Cercetare, schimbare, inovatie si reforma

Cercetare, schimbare, inovatie si reforma

Cercetarea in pedagogie si introducerea solutiilor noi in sistemul educational

Partea 1. Cercetarea in pedagogie, specific si continuitate.

Partea 2. Inovatie, reforma si schimbare

Partea 2. Inovatie, reforma si schimbare

Planul de idei

1. Problemele cu care se confrunta azi institutia scolara.
2. Specifiul scolii romanesti in contextual problemelor cu care se confrunta sistemele de educatie formala la nivel mondial.
3. Definirea conceptelor in discutie
1. Inovatia in invatamant. Perspectiva istorica si continuitate.
2. Reforma scolii. Politici, principii, directii, evolutie istorica, dimensiuni actuale.
3. Schimbarea practicilor intre nevoie si realism.

1. Problemele cu care se confrunta azi institutia scolara.

Scoala a fost mereu o institutie sociala caracterizata de doua procese contradictorii

1. Conservarea zestrei culturale si informationale, a continuturilor propuse de a fi preluate de tanara generatie pentru a asigura continuitatea
2. Dezvoltarea si inovarea solutiilor de viata atat la nivel individual cat si social.

Ambele dimensiuni cer scolii continue ajustari a politicilor si practicilor care o caracterizeaza.

Pe de alta parte, scoala este o reflectare a societatii si de aici, problemele si asteptarile societatii detremina o permananta adaptare a acesteia.

Deceniile 60-70 din mileniul trecut au fost caracterizate de o profunda critica a institutiei scolare.  Ph. COOMBS, J.THOMAS, J.HASSENFORDER, I.ILLICH, etc.

Ph:COOMBS vorbea chiar de o criza a eductiei si implicit de o criza a scolii.

I.ILLICH considera ca singura solutie la problemele pe care le intampina scoala este chiar disparitia acesteia. El formuleaza teza descolarizarii societatii.

J.THOMAS in Marile probleme ale educatiei in lume

Dupa marea provocare deschisa scolii de educatia pentru toti, (Jomtien, 1990) discutiile referitoare la problemele scolii se poarta in principal urmarindu-se in ce masura aceasta poate sa mobilize resursele necesare pentru a face fata unui acces deplin la educatie a tuturor categoriilor de copii si cum poate asigura participarea reala a actorilor educatiei. Declaratia de la Salamanca (1994) se defineste ca o declaratie manifest pentru scolile generale, in toata lumea prin declansarea procesului de identificare a elementelor de sprijin in educatia pentru toti copiii, adica accesul si participarea.

Dupa 10 ani (2000), la Conferinta de la Amann se afirma insa ca institutia scolara nu numai ca nu reuseste sa devina deschisa si flexibila pentru toti copii dar, se confrunta cu o serie de probleme pentru care trebuiesc elaborate proiecte si programe speciale pentru a fi depasite.

Probleme cu care se confrunta azi scoala in lume, identificate  la Amann

Discriminarea.

Despre discriminare trebuie spus mai mult pentru ca ea este principalul factor de risc la nivelul sistemului educational.

Lipsa participarii

Abandonul scolar

Ratiile dificile intre familie, scoala si comunitate

Costurile ridicate ale educatiei moderne

Dificultati in abordarea metodologiei moderne, individualizarea si scolarizarea tuturor copiilor

Cadrele didactice (salarii, calificare, motivatie, selectie, timp de formare, etc.)

Alte fenomene sociale grave cum ar fi saracia, somajul parintilor, drogurile, razboiul si armele in scoala, terorismul, etc.

Sanatata si bolile lumii moderne.

2.Specifiul scolii romanesti in contextual problemelor cu care se confrunta sistemele de educatie formala la nivel mondial.

