a fi tanar - multi dintre tineri fiind batrani - ci a participa activ la elaborarea sensibilitatii epocii si la fixarea stilului ei; a fi dintr-o generatie noua inseamna a fi contemporan cu tine insuti".

BIBLIOGRAFIE

1. Chiprian, Cristina, Ciuperca, Livia, Solutii didactice alternative, Editura Spiru Haret, Iasi, 2006;

2. Craciun, Corneliu, Metodica predarii limbii si literaturii romane in gimnaziu si liceu, Editura Emia, Bucuresti, 2004;

3. Dumitrescu, Daniela(coord.), Limba si literatura romana in teste de evaluare - cl. IX-XII, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006;

4. Goia, Vistian, Didactica limbii si literaturii romane, Editura Dacia, Cluj, 2002;

5. Huberman, A., Cum se produce schimbarea in educatie: contributii la studiul inovatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.