Scoala romaneasca este caracterizata inca de o serie de trasaturi care apar ca obstacole in calea reformelor integrate din ultimii 15 ani. Critica scolii trebui facuta in spiritual gasirii solutiilor de rezolvare a barierelor si nu pentru a considera ca valorea scolii romanesti nu a fost dovedita. Practic, istoria scolilor omanesti este parte integranta a istoriei invatamantului European. In momente diferite de inovare a pedagogiei, scoala romanesca a tinutipasul cu cele mia inintate modele, introducerea sistemului educatieie active in secolul 1 modele Freient, Montessoori. Dar, in acelasi timp, principiile socialismuluimsctiintific au impidicat dezvolrea schimburilor de experienta si insusirea tehnicilor de eductie nondirectiva,. Se pastreaza inca un spirit herbartian, care doemnste in sistemul de invatamant si alteori se preiau prea usor modele strine, fara a se adpta sau schimba in raport cu propriile traditii. Sa nu uitam ca primul stilou a fost inventat de un roman, PETRACHE POENARU si ca reformele lui SPIRU HARET au fost de o larga deschidere democratica si inovatoare.

1. Magistercentrista
2. Excesiv intelectualista
3. Aprecierea cu precadere a elitelor
4. Accepta greu diferentele
5. Continuturile largi, stufoase
6. Neclaritati in pregatirea si selectia cadrelor didactice
7. Lipsa de incredere in institutia scolara si in profesia didactica
8. Evaluarea
9. Valoarea diplomelor.

Institutul UNESCO pentru Statistici a publicat in 2005 un studiu comun cu UNICEF asupra modului in care participa copiii la educatia scolara. In 2005, aproape 20 % din copii de varsta scolara din lume, nu participau la procesul instructive educativ. Este vorba de 115 milioane de copii. Problema majora in lume este identificata ca fiind saracia. De aceea sarcina acestui mileniu este reducerea saraciei la jumatate. Nu se poate concepe insa reducerea saraciei fara interventia specifica a educatiei.

3.Definirea conceptelor in discutie

Inovatia in invatamant. Perspectiva istorica si continuitate.

J. HASSENFORDER descrie faptul ca istoria pedagogiei abunda de inovatii. In lucrarea sa Inovatia in invatamant, el defineste inovatia educationala ca

O tentativa de orice natura care isi propune in mod constient si deliberat sa intoduca o schimbare in sistemul de invatamant, cu scopul declarat de a-l imbunatati.

Inovatia marcheaza ca punct precis de orientare liniile de forta ale transformarii si schimbarii in scoala si invatamant.

Ea presupune dinamism, efort voluntar si se manifesta ca orice fenomen social.

In anii 70 cand HASSENFORDER definea inovatia,barierele sau provocarile care cereau interventia factorilor inovatori erau urmatoarele

1. Evolutia mentalitatilor
2. Tendinta de egalizare a sanselor la educatie si nevoile de democratizare a institutiilor si relatiilor educationale
3. Elevii cu particularitatile lor
4. Dezvoltarea stiintelor dar si aspiratiile catre cunoastere si dezvoltare in planul stiintelor
5. Noile mijloace de comunicare aflate in expansiune si de ci progrsul tehnologiei educatiei,
6. Asteptarile cadrelor didactice.

Dar azi, cand stiinta si tehnica avanseaza cu o viteza la care scoala nu poate tine pasul ?

Inovatia este parte a sistemului si a devenit treptat un fenomen international.

Inovatia cere cercetare si semnificatiile noi ale acesteia se desprind din tendinta de a sintetiza si a materializa rezultatele cercetarii in solutii noi, la nivelul sistemului scolar. Solutii de tipul team teachimg, parkway program, instruirea tinta, open university, study center, comprehensive school, paired learning, grupul flexibil, munca independenta, media center, educatia recurenta, etc.

I

I

I

Schema schimbarilor dupa MEL AINSCOW

1. REFORMA

Intr-o acceptiune foarte larga, istoria invatamantului este istoria reformelor sale (CEZAR BARZEA)

Evolutia scolii reflecta, in acesta perioada de acumulari calitative si cantitative curente ale gandirii pedagogice care marcheaza orientari diferite in fata schimbarilor necesare scolii.

REFORMA este un sumum coerent, planificat, organizat si supus evaluarilor de schimbari.

Ea este o suita de decizii, planuri si actiuni care au ca scop schimbarea scolii.